Justiţie în HAOS

La 7 februarie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat cererile lui Aureliu Colenco, preşedinte al Curţii de Apel Economice, şi Victor Orândaş, preşedinte interimar al Judecătoriei Economice de Circumscripţie, referitor la acordarea, pe 9 februarie 2012, din cont propriu, a unei zile libere, neplătite, pentru soluţionarea unor probleme personale. Cei doi judecători au participat, la 9 februarie, la şedinţa Curţii Constituţionale, unde urma să se decidă soarta instanţelor specializate. Să înţelegem că acea şedinţă a reprezentat pentru cei doi magistraţi o chestiune „strict perosnală”, pentru care au avut nevoie de o zi de concediu, neplătită de stat.

Decizia Curţii Constituţionale (CC) prin care a fost declarată neconstituţională lichidarea instanţelor economice provoacă un adevărat haos în examinarea dosarelor economice. Instanţele de drept comun amână cauzele economice, iar judecătoriile economice, care din 12 septembrie 2011 urmau să nu mai primească cereri de chemare în judecată, şi-au reînceput activitatea. Totodată, asemenea cereri primesc şi instanţele de drept comun, iar oamenii nu mai ştiu unde să apeleze.  Până în decembrie 2011, instanţele de drept comun au examinat nu mai puţin de 3700 dosare economice, iar în cazul în care pe ele au fost pronunţate hotărâri, ele ar putea fi revizuite.

La 22 iulie 2011, Parlamentul R. Moldova vota în lectură finală proiectul de lege privind lichidarea instanţelor economice. Atunci se stabilise că dosarele pe care judecătoriile economice au început deja dezbaterile judiciare urmau să fie soluţionate de către acestea în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a respectivei legi. Dacă în termen de 6 luni nu era pronunţată nicio hotărâre, cauzele, în termen de 10 zile, urmau să fie transmise spre examinare instanţelor judecătoreşti competente. Tot după expirarea a 6 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi, Curtea de Apel Economică (CAE), Judecătoria Economică de Circumscripţie (JEC) şi Judecătoria Militară (JM) îşi încetau activitatea,  bunurile mobile – transmise Curţii de Apel Chişinău (CAC), respectiv Ministerului Apărării (MA), iar judecătorii — distribuiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către curţile de apel şi judecătorii.

“Interesele” celor 4 judecători care au renăscut instanţele economice

Soţia lui Pulbere,
angajata unui fost comunist

Dumitru Pulbere, fostul preşedinte al CC, care are 60 de ani, a declarat în 2011 venituri de aproape 120 mii lei (10 mii lei lunar), din salariul de la CC şi din activitatea pedagogică. În 2010, fiind preşedinte al CC, Pulbere a declarat venituri de 152 mii lei. Soţia lui Dumitru Pulbere, Alexandra, a câştigat în 2011 doar 14630 lei (1200 lei lunar – n.r.), din salariul de economist pe care îl deţine la compania de construcţii “Nirom-roz” din oraşul Călăraşi. În 2010, aceasta, din aceeaşi funcţie, câştiga doar 11 mii lei, de unde deducem că avea un salariu lunar de 900 lei.
Anterior, în presă au apărut informaţii precum că firma “Nirom-roz” îl are printre acţionari pe Iurie Stoicov, fost deputat comunist. Atunci, acesta confirma informaţia. Dumitru Pulbere nu a specificat unde lucrează copilul său şi dacă are rude care în anumite circumstanţe, graţie funcţiilor pe care le ocupă, ar putea crea conflicte de interese. Pulbere a fost decorat în 2006 cu medalia “Meritul Civic”, iar în 2009 – cu “Ordinul Republicii”.

Şterbeţ, 13 mii lei lunar
Valeria Şterbeţ, în vârstă de 66 de ani, a declarat în anul 2011 venituri de 157 mii lei (13 mii lei lunar – n.r.) bani proveniţi din salariul de la CC, dar şi de la Institutul Naţional al justiţiei (INJ) şi Universitatea de Stat din Moldova (USM). Conform declaraţiei de interese pe anul 2011, aceasta nu are careva afaceri. La fel şi soţul ei, Vasile Şterbeţ, care este pensionar MAI. În declaraţia de interese, Şterbeţ nu a indicat locul de muncă al copilului său şi nici venitul soţului. În 2010, Valeria Şterbeţ a declarat venituri de 152 mii lei. Aceasta a fost decorată în 1996 cu Medalia “Meritul Civic”, în 2001 cu Ordinul “Gloria Muncii”, iar în 2006 cu “Ordinul Republicii”.

