Lupta procurorilor pentru 14 kg de aur

La sfârşit de 2013, procurorii anticorupţie, împreună cu 32 de ofiţeri de investigaţie şi 5 de urmărire penală, au luat cu asalt două magazine specializate în comercializarea aurului din centrul Chişinăului, unde au efectuat percheziţii. Acţiunile au avut loc în urma unei petiţii în care erau sesizaţi că un angajat al MAI ar fi implicat într-o schemă criminală de import al aurului din Turcia. În cadrul operaţiunilor, procurorii au percheziţionat şi domiciliul poliţistului pe care îl suspectau de protecţionism, dar, în loc să plece cu probe la dosar, au uitat acolo dosarul cu informaţii operative. Agenţii economici susţin că dosarul este fabricat, iar procurorii recunosc că lucrurile decurg altfel decât s-ar fi aşteptat. „Cazul e foarte controversat şi complicat. Interese şi probleme… Ne „ajută” toţi din toate părţile”, spune Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie.

Pe 16 septembrie 2013, Ion Toacă, din satul Puhăceni, Anenii Noi, a scris o petiţie pe adresa şefului Serviciului protecţie internă şi anticorupţie din cadrul MAI, indicând că „poliţistul Constantin Bordeian a format o schemă frauduloasă prin care introduce ilicit cantităţi de aur din Turcia în R. Moldova, bijuteriile având marca falsificată sunt puse spre realizare în mai multe magazine de bijuterii… Şefa Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării, Marina Margarint, activează de mai mult timp în această schemă criminală, datorită căreia agenţii se eschivează de la plata impozitelor în proporţii deosebit de mari. Toate bijuteriile din magazine sunt cu marcare falsă”, scrie Ion Toacă în plângerea înregistrată la MAI.

Am încercat să aflăm cine este acel Ion Toacă, din Puhăceni, Anenii Noi, care ar fi denunţat presupusa schemă criminală. El susţine că este angajat în calitate de şofer la firma Mobis-Geniu SRL şi că, în anii 2012-2013, a decis să investească o parte din bani în procurarea bijuteriilor din aur. Ulterior, ar fi vândut bijuteriile unor rude, care aveau pretenţii că aurul ar fi fals, şi din acest motiv a scris o plângere la MAI.

MAI a expediat materialele pe adresa Procuraturii Generale (PG), pentru examinare. Toacă a semnalat cazul pe 16 septembrie 2013, iar în mai multe Ordonanţe ale procurorilor Anticorupţie, dar şi în unele Ordonanţe semnate de procurorul general, Corneliu Gurin, scrie că Procuratura Anticorupţie a deschis un dosar penal pe acest caz la 3 septembrie 2013, adică cu 13 zile înainte ca Ion Toacă să anunţe organele de drept despre presupusa schemă criminală.

Bănuiala procurorilor

„La acea etapă, reieşind din actul de sesizare pe care l-am primit noi, se indica că ar fi implicat un poliţist. Prima etapă a fost de a cerceta dacă aurul era falsificat. După asta o să mergem pe persoane concrete. Atunci va fi clar dacă este sau nu vinovăţia persoanelor. E tare complicată problema asta”, ne-a spus şeful Procuraturii Anticorupţie, Eduard Harunjen.

Pe 4 octombrie 2013, 37 de ofiţeri de investigaţie şi procurori Anticorupţie au efectuat percheziţii la două magazine de aur, gestionate de ÎI Zaiaţ Ludmila şi de SRL Aurărie VS. În urma percheziţiilor, procurorii au ridicat aproximativ 14 kg de aur, l-au supus expertizei, ca să verifice dacă aurul este fals şi dacă marca de stat a fost aplicată direct de producătorii din Turcia. „În timpul percheziţiilor, ofiţerii au uitat dosarul la Bordeian acasă. Noi am avut posibilitatea să ne uităm peste documente, din care am înţeles că este un dosar fabricat”, susţine unul dintre comercianţii de aur.

Expertize repetate, fără rezultate clare

Într-un raport de expertiză complexă a Centrului Naţional de Expertiză Judiciară (CNEJ) se arată că, din 713 articole din aur ridicate de la ÎI Zaiaţ Ludmila, 422 au fost marcate prin metoda laser, dar nu a fost posibil de stabilit dacă marcajul bijuteriilor era aplicat de Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, pe motiv că „fascicolul laser nu este obiect material şi nu posedă un complex de indici identificatori în baza cărora să poată fi deosebit de alte fascicole cu aceleaşi caracteristici”. La celelalte articole din aur care aveau aplicat marcaj de tip mecanic, experţii nu au putut avea o concluzie clară, deoarece nu au fost prezentate toate mostrele, susţin ei.

Procurorii au solicitat să mai fie efectuată o altă expertiză de către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării. Cea de-a doua verificare a stabilit că lipseau indicii de falsitate a marcajului. La rândul lor, procurorii au cerut să fie făcută încă o expertiză, mai complexă, inclusiv cu implicarea specialiştilor de la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe.

„Noi am intrat într-o mare epopee referitor la expertizarea aurului. Experţii nu pot să aprecieze marcajul. Acum are loc altă expertiză. Una s-a finalizat, dar trebuie de concretizat nişte momente… pentru că sunt opinii contradictorii între experţi. Noi presupunem că el este adus gata marcat. De asta şi vrem rezultatele expertizei, ca să apreciem dacă amprenta marcării este efectuată de Camera de Marcaj sau a fost făcută direct de producătorii din străinătate. Am făcut expertiza şi aici ne-am împotmolit. Problema este în expertiză, pentru că marcarea a fost făcută cu un dispozitiv laser. Însă noi nu prea avem specialişti… Noţiunea de laser pentru specialiştii noştri este una nouă. Ar fi un pas să facem expertiza peste hotare, dar mai aşteptăm…”, spune Harunjen.

Magistraţii dau dreptate agenţilor economici

Şefa Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării, Marina Margarint, ne-a spus că, în R. Moldova, articolele din aur se marchează prin metoda laser încă din 2007. „Noi am verificat marcajul. La Zaiaţ erau două articole suspecte, iar la restul articolelor a fost aplicat marcajul de stat. Nu pot să vă spun ce e cu dosarul, pentru că nu am luat cunoştinţă de materialele din el”.

În timpul percheziţiilor din 4 octombrie 2013, procurorii au ridicat aproximativ 3 kg de aur de la magazinul gestionat de ÎI Zaiaţ Ludmila şi aproximativ 11 kg de aur de la un alt agent economic. La sfârşit de 2013, Zaiaţ a contestat în instanţa de judecată acţiunile procurorilor de a ridica aurul în momentul percheziţiilor. Astfel, printr-o încheiere irevocabilă, magistraţii de la Judecătoria Buiucani au considerat că articolele din aur ridicate la 4 octombrie 2013 şi în privinţa cărora nu existau date precum că sunt nemarcate sau marcate fals au fost ridicate neîntemeiat de la proprietarul lor şi urmează să fie restituite.

„Instanţa de judecată declară nulă acţiunea de percheziţie efectuată la 4 octombrie 2013 în partea care vizează ridicarea articolelor din metal de culoare galbenă în privinţa cărora nu existau date precum că acestea nu sunt marcate sau sunt marcate fals… Obligă procurorul să restituie proprietarului articolele din metal de culoare galbenă”, se mai arată în Încheierea judecătorului Victor Răţoi, din 2 decembrie 2013.

Harunjen: Cazul e foarte controversat

Deşi exista o hotărâre de judecată irevocabilă prin care procurorii erau obligaţi să restituie aurul, iniţial, acest lucru nu s-a întâmplat. Agenţii economici au apelat la executorii judecătoreşti, prin intermediul cărora şi-au recuperat o parte din bunuri. „Deja procurorii mi-au întors tot aurul după ultima expertiză. N-au găsit ce căutau. Dar încă nu i-au întors aurul şi vecinului, care este plecat peste hotare…”, ne-a spus Ludmila Zaiaţ.

„Cazul e controversat şi complicat. Într-adevăr, ei s-au adresat la judecători, care au decis să le întoarcem aurul. Dar noi efectuăm expertiza… Încearcă şi prin executor să ne facă ridicarea silită. Mai în scurt, interese şi probleme. Ne „ajută” toţi din toate părţile. Dar noi am făcut şi măsuri administrative. Am alertat Camera de marcare să modifice procedura de marcare şi să cumpere un utilaj cu un grad mai mare de protecţie. Am alertat şi Guvernul, să fie la curent cu aşa fenomen”, ne-a mai spus Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie.