Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Milioane publice: 666 cazuri de…

Milioane publice: 666 cazuri de risipă = 9 cauze penale

Valoarea incalcarilor constatatePotrivit raportului Curţii de Conturi pentru anul 2007, mai multe instituţii de stat şi administraţii locale, dintre cele supuse controalelor, au utilizat fraudulos banii publici. De obicei, aceste instituţii au depăşit cheltuielile prevăzute de buget sau au folosit banii publici contrar destinaţiei.

Procesul de irosire a resurselor financiare din bugetul de stat a devenit unul masiv, însă, la capitolul „responsabilităţi”, Curtea nu a găsit niciun vinovat. Nici un nume de demnitar nu figurează în rapoartele oficiale, motiv din care nu este clar cine răspunde pentru încălcările depistate de Curte.

În urma controalelor Curţii de Conturi, au fost întocmite sute de decizii privind depistarea mai multor nereguli, cu toate acestea, doar 9 hotărâri au fost remise organelor de drept, dintre care una -Procuraturii Generale şi opt – către CCCEC. Potrivit declaraţiei preşedintei Curţii de Conturi, Ala Popescu, făcute în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 3 iulie, au fost intentate 8 cauze penale, iar 3 materiale se află în proces de examinare.

Valoarea încălcărilor financiare constatate în 2007 a fost de 219 mil. lei, dintre care, potrivit Alei Popescu, au fost restabilite în evidenţă, după lichidarea încălcărilor constate în hotărârile Curţii de Conturi, doar 128 mil. „Potrivit raportului, controlul asupra administrării unor fonduri speciale a demonstrat ineficienţa utilizării banilor publici şi existenţa unui grad înalt de risc de fraudă. Deşi au fost create organe colegiale de administrare a fondurilor, transparenţa în procesul de distribuire şi utilizare a mijloacelor este la nivel redus”, a menţionat preşedinta Curţii.

De asemenea, potrivit documentului, mărimea cheltuielilor pentru achitarea titlurilor executorii care, pe parcursul anului 2007, au constituit în total 18,6 mil. de lei, dintre care pentru achitarea hotărârilor CEDO au fost utilizate 14,4 mil. de lei, este considerabilă.

Eminenţii la ÎNCĂLCĂRI:

Ministerul Finanţelor

Potrivit raportului, pe parcursul anului 2007, au fost emise hotărâri de Guvern pentru alocarea mijloacelor din Fondul de rezervă al Guvernului în sumă de 62,6 mil. lei, pe când limita bugetară precizată a acestuia a fost de 61,0 mil. lei. Unele acţiuni finanţate în sumă de circa 2,5 mil. lei din Fondul de rezervă al Gu­vernului nu corespund destinaţiei acestora.

Curtea de Conturi a stabilit şi nerespectarea prevederilor legii, la alocarea mijloace­lor financiare de către Ministerul Finanţelor în temeiul unor hotărâri de Guvern,adoptate cu mult înaintea aprobării rectificărilor respective.

Misiunile Diplomatice

Curtea de Conturi a efectuat controale asupra modului de gesti­onare a resurselor financiare în perioada anilor 2004—2007 (9 luni) de către şase misiuni diplo­matice, care se află în următoarele ţări: Turcia, China, Letonia, Israel, SUA, Reprezentanţa Permanentă a R. Moldova pe lângă ONU. Mai târziu au fost supuse controlului, pentru perioada anilor 2005—2006, opt misiuni diplomatice, care se află în următoarele ţări: Federaţia Rusă, Italia, Franţa, Belgia, Germa­nia, Consulatul General al R. Moldova la Frankfurt-pe-Main, Reprezentanţa Permanentă a R. Moldova pe lângă Consiliul Europe, Reprezentanţa R. Moldova pe lângă Co­munităţile Europene.

Astfel, potrivit raportului, 11 misiuni n-au asigurat conformitatea evidenţei contabile, 7 misiuni au decontat combustibilul folosit pentru alimentarea mijloacelor de transport aflate în do­tare în lipsa foilor de parcurs şi a datelor vitezome­trului, în sumă de 773 mii lei, inclusiv 5 misiuni verificate în anul 2007 – de 366 mii lei. Totodată, 5 misiuni au efectuat cheltuieli pentru procurări de bunuri materiale şi servicii neprevăzute de normativele stabilite, care urmau a fi achiziţiona­te de către membrii misiunilor din cont propriu, în sumă de 483,0 mii lei, inclusiv 2 misiuni veri­ficate în anul 2007 – de 213 mii lei.

Alte 5 misiuni au admis cazuri de restituire nejustificată a cheltuielilor pentru transport, diurnă şi cazare, din care 3 misiuni verificate în anul 2007 în sumă de 63 mii lei.

Misiunile diplomatice în Franţa, Turcia, China au acordat neîntemeiat unor persoane vize pe gratis sau la preţ redus.

Ministerul Justiţiei

Neregulamentar, în anul 2007, Ministerul Justiţiei a utilizat neregulamentar mijloace speciale în sumă de 10 784,2 mil. lei sau 70% din totalul mijloace­lor speciale precizate pentru aparatul central, la procurarea echipamentului tehnic, produselor alimentare şi altor bunuri pentru unele insti­tuţii care dispun de bugete distincte, aprobate separat prin Legea nr.348-XVI (Departamen­tul Instituţiilor Penitenciare – 3839,6 mii lei; judecătoriile – 2091,4 mii lei; Departamentul de executare – 4329,0 mii lei şi alte institu­ţii subordonate Ministerului – 524,2 mii lei);

Personalului aparatului central, cu excepţia func­ţiilor de conducere (până la 72,3%), le-au fost stabilite categorii de salarizare mai joase faţă de cele prevăzute în statele de personal, ca urmare, în perioada de referinţă, a fost obţinută o econo­mie a fondului de salarizare în sumă de 485,5 mii lei, precum şi de la locurile vacante înregistrate – în sumă de 1227,0 mii lei, care au fost raportate sub formă de premii angajaţilor, relevându-se ris­cul repartizării neconforme a premiilor în lipsa criteriilor de repartizare a acestora.

Ministerul Educaţiei

Unele instituţii nu s-au condus de cadrul nor­mativ existent, vizând stabilirea taxei de cazare în cămine, fapt ce a generat încasarea de la elevi, pentru cazare, a unor taxe majorate, obţi­nându-se venituri neautorizate de către 4 colegii în sumă de 385,5 mii lei şi de către 6 instituţii de învăţământ secundar profesional – de 327,2 mii lei, taxe diminuate la 5 colegii şi la 7 instituţii de învăţământ secundar profesional, rezultând neîn­casări în mărime de 590,0 mii lei şi, respectiv, de 397,3 mii lei.

Disciplina executorie scăzută a unor responsabili, precum şi acţiunile neregulamentare ale acestora au condiţionat efectuarea neconformă a operaţi­unilor legate de alimentarea elevilor. (La Şcoa­la Profesională nr.10 din mun. Chişinău şi la ŞP din or. Leova suplimentar la norma de cheltuieli pentru alimentaţia elevilor, din contul burselor acestora, s-au adunat pentru alimentaţie 265,2 mii lei şi, respectiv, 116,2 mii lei, sume care de fapt n-au fost luate la intrări în casieria insti­tuţiei şi nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă, fiind utilizate neregulamentar).

Solicitaţi de reporterii de Gardă să dea explicaţii în privinţa fraudelor comise de instituţiile pe care le conduc, miniştrii au evitat să dezvăluie numele persoanelor responsabile de abuzurile financiare.

Miniştrii evită să dea nume

Ministrul de Externe, Andrei Stratan, a menţionat că MAEIE are o înţelegere cu conducerea Curţii de Conturi, stabilind un calendar de inspectare de către controlorii Curţii a misiunilor diplomatice a R. Moldova. „Avem un interes sporit ca să cunoaştem care este situaţia reală în ceea ce priveşte gestionarea surselor financiare publice. Dar, nu sunt comise crime sau abuzuri, pur şi simplu sunt încălcări de reutilizare a surselor financiare de pe un articol pe alt articol, strict în limita surselor financiare care au fost repartizate pentru finanţarea unei sau altei misiuni diplomatice. Nu o singură dată şi conducătorii misiunilor diplomatice şi contabilii-şefi au fost pedepsiţi, unii fiind rechemaţi, alţii avertizaţi”, ne-a declarat ministrul, evitând să dea nume.

Potrivit ministrului Finanţelor, Mariana Durleşteanu, atribuţiile Curţii de Conturi sunt de a arăta funcţionarilor de stat lacunele de evidenţă în cadrul procesului de executare. În ceea ce priveşte raportul executării bugetului 2007, cu unele momente suntem de acord. Am făcut şedinţa colegiului, la care am creat un plan de acţiuni pentru a le elimina. Nu sunt încălcări ca dispariţii de bani sau delapidări, deci nu este cazul să căutăm făptaşii”, a declarat ministra Ziarului de Gardă.

Valeriu Prohniţchi, director executiv al Centrului Analitic Independent Expert Grup, este de părere că instituţiile publice repetă anual aceleaşi încălcări, cauza principală fiind lipsa responsabilităţii politice a Parlamentului. „Legislativul dispune de toate instrumentele necesare pentru a cere eliberarea din funcţie a persoanelor care au fost implicate în delapidări de fonduri publice. Cadrul juridic există, lipseşte responsabilitatea politică, pentru că în fiecare an se observă aceeaşi închidere de ochi din partea Parlamentului faţă de aceste încălcări”.

Potrivit experţilor Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei, în unele state, Curtea de Conturi este abilitată cu funcţii jurisdicţionale şi poate aplica amenzi ori alte sancţiuni funcţionarilor corupţii. „În cazul R. Moldova, rezultă că ar trebui sancţionat întreg executivul, legislativul dar şi toate organele de drept: procuratura, justiţia, poliţia, CCCEC, adică şi acei care au sarcina de a controla respectarea necondiţionată a legii.

Diana RAILEAN
Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte
anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului “Sensibilizarea
populaţiei despre fenomenul corupţiei“, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.