Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Milionul investit în expertiza medico-legală

Milionul investit în expertiza medico-legală

Un milion de euro au fost investiţi în ultimii doi ani în consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în R. Moldova. În special, banii au fost direcţionaţi către Centrul de Medicină Legală, care pentru prima dată, în cei 29 de ani de când există, a beneficiat de dotare cu tehnică modernă, lucru pe care nu l-ar fi obţinut vreodată de la stat, susţine administraţia Centrului.

Cei 1 milion de euro din cadrul proiectului au fost oferiţi de Uniunea Europeană (800 de mii) şi PNUD (200 de mii). Potrivit proiectului, obiectivul general al acestuia este consolidarea examinării medico-legale a torturii şi a altor forme de maltratare, ca un element strategic cheie în eforturile cuprinzătoare, integrate şi holistice pentru a pune capăt torturii şi altor forme legate de maltratare în R. Moldova.

Iniţiativa vine după evenimentele din aprilie 2009, când mai multe persoane au acuzat aplicarea torturii şi când numeroase voci au pus la îndoială obiectivitatea expertizei medico-legale. Cele mai multe discuţii avuseră loc în jurul cazului Boboc. Iniţial, după moartea lui Valeriu, care se presupunea că ar fi fost victimă a acţiunilor violente ale poliţiştilor, Centrul de Medicină Legală a eliberat un certificat de deces al acestuia, indicând că a murit în urma intoxicării cu un gaz necunoscut. Guvernarea comunistă a manipulat opinia publică cu această “intoxicare”. Pe de altă parte, erau aduse acuzaţii severe la adresa medicinei legale. Graţie eforturilor unor organizaţii internaţionale şi unor negocieri la nivel naţional a fost posibilă implicarea unui expert străin într-o expertiză repetată a cadavrului lui Boboc.

„Neîncredere în medicina legală autohtonă”

Acesta este un caz unic în istoria R. Moldova când statul a solicitat concursul unui expert străin. “Asta înseamnă neîncredere în medicina legală autohtonă, care e una dintre cele mai puternice din Europa. Cel care a venit a muncit cinstit, dar nu a descoperit nimic nou. Singurul lucru pe care l-a adăugat expertul din Anglia a fost ipoteza precum că moartea putea surveni de la o traumă cranio-cerebrală, pe care nu a putut să o argumenteze. Am fost şi eu la judecată. Până acum, parcă, instanţa ţine cont de concluzia făcută de una dintre cele mai impunătoare comisii din toate timpurile în medicina legală”, susţine directorul Centrului, Ion Cuvşinov.

Despre cauza morţii lui Boboc, inclusă în certificatul de deces, el spune că de vină sunt cei care au interpretat tendenţios. “Nu am putut stabili imediat cauza exactă a decesului. Ne permite şi legea, şi regulamentul să ne abţinem de la concluzii definitive, atunci când nu le putem face, când lipseşte informaţia, când mai trebuie să analizăm. Chiar dacă am dat raportul peste o lună, în el scria negru pe alb că Boboc a murit din cauza leziunilor corporale, deci a fost o moarte violentă”, spune Cuvşinov.

„Verigă slabă în procesul justiţiei”

Unul dintre avocaţii în cazul Boboc, Veaceslav Ţurcan, susţine că anume acest caz demonstrează nivelul de independenţă al experţilor: dacă guvernării de atunci i-a fost convenabil să se declare că Boboc a decedat în urma intoxicării cu gaze necunoscute, aşa s-a şi făcut. “Sunt multe cazuri, în special de viol sau violenţă, când intervin persoane cu putere de convingere care, pur şi simplu, cumpără concluziile expertului. Din punct de vedere juridic, nu poţi afirma categoric în cazuri concrete dacă nu ai probe, adică dacă nu ai prins de mână expertul atunci când lua mită. Dar, cunoscând circumstanţele şi văzând concluziile expertizei, apar dubii rezonabile. În situaţia actuală, este mare probabilitatea ca o persoană care a comis o crimă, dar care are bani, să scape de închisoare, inclusiv prin obţinerea unei concluzii medico-legale favorabile. Atât timp cât experiza medico-legală poate fi influenţată, ea este o verigă slabă în procesul de înfăptuire a justiţiei”, este convins Ţurcan.

