Minori din Moldova în aziluri italiene

242-minoriiAcum un an, Marin Bezman a trecut Prutul înot, ajungând în România, iar de acolo în Italia. Pe atunci avea 16 ani, dar ştia bine că nu îşi poate realiza viitorul acasă, în s. Manta, r. Cahul. La fel ca alţi minori de vârsta sa, era tentat de Europa, unde viaţa e mai bună. Călătoria sa, însă, a durat puţin timp, pentru că, în 2009, iarna, a fost obligat să revină acasă, fiind predat autorităţilor R. Moldova.

Despre acesta ne-a vorbit însuşi Marin care, după revenirea acasă, a decis să deprindă o meserie, de lăcătuş. În Italia, la Padova, minorul a locuit într-un azil. “Nu am rămas acolo pentru că am avut un conflict cu un angajat al acelei instituţii”, spune băiatul. El nu a reuşit să se stabilească peste hotare, dar mai mulţi tineri de vârsta sa au obţinut, totuşi, actele necesare pentru a rămâne în Italia.

“Aş lăsa totul baltă şi aş fugi în Europa”

Şi fratele Zinaidei Ţarălungă, din s. Colibaşi, avea 16 ani când a plecat de acasă. Nimeni nu ştie cum a ajuns peste hotare, deoarece acesta evită să dezvăluie calea sa spre Europa. “Ne sună de două ori pe săptămână. Ştim că are un serviciu”, ne spune Zinaida, de 17 ani, despre fratele său mai mare. Ce l-a făcut să lase casa imediat ce absolvise nouă clase? “Ştia că nu are un viitor aici”, ne-a spus Zinaida. Ea recunoaşte că situaţia sa e diferită, din care cauză e nepregătită de o eventuală plecare. “Sunt fată şi nu sunt atât de avantajată”, crede ea.

Nici calea lui Igor Gâscă, din s. Paşcani, nu a fost mai uşoară. Iniţial, băiatul a plecat la Moscova, după care a ajuns în Italia. Mama băiatului, Maria, spune că nu cunoaşte prea multe despre plecarea fiului său. “I-am făcut paşaport şi a plecat”, explică mama tânărului care acum are 19 ani. Ea îşi aminteşte că ultima oară au vorbit la telefon acum un an. “Ar putea fi la Padova sau la Roma. Ştiu că mai întâi a stat într-un lagăr (n.r. Azil). După ce a împlinit 18 ani, a trebuit să îşi caute de lucru”. Maria crede că, din cauza crizei, fiul ei nu o duce prea bine. “Oricum, e mai bine decât acasă. După opt clase, Igor s-a angajat la Cahul, la un salon auto. I-au promis că va fi plătit, dar a fost dus de nas”, spune mama băiatului. Maria povesteşte că familia sa îşi câştigă existenţa din agricultură, iar ea mai munceşte uneori şi “cu ziua”. Acum un an, când Igor mai era minor, la poarta ei au bătut reprezentanţii autorităţilor locale, întrebând-o dacă ar vrea ca fiul ei să revină acasă. “Nu”, a răspuns ferm femeia. “La ce să vină acasă, dacă toţi pleacă? Ce să facă aici? Să se apuce de furat, iar eu să îi duc colete la închisoare?”, se întreabă ea. “Acolo, de bine de rău, munceşte. Dacă ar fi o lege care ne-ar permite să plecăm cu familia, aş lăsa chiar acum totul şi aş fugi în Europa”, spune ea.

Azilul, în schimbul propriei case

De fapt, în ultimii doi ani, cel puţin 34 de tineri din Cahul au procedat la fel. Unii au trecut înot Prutul, alţii au ajuns în Ucraina apoi, prin păduri, în Italia. Alţii au plecat mai întâi la Moscova ca mai târziu să ajungă în Europa.

Până la urmă, cei 34 de minori au ajuns în aziluri, benefiind de condiţii de viaţă mai bune decât acasă. Pe lângă un pat şi hrană, li s-a oferit şansa de a studia italiana şi a deprinde o meserie.

În timp ce, în Italia, minorilor le sunt asigurate condiţii bune de viaţă, la Chişinău, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a fost informat că, în această ţară, au fost identificaţi fără supraveghere mai mulţi copii din Cahul. Ulterior, autorităţile acestui raion au transmis funcţionarilor primăriilor lista minorilor aflaţi în Italia fără supraveghere. Astfel, asistenţii sociali au bătut pe la porţile familiilor acestor copii. Niciun minor, însă, nu a fost repatriat în R. Moldova pentru că părinţii au refuzat să depună cereri de repatriere, fiind siguri că acolo copiii lor au un viitor mai bun decât acasă. În timp ce autorităţile R. Moldova încercau să îi aducă înapoi, unii dintre cei plecaţi au reuşit să-şi legalizeze şederea în Italia. Despre aceasta am aflat de la asistenţii sociali din s. Manta şi din s. Colibaşi, localităţi în care este înregistrat cel mai mare număr de minori plecaţi.

