Magistratul cu duble standarde
Judecătorul Garri Bivol a emis două încheieri, teoretic identice, legate de acelaşi dosar, în care diferă însă termenul de detenţie. O încheiere, în care se stipula termenul de “ 60 de zile”, a intrat în posesia avocatului, imediat după şedinţa de judecată, alta, în care nu era menţionat niciun termen, la puţin timp, a fost trimisă procurorului. Unii jurişti sunt de părere că fapta magistratului poate fi apreciată drept fals în acte publice.
Garri Bivol, magistrat la Judecătoria sect. Centru, a îndeplinit funcţia de judecător de instrucţie în cadrul acestei instanţe timp de jumătate de an, între februarie şi iulie 2011, după cum ne-a informat Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru.
O încheiere în două exemplare diferite
În perioada când a fost judecător de instrucţie, Garri Bivol a fost cel care a emis, la solicitarea procurorilor, o încheiere care îl trimitea pe Eugen F., un bărbat de 34 de ani, învinuit de dublul omor din septembrie 2010 de pe traseul Chişinău – Ialoveni, în Secţia nr. 37 de tratament prin constrângere cu supraveghere riguroasă a Spitalului de Psihiatrie, acolo unde sunt deţinuţi pacienţii iresponsabili de răspundere penală. Încheierea era luată pe 13 iulie 2011, iar imediat după şedinţă, Roman Chizilov, avocatul lui Eugen F., a cerut şi a primit de la judecător încheierea prin care se stipula faptul că “se autorizează internarea într-o instituţie psihiatrică adaptată pentru deţinerea persoanelor arestate a învinuitului Eugen F. pe un termen de 60 de zile din momentul internării”.
La expirarea celor 60 de zile, Chizilov avea să afle însă că Eugen nu va pleca acasă, pentru că încheierea care exista la Spitalul de Psihiatrie, dar şi la procurori, este diferită de cea pe care el o are. În ea nu se mai indica termenul de 60 de zile, aşa cum se făcea în încheierea pe care el o obţinuse imediat după şedinţă.
Vladimir Timofti, judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, cel care a făcut parte din completul de judecată care examina, la 8 mai 2012, recursul în privinţa încheierii lui Bivol, remarca, într-o opinie separată, existenţa a două încheieri. Timofti menţiona că una din ele conţine date false, iar organele abilitate ar urma să se pronunţe care din cele două încheieri este falsă. Verificarea acestei informaţii a fost cerută şi de Chizilov, printr-un demers trimis pe adresa Procuraturii Generale (PG).
Fals în acte publice din partea judecătorului?
Roman Chizilov a cerut şi Centrului Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) o verificare a semnăturii şi ştampilei de pe încheierea din 13 iulie 2011, pe care el o deţine. Recent, Anatolie Baxan, expert judiciar de categorie superioară din cadrul CNEJ, a ajuns la concluzia că semnătura şi stampila din respectiva încheiere aparţin anume judecătorului Garri Bivol. Concluziile experţilor de la CNEJ demonstrează astfel faptul că judecătorul a emis două încheieri diferite pe marginea aceluiaşi caz.
Juristul Ion Guzun, coordonator de proiect la Centrul de Resurse Juridice, cataloghează această situaţie drept una foarte gravă. “În opinia mea, acţiunile judecătorului Garri Bivol ar putea fi apreciate drept fals în acte publice, deoarece acesta a emis două documente practic identice, cu diferenţa termenului de detenţie în instituţia de psihiatrie stabilită pentru cetăţeanul Eugen F.”, crede Guzun. “Pentru aceste încălcări, cu siguranţă, lui Bivol îi poate fi aplicată cel puţin o sancţiune disciplinară. Calificarea acţiunii ca infracţiune ţine deja de competenţa procuraturii”, apreciază juristul.
„Poate a fost o greşeală mecanică a judecătorului”
Roman Chizilov a depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o plângere pe numele lui Garri Bivol. La CSM, însă, ni s-a spus că o atare plângere nu există. Totodată, Denis Rotaru, procurorul care se ocupă de dosarul lui Eugen F., a fost desemnat să se ocupe şi de plângerea avocatului Chizilov în privinţa judecătorului Garri Bivol. Contactat de ZdG, Rotaru a precizat că CSM ar trebui să fie instituţia care să se pronunţe vis-a-vis de faptele lui Garri Bivol şi l-a îndemnat pe avocat să apeleze acolo. Procurorul crede că, cel mai probabil, în acest caz este vorba de ”o greşeală mecanică a judecătorului”, uitând parcă de faptul că, dacă încheierea în care se stipula termenul de 60 de zile ar fi rămas în vigoare, Eugen F., cel învinuit în dublul asasinat de la Ialoveni din septembrie 2010, ar fi fost acum liber.
Magistratul Garri Bivol nu a putut fi găsit pentru a se pronunţa vis-a-vis de încheierea sa. Grefiera acestuia ne-a spus că magistratul se află în concediu până pe data de 27 septembrie. Totodată, aceasta nu şi-a amintit de încheierea din 13 iulie 2011 şi nu a putut să ne spună cum îl putem găsi pe Garri Bivol. ZdG precizează că şi în luna iunie a acestui an, atunci când l-am contactat pe magistrat pentru a discuta la acest subiect, am fost informaţi că acesta se afla în concediu. “Atunci era în concediu medical, acum e în concediu anual”, ne-a explicat grefiera.
„Păcatele” lui Garri Bivol
Garri Bivol a fost numit judecător la Judecătoria sect. Centru în 2004, pe un termen de cinci ani. În 2009, acesta a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. De-a lungul timpului, numele său a mai fost implicat în diverse scandaluri. În vara lui 2011, perioada în care era judecător de instrucţie, Bivol a emis, tot pe 13 iulie, o încheiere prin care legaliza tranzacţia prin care pachetul de 16,5% de la Banca de Economii trecea de la Rietel Limited la o altă firmă off-shore, Lectom Ltd. Ulterior, Bivol îşi anula decizia. Premierul Filat califica atunci acţiunile îndreptate împotriva Băncii de Economii drept “atac raider”.
Pe site-ul CSM am mai găsit referiri la judecătorul Garri Bivol. Astfel, în februarie 2011, Alexandru Arseni, membru CSM, iniţia o procedură disciplinară împotriva magistratului, pe care-l acuza de încălcarea obligaţiei de imparţialitate şi a normelor Codului de Etică al Judecătorului. CSM însă respingea propunerea lui Arseni de pedepsire a lui Bivol, declarându-l nevinovat.
În aprilie 2009, Valeriu Gurbulea, Procurorul General de atunci, iniţia o procedură disciplinară împotriva lui Bivol, acuzându-l de “încălcarea obligaţiei de imparţialitate, interpretarea sau aplicarea neuniformă a legislaţiei, intenţionat sau din neglijenţă gravă, şi refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu”. CSM nici de această dată nu îl pedepsea însă pe Garri Bivol, pentru că “acuzaţiile nu erau probate”.
În februarie 2009, Nicolae Clima, pe atunci preşedinte al CSM, iniţia şi el o procedură disciplinară împotriva lui Bivol. Deşi, iniţial, Colegiul disciplinar al CSM constatase că Bivol “a interpretat sau aplicat neuniform legislaţia din neglijenţă gravă”, acesta avea să fie iertat. Ulterior, după contestaţia depusă de Nicolae Clima, Bivol se alegea cu “avertisment”.