„Expertiza nu trebuie să fie în mâini private”

Avocata Tatiana Catan a reprezentat în instanţă zeci de victime ale violurilor şi abuzurilor sexuale, în mare parte copii. Ea spune că, în practica sa, a întâlnit şi expertize contradictorii. Erau cazuri de abuz sexual, cazuri absolut similare, dar cu expertize diferite, în care un expert susţinea că un anumit tip de răni se cicatrizează şi nu lasă urme, iar altul, că lasă urme. “Am mai avut astfel de experienţe. Expertul spunea că minora prezintă urme caracteristice violului, ca peste un an, partea acuzată să solicite altă expertiză, la alt expert, care a declarat că minora nu prezintă urme de viol. Ulterior, un medic cu experienţă ne-a făcut să credem o dată în plus că cea de-a doua expertiză a fost eronată”, declară Tatiana Catan. În astfel de cazuri, avocata susţine că e în detrimentul victimei imposibilitatea efectuării expertizei alternative. Mai multe voci susţin crearea unor astfel de servicii, Cuvşinov, însă, spune că “expertiza nu trebuie să ajungă pe mâini private, cu interese de bani”. Catan mai recunoaşte că majoritatea clienţilor săi vorbesc despre influenţarea expertizei, doar că e greu, dacă nu imposibil, de demonstrat acest fapt.

„Fiecare expert e liber în faţa conştiinţei sale”

Ion Cuvşinov respinge acuzaţiile că subalternii săi ar putea fi influenţaţi sau corupţi. “Fiecare expert e liber în faţa conştiinţei sale atunci când scrie o concluzie, şi nu că eu, dar nici ministrul, nici şeful statului nu-i în drept să ceară de la el o conluzie într-un anumit fel”. Cuvşinov, însă, admite că în unele cazuri pot avea loc erori, şi asta pentru că sunt un serviciu suprasolicitat, mai ales în ultimii ani, când pe anumite sectoare se efectuează un volum de muncă triplu.

“Se pierde şi din calitate, atunci când se face în ritm de conveier. Despre ce fel de calitate poate fi vorba când cerem: dă cât mai repede”, întreabă retoric directorul Centrului. El susţine că suprasolicitarea acestui serviciu e un lucru prost şi din perspectiva reformării justiţiei. Cuvşinov susţine că banii transferaţi anual Centrului pentru dezvoltare şi întreţinere sunt prea puţini. “În prezent, lucrăm cu aparataj achiziţionat în 1984, când a fost dat în exploatare Centrul. Da, suntem mari maeştri şi mâini de aur la reparat, la a obliga acest aparataj să funcţioneze, dar asta înseamnă că suntem depăşiţi de toţi cei din jur şi nici măcar nu putem să verificăm unele rezultate pe care le primim de peste hotare”, spune Ion Cuvşinov.

„Totul depinde de voinţa statului”

În urma proiectului de 1 milion de euro, au fost dotate secţiile teritoriale, care sunt peste 30 la număr, cu tehnică de calcul, cu aparate foto digitale, cu imprimante color, cu reportofoane şi altele. S-a creat posibilitatea ca fiecare medic legist din raion să facă o expertiză mai bine documentată a victimei torturii, dar nu numai. De asemenea, a fost redotată secţia de investigaţii histo-patologice cu utilaj de ultimă oră, care va permite efectuarea unui volum mai mare de investigaţii într-un timp mai scurt şi de o calitate mult mai performantă. Parţial, va fi înlocuit utilajul în secţia toxico-narcologie, acolo unde se lucrează cu produsul biologic în scopul de a depista substanţa toxică, dar toxic poate fi orice, începând cu alcoolul şi terminând cu drogurile, medicamentele, metalele grele. Cuvşinov este sigur că Guvernul nu are o atitudine profesionistă faţă de acest serviciu.  Avocatul Veaceslav Ţurcan consideră că situaţia în care se află medicina legală poate fi redresată odată cu demonopolizarea serviciului, dotarea tehnică avansată şi cu o salarizare eficientă.

Tatiana EŢCO

Realizarea acestui articol a fost posibilă graţie sprijinului generos al poporului american prin intermediul Departamentului de Stat al SUA. Conţinutul aparţine Ziarului de Gardă şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Departamentului de Stat al SUA.