Răilean şi soţia, 16 mii lei lunar
Petru Răilean, fost preşedinte al Judecătoriei Economice, funcţie pe care a deţinut-o 11 ani, acum în vârstă de 64 de ani, a declarat în 2011 venituri de aproape 122 mii lei, toţi banii obţinuţi la locul de muncă. În 2010, salariul lui Răilean era de 8750 lei lunar, adică 105 mii lei anual. Soţia lui Petru Răilean, Liuba, este şef de arhivă la “Energbank”. În 2011, ea a declarat venituri de 70600 lei, iar în 2010, de aproape 50 mii lei. Şi Răilean a declarat că rudele sale nu deţin funcţii care “s-ar intersecta cu activitatea sa”. În 1998, Răilean este distins cu medalia “Meritul Civic”, iar în 2003 cu ordinul “Gloria Muncii”.

Safaleru, 1000 de euro pe lună
Elena Safaleru, în vârstă de 62 de ani, are, conform declaraţiei de interese pe anul 2011, cel mai mare venit dintre toţi cei 4 magistraţi care au decis păstrarea instanţelor economice. Aceasta a declarat pentru anul trecut venituri de aproape 200 mii lei (16,5 mii lei lunar – n.r.), 122 mii din salariul de judecător al CC şi aproape 77 mii lei din pensie.
În 2010, Safaleru declara venituri de 137 mii lei, obţinuţi doar din funcţia de judecător. Aceasta a menţionat că este văduvă, şi la fel ca şi colegii săi, nu a indicat funcţiile pe care le ocupă rudele sale cele mai apropiate.
Elena Safaleru este judecătoare la CC din 2001. În 2000 a primit titlul onorific “Om Emerit”, iar în 2005, ordinul “Gloria Muncii” .

Istoria (ne)lichidării instanţelor specializate

Numărătoarea inversă pentru instanţele specializate urma să înceapă după publicarea legii în Monitorul Oficial (MO). Până pe 9 februarie 2012, atunci când 4 magistraţi ai CC decideau că legea ar fi neconstituţională, trecuseră aproape 7 luni de la votarea acesteia în Parlament. Astfel, dacă Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, s-ar fi grăbit să promulge respectiva lege, la data pronunţării hotărârii CC, judecătoriile economice nu ar mai fi existat, nici fizic, şi ar fi rămas chiar fără bunuri.

Doar că Marian Lupu nu s-a grăbit să-şi pună semnătura pe lege, el fiind chiar acuzat de către Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, că întârzie nejustificat acest proces. În MO, legea a apărut abia pe 28 august, urmând să intre în vigoare din 12 septembrie, adică la aproape 2 luni după ce fusese votată.  Astfel, judecătoriile economice urmau să dispară oficial de pe 12 martie 2012, lucru care nu s-a mai întâmplat, pentru că, pe 9 februarie 2012, patru magistraţi ai CC au decis că legea este neconstituţională.

CC: “Discrepanţă, tendenţiozitate, neargumentare juridică, ştiinţifică”

În motivarea celor 4 magistraţi, Valeria Şterbeţ, Dumitru Pulbere, Petru Răilean şi Elena Safaleru, făcută publică marţi, 14 februarie, se spune că “argumentul privind ineficienţa instanţelor specializate nu se bazează pe studii complexe, care să conţină concluzii concrete şi convingătoare… Nici în şedinţa publică a CC reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului nu au adus argumente care să dovedească ineficienţa instanţelor specializate”, spun cei 4 judecători.

“Analizând materialele dosarului, CC atestă o lipsă de consecutivitate atât în acţiunile Executivului, care a iniţiat proiectul de lege contestat şi l-a prezentat Legislativului, cât şi în acţiunile Parlamentului, care a adoptat legea contestată. Corupţia a afectat nu doar sistemul judecătoresc, însă aceasta nu poate determina lichidarea unor structuri statale, în cazul dat a unor verigi întregi din lanţul instanţelor specializate ale puterii judecătoreşti. Or, lichidarea instanţelor judecătoreşti economice şi transferarea judecătorilor în alte instanţe judecătoreşti nu sunt de natură să asigure eficienţa necesară în rezolvarea problemei prevenirii şi combaterii corupţiei în stat. Dimpotrivă, aceste acţiuni demonstrează incapacitatea statului de a anihila acest viciu social prin metode adecvate”, spun cei 4 magistraţi.

“Curtea a constatat lipsa de consecutivitate în acest proces, discrepanţa, tendenţiozitatea, neargumentarea juridică, ştiinţifică, statistică, practică etc. a propunerilor. Curtea consideră drept disproporţionată lichidarea instanţelor specializate, întrucât pentru aceasta nu au existat motive instituţionale temeinice. Ingerinţele atestate nu pot fi justificate într-o societate democratică”, conchid cei 4 judecători ai CC.

Juriştii consideră motivarea CC drept “una foarte slabă“. “Ei s-au bazat pe nişte note ale MJ vechi, care nu mai erau actuale, dar şi pe declaraţiile politice din Parlament ale deputaţilor. Or, noi ştim că acolo deputaţii spun orice le trece prin cap. Mâine-poimâine şi bârfele de pe coridoarele Parlamentului ar putea fi considerate probe la CC”.

Ce se va întâmpla acum?

Hotărârea CC a provocat un adevărat haos în justiţia din R. Moldova şi a dat naştere la mai multe întrebări, care par să nu aibă, cel puţin deocamdată, un răspuns tranşant. Ce se va întâmpla cu hotărârile irevocabile care au fost pronunţate după 22 iulie 2011 de către alte instanţe decât cele economice? În câte cazuri se va cere revizuirea hotărârilor? Ce se va întâmpla cu dosarele care se află în ultima lor fază de examinare în instanţele de fond sau curţile de apel? Cum vor fi ele reîntoarse către judecătoriile economice? În ce instanţă trebuie să apeleze astăzi oamenii care au probleme economice: în cele economice sau în cele de drept comun?

Din 22 iulie 2011 şi până pe 31 decembrie 2011, instanţele de fond au examinat nu mai puţin de 3700 de dosare economice. Toate aceste dosare în care au fost pronunţate hotărâri ar putea fi revizuite, la cererea părţilor care au pierdut procesul, lucru prevăzut de către Codul de procedură civilă a R. Moldova. Nu există date statistice referitoare la numărul de hotărâri pronunţate. Totodată, din iunie 2011 şi până în septembrie, când a intrat în vigoare legea privind lichidarea instanţelor economice, au fost depuse la JEC aproximativ 6300 dosare, dintre care, până în decembrie 2011, au fost examinate în jur de 4800. În perioada iunie-septembrie, la CAE au intrat 440 dosare, dintre care, până în decembrie au fost examinate 335.

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, spune că totul depinde acum de Parlamentul R. Moldova, care urmează să examineze în regim de urgenţă un proiect de lege propus de către Ministerul Justiţiei (MJ) în ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor judecătoreşti specializate. Proiectul, aprobat miercuri, 15 februarie, de către Guvern, prevede “crearea judecătoriilor militare şi comerciale, excluderea CAE şi ca instanţele comerciale să judece doar hotărârile arbitrale sau principiile privind reorganizarea sau dizolvarea persoanei juridice”. Oleg Efrim spune că dacă această lege va trece de Parlament, atunci hotărârile luate în aceste 6 luni de către instanţele de drept comun nu vor trebui reviziute, aşa cum s-ar întâmpla în cazul în care lucrurile ar rămâne neschimbate.

Un proiect similar a fost propus luni, 13 februarie, şi de către Partidul Liberal (PL). Acesta prevede modificarea Codului de procedură civilă, astfel încât litigiile economice să fie examinate în instanţele de fond, fiind limitată competenţa magistaţilor care vor activa în cadrul instanţelor economice. S-a convenit ca ambele proiecte să fie discutate în Parlament, şi dacă va fi nevoie, ulterior comasate. Acum, rămâne de văzut cât timp incertidinea va continua, pentru că, spun experţii, Parlamentul ar avea nevoie chiar de câteva luni pentru a aproba o nouă lege, timp în care haosul ar continua.

Toate instanţele primesc dosare economice

Pentru a înţelege ce se întâmplă cu dosarele  economice, am mers la JEC şi la CAE, invocând că intenţionăm să depunem o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu economic. “Puteţi depune cererea, noi o primim, doar că nu ştim când şi unde va fi examinată”, ni s-a spus în cancelaria instituţiei. “Cum nu ştim unde vor fi examinate? Dacă depuneţi la noi, la noi se vor examina”, interveni cineva. Ulterior, angajatele judecătoriei s-au pus de acord. “Da, după decizia CC, nu ştim ce va fi. Aşteptăm. Depuneţi şi ulterior veţi fi anunţat. Dar va fi “durdom”, e clar (casă de nebuni – n.r.)”, au exclamat angajatele JEC.

Aceeaşi situaţie am constatat-o şi la CAE. “Putem primi dosarul, dar e mai bine să aşteptaţi, să nu-l depuneţi acum, pentru că trebuie să vedem ce se va decide în zilele următoare. Am mai primit un dosar şi nu ştim ce să facem cu el. Pe 16-17 februarie, probabil, vom şti, atunci când se vor aduna cei mari (deputaţii – n.r.)”, ni s-a spus din cancelaria CAE.

Amintim că judecătoriile specializate nu ar mai trebui să primească cereri de chemare în judecată încă din 12 septembrie 2011, atunci când intra în vigoare legea cu privire la lichidarea lor. Astfel de cereri urmau să fie primite doar de instanţele de drept comun.

Miercuri, 15 februarie, şi acestea, însă, primeau spre examinare dosarele economice, doar că, la fel ca instanţele specializate, nu îţi garantau soluţionarea cauzei. “Dacă dosarul e cu termeni sau dacă trebuie de pus sechestru, atunci depuneţi dosarul, dacă nu, mai bine aşteptaţi”, ne-au sfătuit angajatele Judecătoriei Centru din Chişinău. “De luni nu am mai primit nici o cerere, ba chiar au fost 2 oameni care şi-au retras cererile. Nu ştim dacă au mers cu ele în instanţele economice. Toţi sunt în aşteptare, dar e slabă nădejdea că dosarele vor fi examinate în instanţele economice”, au continuat persoanele din cancelaria Judecătoriei Centru.

Nici Oleg Efrim nu poate spune clar în ce instanţă ar trebui să apeleze acum oamenii care au o problemă economică. “Este un vid legislativ care trebuie eliminat. Iată de ce şi noi ne-am grăbit să elaborăm acest proiect foarte repede şi să-l promovăm, pentru că există situaţii care nu sunt reglementate de lege”, zice acesta.

Ce spun avocaţii?

Avocaţii care participă în instanţă pe cauze economice atestă şi ei haosul în care s-a pomenit examinarea acestor dosare, odată cu hotărârea CC. Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Uniunii Avocaţilor din R. Moldova, spune că după decizia CC, instanţele de drept comun amână soluţionarea cauzelor economice, pe motiv că nu se ştie cine totuşi va urma să le examineze. “Eu sunt unicul cetăţean al R. Moldova care a câştigat la CEDO împotriva CC în 2000. Cred că şi acum s-ar putea de atacat această hotărâre la CEDO de către un deputat din Parlament, pentru că hotărârea CC a fost luată din interes, fiind una neconstituţională”, crede avocatul. Acesta spune că dacă ar fi pierdut vreun dosar economic în această perioadă în instanţele de drept comun, ar fi cerut revizuirea hotărârii. “Toţi avocaţii aşa vor proceda. E o instabilitate şi o neclaritate enormă”, spune acesta. “Dacă dl Amihalachioaie crede că se poate de mers la CEDO, atunci să se apuce de caz”, a comentat afirmaţiile lui Amihalachioaie Oleg Efrim.

“Este incertitudine totală”, spune şi Igor Clima, un alt avocat cu dosare economice, care spune şi el că, dacă ar avea cauze economice pierdute în instanţele de drept comun, ar cere revizuirea hotărârilor. Clima spune că în această săptămână are un dosar economic în cadrul unei instanţe de drept comun şi că pârâtul ar putea cere strămutarea dosarului în judecătoria economică. Totodată, avocatul spune că, dacă la el ar apela o persoană cu un litigiu economic, ar insista să depună dosarul în instanţa economică şi nu în una de drept comun.

Marţi, 14 februarie, CSM-ul a amânat luarea unei decizii pe marginea dosarelor economice aflate pe rol în instanţele de drept comun, pe motiv că nu era cunoscută motivarea CC. Marţi, 21 februarie, CC urmează să ia o hotărâre în acest sens. Cel puţin până atunci, justiţia în haos continuă…


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. matasaru2004

    porkurori ,jigodii,avokakati si mulitieni …asta-i proctic fata Justitiei RM.
    Ca au pierdut orice frica este clar demult si dovada in plus este acest caz…anume de porcurorul Geru (Gerul sau porc…tot e un godac de svinomatca ) care este membrul comisiei de disciplina/etica a Procuraturii Generale si din CSM ,cel care ar trebui sa fie exemplul exemplelor de procuror… priviti ce face:
    http://www.curaj.net/?p=65169
    http://curaj.tv/reportaj/politistii-sterg-probele-lui-matasaru/
    http://curaj.tv/reportaj/matasaru-batut-de-procurori/

    GERU sa fie castrat !

  2. Irina

    stii matasarule, cindva imi era jale de tine si te credeam, dar acu vad ca faci mendrele cuiva si nu am nici un pic de mila pentru tine.

  3. maria

    pentru acest haos trebuie multumiti persoanele care in 2001-2009 au ajutat comunistii sa revina la putere.Anume in aceasta perioada ei au facut modificari in legislatie in asa fel,ca nimeni sa nu-i poata detrona.Practic justitia este la cheremul lor si le executa ordinele.De facto ei sunt oligarhii adevarati si toata economia este in minile lor.Moldovenii muncesc peste hotare,iar banii lor intru-n final ajung in conturile acestor mafioti,cea ce lor le convine de minune.Cine se adreseaza in judecata dupa dreptate se alege doar cu plata taxelor si mai mult nimic,in afara de pierderea de timp si sanatate.In tara care le apartine noi nu avem nic-un viitor.Concluzia?Ori noi pe ei,ori ei pe noi!Hotariti-va!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *