Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Maşinile cu numere de înmatriculare…

Maşinile cu numere de înmatriculare străine, o afacere păguboasă pentru stat

De când a fost eliminată restricţia conform căreia maşinile înmatriculate în alte state se puteau afla pe teritoriul R. Moldova cel mult 180 de zile timp de un an, străzile ţării au fost invadate de autoturisme înmatriculate în străinătate, în special în Bulgaria şi Lituania. Asta deoarece, conform actualei legi, aceste maşini, odată intrate în ţară, se pot afla pe teritoriul Moldovei pentru o perioadă nelimitată de timp, fără ca proprietarii lor să fie nevoiţi să le devameze şi înmatriculeze în R. Moldova.

Tot ce trebuie să facă proprietarii acestor maşini e să achite taxa de drum (vinieta), să aibă revizia tehnică la zi şi asigurare de tip „Carte Verde” sau o asigurare obligatorie de Răspundere Civilă Auto (RCA) eliberată de firmele de asigurări de la noi. În aceste condiţii, s-a creat o „portiţă” legislativă extrem de bine valorificată de cei care vor să conducă maşini aduse de peste hotare, cu motoare puternice de obicei, fără a achita mii de euro pentru a le devama şi înmatricula în R. Moldova. Din această afacere are de pierdut statul, care, din an în an, încasează tot mai puţini bani din accize.

536-dan-chiritaAvantajele şi dezavantajele unei maşini cu numere de înmatriculare străine

Eliminarea restricţiilor legate de termenul de aflare al maşinilor cu numere străine pe teritoriul R. Moldova i-a încurajat pe tot mai mulţi moldoveni să aleagă să conducă maşini înmatriculate în alte state. Marele avantaj al acestor maşini este preţul, unul cu mult mai mic decât cel al maşinilor cu numere moldoveneşti. Site-urile de anunţuri abundă de oferte, unele mai tentante decât altele, care propun spre vânzare maşini înmatriculate în afara ţării. De exemplu, un automobil Audi A6, anul fabricării 2003, motor diesel de 2500 cm3 cu numere de înmatriculare bulgare se vinde cu doar 3300 de euro, în timp ce un automobil identic, doar că înregistrat în Moldova, costă cel puţin 6-7 mii de euro. De asemenea, un Mercedes Benz E Class din anul 2000, înregistrat în Bulgaria, costă 2300 de euro, pe când o maşină de aceeaşi marcă şi cu aceleaşi dotări tehnice înmatriculată în Moldova se vinde cu cel puţin 5 mii de euro. În aceste condiţii, tot mai mulţi moldoveni preferă să-şi ia maşini înmatriculate în străinătate, pentru că, plătind mai puţini bani, se aleg cu o maşină mult mai puternică şi mai dotată decât în cazul în care şi-ar lua o maşină cu numere moldoveneşti.

Şi unii intermediari au făcut o adevărată afacere din introducerea şi vânzarea autoturismelor cu numere străine pe teritoriul Moldovei. Iată cum sună unele anunţuri găsite pe site-urile de specialitate: „Lucrez legal! Aduc maşini din Lituania. 500 de euro plus preţul maşinii. În preţ intră adusul, Cartea Verde, testarea tehnică şi procura. Garantez seriozitate! Lucrez din 2008 cu Lituania. Actele se fac pe firmă care lucrează legal de mult timp”; „Auto din Lituania! Deja 4 ani de experienţă pe piaţă. Înregistrarea pe compania noastră. Asistăm la procurarea automobilului, ajutăm la asigurări, revizii tehnice şi procura din partea companiei. Facem tot necesarul ca să nu aveţi probleme la circulaţie în toată Europa, inclusiv Moldova”, încearcă să-şi convingă clienţii un alt intermediar. Am sunat şi noi la câţiva dintre ei, arătându-ne interesaţi să procurăm un automobil. Ni s-a spus că ne putem alege orice automobil de pe anumite site-uri de vânzări auto, iar ei, pentru 450-500 de euro, ne ajută să aducem maşina în ţară cu toate actele în regulă. De asemenea, în schimbul a 60-80 de euro, unii dintre ei asigură şi transportul până la destinaţie, în cazul în care vrei să mergi personal în Lituania să-ţi alegi automobilul dorit.

Însă, dincolo de posibilitatea de a avea un automobil de lux la un preţ de doar 2-3 mii de euro, şoferii unor astfel de maşini trebuie să ştie că, pe termen lung, pot avea şi o serie de neplăceri. Despre acest lucru avertizează Dan Chiriţa, şeful Centrului Unic de Monitorizare a Traficului Rutier. El spune că cei care-şi cumpără maşini cu numere de înmatriculare străine nu devin şi proprietarii acestor automobile, deoarece procura sau contractul de comodat poate fi anulat oricând de proprietarul de jure al acelei maşini. „Ei când intră în ţară declară aceste maşini prin acţiune. Conform codului vamal, ei nu au dreptul să transmită maşina altcuiva. Dar la noi cum se face? O introduce în ţară, apoi face procură altcuiva. Au prins puţin firul şi profită de asta, dar, de fapt, trebuie să conducă maşina acea persoană care a introdus maşina în ţară. Declaraţia de la vamă a fost introdusă pentru a spori libera circulaţie a cetăţenilor care lucrează în alte state şi vor să intre pentru o scurtă perioadă de timp cu maşinile înmatriculate în alte state, nu pentru ca la noi să fie evitată achitarea accizelor”.

Dan Chiriţa mai spune că achiziţionarea unui astfel de automobil prin procură este o excrocherie a intermediarilor, care nu le explică până la capăt cumpărătorilor toate avantajele şi dezavantajele. „Mai devreme sau mai târziu această maşină va ajunge la parcarea specială, de unde va fi scoasă din ţară, şi o să ne întoarcem iarăşi la revolte în Piaţa Marii Adunări Naţionale”.

Înmatriculări mai puţine, bani mai puţini

Deşi, atunci când a fost scoasă restricţia de a introduce mijloace de transport neînmatriculate în Republica Moldova pe un anumit termen, ministrul finanţelor de la acea vreme, Anatol Arapu, care se regăseşte şi în actualul cabinet de miniştri, declara că măsura luată va duce la creşterea fluxului mijloacelor de transport introduse pe teritoriul ţării şi se vor încasa mai multe taxe la bugetul de stat, se pare că efectul a fost unul tocmai invers. Încasările la bugetul de stat sunt tot mai mici, deoarece se devamează tot mai puţine automobile, în timp ce veniturile din vânzarea vinietelor sunt prea mici ca să compenseze scăderea încasărilor din accizele vamale.

Conform datelor obţinute de ZdG de la Serviciul Vamal al R. Moldova, în anul 2013, când încă era în vigoare restricţia conform căreia maşinile cu numere de înmatriculare străine se puteau afla pe teritoriul R. Moldova doar 180 de zile, au fost importate 31579 de autoturisme, iar în 2014 cu 6680 de unităţi mai puţin, adică 24899 de automobile. Menţionăm că eliminarea restricţiilor s-a produs la jumătatea anului 2014, în luna iulie. Scăderea numărului de maşini importate s-a menţinut şi pe parcursul anului 2015, când, în primele 7 luni, s-au importat doar 9788 de autoturisme. Dacă se va păstra aceeaşi tendinţă, putem estima că până la sfârşitul acestui an numărul autoturismelor importate nu va depăşi cifra de 20 de mii, ceea ce reprezintă cu peste 11 mii mai puţine maşini ca-n 2013 şi cu aproape 5 mii mai puţin faţă de anul 2014.

Scăderea importului de autoturisme se reflectă şi în numărul de înmatriculări primare ale automobilelor pe teritoriul R. Moldova. Astfel, conform datelor oferite de Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, în primele 7 luni ale anului 2015 au fost înmatriculate pentru prima dată 13423 de automobile, faţă de 30671 în 2014 şi 38080 în anul 2013.

În mod firesc, odată cu scăderea importului de maşini, au scăzut şi încasările din accizele vamale. Dacă în 2013 în vistieria statului au ajuns, din accizele la importul de autoturisme, 769,7 milioane de lei, atunci în 2014, după eliminarea restricţiilor în luna iulie, încasările au scăzut cu peste 90 de milioane, constituind 679,6 milioane de lei. Scăderea încasărilor la bugetul de stat a continuat şi în 2015. În primele 7 luni ale anului veniturile rezultate din devamarea autoturismelor au constituit 297,4 milioane de lei şi, dacă se respectă tendinţa primelor 7 luni, încasările nu vor trece de 600 de milioane, adică cu aproximativ 80 de milioane mai puţin ca-n 2014 şi cu 170 de milioane mai puţin faţă de 2013.

Drept consecinţă a introducerii în ţară a unui număr tot mai mare de automobile înmatriculate în alte state, au crescut încasările din vânzarea vinietelor, însă aceste venituri nu au puterea de a compensa posibilele venituri ratate din încasarea accizelor. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal, din vânzarea vinietelor, în bugetul de stat au ajuns 42,4 milioane de lei în 2013, 51,5 milioane în 2014 şi 55,2 milioane de lei în primele 7 luni din 2015.

Menţionăm că am încercat în repetate rânduri să luăm legătura cu Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, însă, la aflarea subiectului de discuţie, acesta a refuzat să vorbească cu noi motivând că se află într-o şedinţă. Am revenit mai târziu doar că funcţionarul nu ne-a mai răspuns la telefon.