“Fie cu trenul, fie cu un camion, fie prin păduri”

Şi Elena Bacalu, specialist în protecţia drepturilor copilului de la Cahul, spune că părinţii nu şi-ar dori ca fiii lor să revină acasă. “Nu pentru că nu vor, ci pentru că aceştia îi telefonează anunţându-i că beneficiază acolo de anumite facilităţi”, spune Bacalu. “Minorii din aceste centre de plasament studiau italiana, luau cursuri de pregătire profesională, se odihneau la mare. Auzind despre toate acestea, părinţii credeau că le este bine acolo şi ar putea să obţină un salariu bun cu care să îi ajute şi pe ei”, mai spune Elena Bacalu, amintind că o bună parte dintre aceşti părinţi nu au un loc de muncă şi nu dispun de terenuri de pământ ca să se întreţină din agricultură.

Cazurile au ajuns şi în atenţia Procuraturii Generale. Procurorul Nicolae Mătăsari, de la Secţia prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, ne spune că au fost pornite patru cauze penale pe motiv de scoatere ilegală a copiilor din ţară. Alte şapte – pe motiv de organizare a migraţiei ilegale de către două şi mai multe persoane.

“În cele patru cauze părinţii minorilor sunt suspectaţi de abandonarea copiilor în străinătate şi anume în Ucraina”, ne-a spus Nicolae Mătăsari. “În aceste cauze s-a stabilit cu certitudine că părinţii au ieşit cu copii minori din Moldova şi, în aceeaşi zi, s-au întors acasă fără copii”, mai spune procurorul, precizând că au fost înaintate cereri de asistenţă juridică internaţională organelor competente ale Ucrainei şi ale Italiei pentru a stabili cu exactitate circumstanţele. Până în prezent, însă, nu a venit niciun răspuns. Potrivit lui Mătăsari, unii minori ajungeau în Ucraina, iar de acolo “fie cu trenul, fie cu un camion, fie prin păduri”, ajungeau la Padova sau la Roma.

Ion Neagu, primar de Manta, consideră că niciunul dintre aceşti minori nu a plecat de bună voie. “Fiind la frontiera cu România, tinerii sunt tentaţi să meargă peste hotare, ştiind că acolo îi aşteaptă un viitor mai bun”, spune el. “Uneori suntem contactaţi de Serviciul Grăniceri care ne informează despre felul în care unii tineri încearcă să traverseze frontiera”, mai spune primarul care consideră că fenomenul ia amploare.

“Refuz ca băiatul meu să fie adus acasă”

Anterior, în articolul “Refuz ca băiatul meu să fie adus acasă”, ZdG a relatat despre aceste cazuri care au ajuns în atenţia autorităţilor R. Moldova doar după ce Primăria Padova a sesizat despre aceste cazuri. „Doar pentru întreţinerea celor 17 minori din s. Colibaşi se cheltuie anual circa 300 de mii euro, bani care, potrivit Primăriei Padova, ar putea fi folosiţi pentru necesităţile comunităţii”, publica ZdG la 14 mai 2009. Deoarece minorii cad sub protecţia unor legi speciale, ei nu pot fi repatriaţi, iar statul italian este obligat să le asigure toate condiţiile pentru viaţă asigurată. Primăria Padova, însă, roagă autorităţile moldovene să discute cu părinţii acestor copii din sudul R. Moldova ca aceştia să nu încurajeze plecările minorilor peste hotare, asigurându-se că nu există vreo reţea de trafic de minori.

În R. Moldova, organele de drept au deschis dosare, cerând decăderea din drepturile părinteşti, pe motivul nesupravegherii minorilor. În 9 din cele 17 cazuri, se pare că părinţii i-au trecut pe minori în Ucraina, susţin asistenţii sociali. Deşi autoritatea tutelară a dat aviz negativ la decăderea părinţilor din drepturi, investigaţiile continuă. Cazurile de migraţie a minorilor sunt monitorizate de Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, care califică situaţia, în una din scrisorile adresate Consiliului raional din Cahul, drept una “alarmantă”.

Anastasia NANI



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *