Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   "Micu", sperietoarea lui Tkaciuk

„Micu”, sperietoarea lui Tkaciuk

Una dintre tehnicile utilizate de PCRM în campania electorală a fost speriatul alegătorilor. Cu puţin timp înainte de scrutin, fruntaşii PCRM, Vladimir Voronin şi Mark Tkaciuk, anunţau că „liderul criminal „Micu” va ieşi în zilele următoare la libertate, datorită eforturilor depuse de regimul Filat”. Tkaciuk asigura electoratul că ar putea ajunge pe mâna unor grupări criminale, care ar fi reactivate odată cu eliberarea lui „Micu” din închisoare. Voronin anunţa că „eliberarea din detenţie a liderilor criminali are legătură directă cu alegerile”, precizând că ar exista „un plan în care sunt antrenate mecanismele şi executorii corespunzători, şi el este persoana indicată”.

Inspirat din fapte reale

Declaraţiile lui Mark Tkaciuk şi ale lui Vladimir Voronin fuseseră inspirate din câteva fapte reale, care s-au întâmplat la mijloc de noiembrie în viaţa deţinutului Petru Gâlcă, alias „Micu”. CCCEC a şi confirmat că Gâlcă a fost transferat din Penitenciarul nr. 17 de la Rezina, unde sunt deţinuţi condamnaţii pe viaţă, în izolatorul de detenţie preventivă al CCCEC. Transferul a fost făcut în temeiul unei hotărâri emise de Judecătoria Centru la 12 noiembrie curent. Potrivit CCCEC, etaparea s-a produs la 15 noiembrie, iar executarea încheierii judecâtoreşti a fost pusă pe seama Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP). În conformitate cu hotărârea Judecătoriei Centru, condamnatul Gâlcă se va deţine în Izolatorul CCCEC timp de 30 de zile din data etapării.

Procurorii şi-au argumentat demersul de etapare a lui Gâlcă din Penitenciarul de la Rezina în legătură cu faptul că ar fi fost reluată ancheta într-un alt dosar penal decât cel în care acesta a fost deja condamnat. Noile acuzaţii sunt aduse în temeiul art. 95, al. 2, Cod Penal (redacţia 1961) — vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale, care a provocat decesul unei persoane.

„Micu” vs „Makena”

Judecătoarea Angela Catană, de la Judecătoria Centru, a fost cea care a examinat demersul despre transferul lui Gâlcă de la Rezina. „La 13 septembrie 2010, primisem pentru prima dată o cerere în acest sens. Atunci se solicita etaparea acestuia la Penitenciarul nr. 13. Am luat o hotărâre favorabilă, dar ulterior am constatat că DIP nu a executat hotărârea, pe motiv că în Penitenciarul nr. 13 este deţinut alt cap al lumii interlope, Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. Potrivit DIP, deţinerea celor doi capi ai lumii interlope în acelaşi penitenciar ar fi putut provoca disensiuni şi violenţe în rândul deţinuţilor susţinători ai acestora…

Judecătoarea spune că la 12 noiembrie a acceptat cel de-al doilea demers legat de transferul lui Gâlcă, de această dată la izolatorul de detenţie preventivă al CCCEC, iar la 15 noiembrie acesta a şi fost adus la Chişinău.

Eliberarea lui Gâlcă – la expirarea pedepsei

Judecătoarea Angela Catană îşi argumentează hotărârea de permitere a transferului prin faptul că a fost reluat un dosar penal, pe marginea unor fapte comise în 1997, iar procurorii explicau că au nevoie de Gâlcă la Chişinău pentru efectuarea investigaţiilor. Procurorul Procuraturii Generale, Maxim Gropa, a confirmat pentru ZdG că, în prezent, este reluată anchetarea unui omor, comis în 1997, în urma unei altercaţii ce s-a produs între o grupare de 20 de persoane, în spatele căreia se presupune că ar fi fost Gâlcă, şi altă grupare, din doar 4 persoane, unul dintre fraţii Sinegur fiind omorât.

Avocatul Vitalie Nagacevschi, care l-a reprezentat pe Petru Gâlcă într-un dosar al acestuia la CEDO, spune că inculpatul nu ar cunoaşte nimic despre cele ce i se incriminează acum. Totodată, Nagacevschi precizează că „Micu” nu poate fi eliberat mai devreme de ispăşirea pedepsei de 13 ani de privaţiune de libertate, care, în urma deciziei CEDO, a înlocuit sentinţa pe viaţă, la care acesta fusese condamnat de instanţele naţionale. Amintim că Petru Gâlcă, alias „Micu”, a fost condamnat la detenţie pe viaţă în anul 2004, pentru “organizarea unei comunităţi criminale”. Odată cu Gâlcă au mai fost condamnaţi la privaţiune de libertate alţi doi complici. În urma unei decizii CEDO, în noiembrie 2007, sentinţa lui Gâlcă a fost revizuită, el urmând să ispăşească 13 ani de privaţiune de liberatate. Nagacevschi susţine, totuşi, că deţinerea lui Gâlcă în izolatorul CCCEC ar fi inadecvată, deoarece destinaţia acestui izolator ar fi cu totul alta.

Solicitat pe marginea informaţiilor potrivit cărora Gâlcă ar putea fi eliberat, serviciul de presă al CCCEC a declarat că „Centrul nu a difuzat informaţii referitoare la eliberarea lui Gâlcă”.

„O idee născocită de comunişti”

Şi actualul avocat al lui Petru Gâlcă, Victor Constantinov, crede că versiunea despre o eventuală eliberare a lui „Micu” din închisoare ar fi „o idee născocită de comunişti, pentru a discredita forţele democratice”. Şi Constantinov a precizat că „Micu” a fost etapat pentru efectuarea unor acţiuni de urmărire penală, într-un dosar pe marginea unei crime comise în luna mai 1997.

În acest context, avocatul ar avea mai multe întrebări către organele de acnhetă: Ce s-a întâmplat în acest dosar din mai 1997 până în noiembrie 2010? Cum s-a ajuns la concluzia că anume el este implicat? Cine are nevoie astăzi de acest scenariu, prin care s-ar demonstra că clientul său ar mai fi comis o infracţiune?

Constantinov afirmă că de la etaparea clientului său până în prezent nu a obţinut niciun document procesual. „Mai întâi a fost etapat, după care au formulat şi o ordonanţă de bănuit, care i-a fost înaintată la 23 noiembrie, după 10 zile de la decizia de etapare. Cine poate să explice această procedură, în condiţiile în care partea probatorie este absolut neclară? După decizia CEDO, clientul meu mai are de ispăşit 4 ani de privaţiune de libertate, se pare, însă, că cineva încearcă să-i prelungească intenţionat acest termen”, spune Constantinov.

Întrebat dacă Gâlcă ar putea fi eliberat „pe motive de sănătate”, acesta a negat versiunea. „Este adevărat, clientul meu a solicitat să fie vizitat de un medic de familie. Nu cunosc dacă solicitarea sa a fost acceptată şi dacă vreun medic este gata să ajungă la el în penitenciar. Despre o eliberare provizorie sau definitivă nu poate fi vorba”, spune Constantinov, admiţând că deţinerea clientului său în izolatorul CCCEC e pentru a face şi mai „excesiv” controlul asupra acestui deţinut.

În 2007, CEDO constata violarea mai multor articole ale Convenţiei

Potrivit www.lhr.md, Petru Gâlcă a fost acuzat pe motiv că, în 2000—2001, împreună cu alte 10 persoane, ar fi comis mai multe infracţiuni. La 12 noiembrie 2001, el a fost arestat. Peste un an, a fost acuzat de constituirea şi conducerea unei grupări criminale, de tentativă de omor a cinci persoane, de omorul a trei persoane, de privarea ilegală de libertate a două persoane, de deţinere ilegală a armei de foc, de folosirea documentelor false, de şantaj, de furt şi de posesie de droguri. La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel Chişinău l-a achitat pe toate capetele de acuzare, din lipsă de probe, şi a dispus eliberarea imediată a acestuia. La ieşirea din sala de judecată, reclamantul a fost reţinut de angajaţii MAI. La 8 octombrie 2003, reclamantul a fost dus la Judecătoria Centru, unde a fost constatat că el a comis nişte contravenţii administrative: nesubordonarea cu rea-voinţă dispoziţiei sau cererii legitime a colaboratorului poliţiei, opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei şi ultragierea colaboratorului poliţiei. Judecătoria Centru l-a sancţionat cu arest administrativ pentru 30 de zile.

La 1 martie 2004, Curtea Supremă de Justiţie, prin cumul de pedepse, l-a condamnat la privaţiune de libertate pe viaţă.

La 27 noiembrie 2007, CEDO a constatat că, în cazul lui Gâlcă, au fost violate mai multe articole ale Convenţiei Universale a Drepturilor Omului, după care instanţele de drept din R. Moldova şi-au revizuit propriile sentinţe, lăsându-l pe „Micu” în închisoare pe un termen de 13 ani.

Aneta GROSU