Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Mituirea magistraţilor, businessul avocaţilor?

Mituirea magistraţilor, businessul avocaţilor?

Din cele 12 dosare penale intentate, în 2009, unor avocaţi, suspectaţi de estorcare de bani şi trafic de influenţă, doar 3 au ajuns în instanţa de judecată.

La 28 septembrie curent, ofiţerii CCCEC l-au reţinut pe Ion Moraru, avocat al Biroului Individual de Avocaţi «Ion Moraru”. Investigaţiile CCCEC demaraseră în urma adresării unei persoane care a declarat că, în 2006, avocatul Moraru a primit de la ea 5000 de euro, pentru a-i reprezenta interesele în instanţa de judecată într-un litigiu civil de partaj al averii.

În acest caz, atunci când litigiul ajunsese la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), avocatul Moraru, argumentând că are influenţă asupra judecătorilor din cadrul CSJ, a estorcat de la declarantă 5500 de euro, destinaţi mituirii magistraţilor. Potrivit CCCEC, în urma sesizării, întâlnirile lui Moraru cu persoana respectivă şi discuţiile acestora au fost documentate conform prevederilor legale.

CCCEC susţine, însă, că Moraru, datorită profesiei sale, cunoştea metodele de documentare a actelor de corupţie şi, în scopul evitării posibilului flagrant la primirea banilor, nu a luat personal bancnotele, indicând ca suma să fie transmisă unei terţe persoane, un stagiar care, la acel moment, se afla în oficiu. Avocatul, totuşi, a fost reţinut de ofiţerii CCCEC, fiind bănuit de trafic de influenţă, în temeiul art. 326 al Codului Penal.

Stagiarul a transmis benevol anchetatorilor suma încasată, oferind mai multe detalii asupra cazului. În conformitate cu legislaţia în vigoare, dacă va fi găsit vinovat, Moraru riscă o pedeapsă cu o amendă în sumă de până la 1500 u.c. sau privaţiune de libertate pe un termen de 2—5 ani. Până la pronunţarea unei eventuale sentinţe, pare important să amintim că Moraru e cercetat în stare de libertate şi asta pentru că, imediat după reţinerea sa de către ofiţerii CCCEC, o ambulanţă a fost solicitată să-i acorde ajutor medical. „Are probleme cu inima şi reprezentanţii organului de urmărire penală au decis că acesta are nevoie de asistenţă medicală specializată. Cred că a fost o decizie corectă”, ne-a spus procurorul Botnaru, de la Procuratura Anticorupţie, fiind întrebat de ZdG care e diferenţa dintre Moraru şi alte persoane suspecte, reţinute în flagrant, care sunt cercetate, de obicei, în stare de arest preventiv.

Pentru că reţinerea unui avocat pentru trafic de influenţă e un subiect puţin spus interesant pentru presă, am solicitat Baroul Avocaţilor, unde am aflat că, la 28 ianuarie 2008, Comisia pentru Etică şi Disciplină a examinat tocmai şase cazuri, legate de activitatea avocatului Ion Moraru (Plângerile nr. 197/07, nr. 207/07, nr. 250/07, nr. 270/07, Sesizările CGP nr. 1/0009 şi nr. 1/0021). Preşedintele Prezidiului Baroului Avocaţilor, Gheorghe Amihalachioaie, ne-a spus că, în urma raportului Comisiei de Etică, s-a decis retragerea licenţei acestui avocat. „Este adevărat, instanţa de judecată a decis ulterior restituirea licenţei. Aşa sunt judecătorii de la noi”, explică Amihalachioaie. Întrebat dacă această decizie are legătură cu faptul că soţia lui Moraru deţine funcţia de vicepreşedintă a Curţii de Apel Economice, Amihalachioaie a evitat să dea un răspuns exact.

Vom enumera doar câteva cazuri examinate de Comisia de Etică:

Cazul nr. 1. Petiţionarul G.B. s-a plâns că, în 2006, avocatul Ion Moraru a încasat 3000 de euro pentru reprezentarea intereselor sale într-o cauză civilă cu SRL Melconic. Avocatul a încasat banii fără a oferi un bon de plată, pretinzând că are relaţii printre judecători şi că aceştia vor facilita soluţionarea litigiului în favoarea petiţionarului. Fiind nemulţumit de serviciile juridice prestate de avocat, la 20.04.07, petiţionarul a anulat împuternicirile de reprezentare ale acestuia, iar la 21.06.07 a încheiat o tranzacţie de împăcare, confirmată de instanţa de judecată. Avocatul a refuzat să restituie banii luaţi, atunci când petiţionarul i-a solicitat sumele, argumentând că a participat doar la 2 şedinţe de judecată, fără a presta în mod efectiv serviciile juridice solicitate. În cadrul Comisiei, avocatul a recunoscut încasarea banilor, semnarea unui „acord-recipisă” şi lipsa unui contract, explicând că a lucrat asupra dosarului şi i-a asigurat petiţionarului câştig de cauză. El a calificat drept irelevantă plângerea depusă de petiţionar.

Cazul nr. 2. Petiţionarul M.I. s-a plâns că, în februarie 2007, avocatul a semnat un contract pentru prestarea asistenţei juridice în cauzele contravenţională şi civilă în legătură cu un accident rutier. El a încasat în avans 500 USD. Deoarece în următoarele 2 zile cauza fusese soluţionată fără implicarea avocatului, petiţionarul a solicitat rezilierea contractului şi restituirea sumei încasate. Moraru a amânat, iar ulterior a refuzat rambursarea banilor. În cadrul şedinţei Comisiei din 5.11.2007, avocatul a negat că ar fi semnat vreun contract cu M.I., enunţând că o copie a contractului ar fi fost sustrasă de petiţionar din biroul său, de o stagiară, responsabilă de acest client. El a pretins că a lucrat asupra dosarului, executând apărarea. Moraru a mai spus că a încercat să-i restituie petiţionarului o parte din bani, dar că acesta ar fi refuzat, solicitând întreaga sumă. Petiţionarul a mai invocat că, în public, avocatul l-a insultat, l-a ameninţat, l-a agresat fizic şi l-a înjurat. Moraru a negat că ar fi discutat vreodată cu petiţionarul I.T.

Cazul nr. 3. Petiţionarul C.T. s-a plâns că avocatul Moraru a încasat 500 USD pentru a acorda asistenţă juridică deţinutei D.D., dar nu a întreprins nimic în acest sens. Petiţionarul a solicitat rambursarea banilori, însă avocatul a refuzat. La 21.01.2008, după ce avocatul a fost informat despre plângerea adresată Comisiei, la Baroul Avocaţilor a parvenit o scrisoare de la mama deţinutei. Aceasta anunţa că avocatul i-a restituit banii.

Cazurile nr. 4 şi 5. La 15.01.08 şi la 25.01.08, pe adresa Baroului Avocaţilor au parvenit două scrisori din partea Comisariatului General de Poliţie (CGP), prin care se comunica despre începerea urmăririi penale pe cauza nr. 2007488119, 29.09.07, privind comiterea infracţiunii prevăzute de art. 195, al. 2, Cod Penal de către avocatul Ion Moraru. În document se mai spunea că procuratura investighează plângerea fostului director SRL Melconic, despre însuşirea de către avocatul Moraru a sumei de 3000 USD şi 330 000 MDL, încasate de acesta sub pretextul acordării asistenţei juridice şi achitării taxei de stat în litigiul cu SA Teconvit în faţa instanţelor economice. La scrisoarea din 25.01.2008 era anexat contractul privind acordarea asistenţei juridice, semnat la 23.02.2007, şi răspunsul Oficiului Fiscal Centru, care informa CGP despre faptul că Biroul individual de avocaţi „I. Moraru” nu dispune de conturi bancare şi, din momentul înregistrării, la 8.04.2004, nu a prezentat nicio dare de seamă fiscală. Contractul de asistenţă juridică prevedea, în punctul 2.2, onorariul avocatului în valoare de 3000 USD şi, în punctul 2.5 – un onorariu de succes în valoare de 50% din valoarea acţiunii (11 950 264 MDL). În cadrul Comisiei, Moraru a pretins că 3000 USD au fost încasaţi drept avans, iar 330 000 MDL au fost încasaţi drept onorariu în temeiul contractului de asistenţă juridică. El a recunoscut că nu dispune de un act de primire-predare ce ar justifica prestarea serviciilor juridice.

Până la urmă, la 28 ianuarie 2008, Comisia de Etică, în componenţa a 10 membri, a examinat toate plângerile amintite mai sus, dar şi sesizările CGP cu audierea avocatului Ion Moraru şi a decis, cu 9 voturi pentru şi 1 abţinere, de a-l sancţiona pe avocat, în conformitate cu prevederile art. 48 al Legii 1260/19.07.2002 cu privire la avocatură, de a aplica sancţiunea prevăzută de art. 49 lit. d) şi art. 22 al. 1 lit. d) ale Legii menţionate – retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.

„Licenţa a fost, însă, restabilită, prin decizia Curţii de Apel”, recunoaşte Ion Moraru. El considertă că toate instituţiile media, inclusiv ZdG, au declanşat o acţiune de persecutare a sa. „Am inima bolnavă, nu vedeţi?” – ne întreba Moraru, venit cu un buchet de crizanteme la redacţie, în semn de împăcare. De la începutul anului 2009, au fost intentate 12 cauze penale cu avocaţi suspectaţi de estorcare de bani şi de trafic de influenţă. Până în prezent, doar 3 au fost transmise în instanţa de judecată. Despre şansele dosarului Moraru de a ajunge în judecată, procurorul Ruslan Botnaru, de la Procuratura Anticorupţie, a spus că, în prezent, este efectuată expertiza bancnotelor, după care se va decide soarta acestei cauze penale.

Sanda GÂNDU