Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Justiţia vs cel mai «scump»…

Justiţia vs cel mai «scump» caz

213-droguriDe 10 luni deja, Corneliu Savca, Dumitru Moiseev, Ruslan Ţopa, precum şi Cernit Murat şi Murat Caralar sunt în arest preventiv, fiind bănuiţi că ar face parte dintr-o grupare criminală internaţională, traficantă de droguri. Valoarea celor 200 kg de heroină, descoperite la 20 martie 2008, într-un automobil ce traversa Chişinăul, ar valora, pe piaţa neagră, peste zece milioane de euro. Anume aceste costuri fac «dosarul heroina» cel mai «scump» din justiţia de la noi. Dosar «scump», potrivit unor experţi în drept, înseamnă interese mari şi taxe excesive. Acuzaţiile de corupţie la adresa instanţelor judiciare şi a celor de anchetă creează suspiciuni cu privire la inviolabilitatea capturii de heroină şi la ajutorarea principalului vinovat să plece din ţară..

După ce a fost plimbat prin mai multe instanţe, dosarul a ajuns, în temeiul unei hotărâri a Curţii Supreme de Justiţie, la Judecătoria Botanica, fiind în gestiunea judecătorilor Gheorghe Balan, Svetlana Garştea-Bria şi Sergiu Ţurcanu. Şedinţele de judecată se desfăşoară cu uşile închise, următoarea dezbatere fiind programată pentru 2 februarie.

Între timp, opinia publică este interesată mai mult de soarta celor 200 kg de stupefiante, decât de starea celor arestaţi în acest caz, ori, impunătoarea cantitate de droguri face incomensurabil «costul» dosarului.

Potrivit unor informaţii neoficiale, prin noţiunea de «cost» al unui dosar judiciar se subînţelege valoarea mitei, transmise procurorilor sau judecătorilor, în dependenţă de etapa la care se află acesta, dar şi taxele destinate apărării, atât pe parcursul anchetei, cât şi pe perioada examinării acestuia în instanţele de judecată.

Avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei «Jurişti pentru Drepturile Omului», afirmă că a auzit despre taxele neoficiale, care circulă prin instanţele de judecată. Potrivit unor calcule, tot neoficiale, în special în litigiile economice, costurile tenebre ating 8% din suma aflată «pe rol», explică Nagacevschi.

Heroina, printre cele mai scumpe droguri

Produsă în laboratoare din Afganistan, Iran sau Turcia, costurile variază în dependenţă de piaţă. Heroina, spun medicii, este unul dintre cele mai periculoase stupefiante. Ea provoacă nu doar dependenţă psihică, ci şi fizică, chiar de la prima doză. Puţini consumatori pot rezista durerilor musculare, provocate de abstinenţă, astfel, mulţi consumatori ajung să vândă ei înşişi droguri, pentru a-şi asigura necesarul zilnic.

Puterea de influenţă a acestui drog îl face mai scump şi mai căutat pe piaţă. De aici şi preţul deosebit de mare al capturii de 200 kg de heroină, descoperită în chiar centrul Chişinăului, la 20 martie 2008. Amintim că cei care au reţinut cantitatea de stupefiante au fost înlăturaţi de la ancheta operativă în aceeaşi zi, ulterior fiind suspectaţi de complicitate la traficul de droguri prin R. Moldova. Potrivit lui Tudor Suveică, avocatul unuia dintre poliţiştii reţinuţi, ancheta a demonstrat că, la momentul descoperirii capturii de către colaboratorii Direcţiei Misiuni Speciale (DMS) a MAI, aceştia l-au anunţat pe ministrul Papuc care, la rândul său, l-a informat pe preşedintele Voronin despre „sacii cu droguri”.

În aceeaşi dimineaţă, la şedinţa operativă de la MAI, s-a vorbit despre succesul colaboratorilor DMS care au descoperit captura, aceştia urmând să fie avansaţi în grade şi în funcţii. În scurt timp, însă, au ajuns în detenţie, fiind acuzaţi de complicitate cu traficanţii. Avocaţii poliţiştilor reţinuţi pledează nevinovăţia acestora şi afirmă că, până la urmă, vor încerca să demonstreze că adevăraţii traficanţi sunt la libertate. Avocaţii mai spun că o sentinţă favorabilă pentru clienţii lor ar putea fi pronunţată doar după alegerile parlamentare din 2009.

Cât costă libertatea lui Omer Boztepe?

Potrivit unor declaraţii făcute pentru Ziarul de Gardă de procurorul general, Valeriu Gurbulea, în zilele imediat următoare de la reţinerea celor trei colaboratori MAI, urma să fie efectuată o anchetă internaţională, pentru a demonstra culpabilitatea suspecţilor. Potrivit avocaţilor din dosarul heroina, ancheta s-a oprit la o singură variantă, presupunând, în exclusivitate, inculparea celor trei poliţişti şi a şoferului maşinii, cetăţean turc, suspectat şi el de complicitate cu traficanţii. O figură importantă, însă, a rămas în afara anchetei, deşi tocmai acesta era persoana «responsabilă» de lotul capturat.

Este vorba de Omer Boztepe care, potrivit unor declaraţii, fusese trimis după „mită” de către agenţii rutieri care, pe Calea Moşilor, descoperiseră încărcătura. Deşi, potrivit legii, cei doi angajaţi ai Poliţiei Rutiere nu aveau dreptul să facă percheziţie în automobil, ei au insistat în căutări. Odată găsită acea substanţă în sacii de fasole, «au găsit» şi un motiv să mărească taxele estorcate. Potrivit unor mărturii, cei doi ar fi cerut de la turci 150 mii de euro.

Atunci, Boztepe, presupusul patron ala afacerii, a plecat după banii ceruţi de poliţişti şi dus a fost. Deşi procuroprul a promis desfăşurarea unei anchete internaţionale, iar presa a scris, în repetate rânduri, că Boztepe ar fi, de fapt, cel mai important «erou» al schemei cu heroină, evadarea lui din R. Moldova şi lipsa acestuia din listele afişate de Interpol, dau de bănuit. Or, potrivit paginii web a serviciului internaţional Interpol, http://www.interpol.int, numele cetăţeanului turc, Omer Boztepe, nu figurează la persoane date în căutare în R. Moldova sau în Turcia. Şi avocaţii persoanelor arestate spun că Boztepe nu este pomenit măcar în cadrul proceselor judiciare. «Într-un moment, Ghenadie Cosovan, anterior şef al Departamentului Servicii Operative al MAI, implicat în investigaţiile operative a acestui caz, dăduse de urmele lui Bozpete. Era în Turcia. Însă, tot atunci, dosarul a fost retras din gestiunea sa, fiind transmis Procuraturii Generale şi SIS», spun surse din cadrul MAI.

Hunday H100, CME761, pradă uitării

La 27 noiembrie 2008, în vederea abordării mai complexe a subiectului de presă legat de dosarul heroina, Ziarul de Gardă a trimis o solicitare oficială de informaţii pe adresa procurorului general, Valeriu Gurbulea. Între altele, publicaţia noastră a cerut răspuns la următoarele întrebări: Este sau nu dat in căutare cetăţeanul turc Boztepe Omer? / Unde se află acum cele 200 kg de droguri sechestrate?/ Unde se află cantitatea de fasole în care s-au depistat drogurile?/ De ce Colaboratorii poliţiei rutiere, Vasile Poiană şi Ion Ciobanu, au fost restabiliţi în funcţii în scurt timp, chiar dacă, conform mărturiilor, au intrat în discuţii cu O. Boztepe, estorcând bani contra eliberării microbusului cu marfă?

Până în prezent, 28 ianuarie 2009, Procuratura nu a răspuns la acest demers oficial, deşi au expirat toate termenele legale, prevăzute de Legea privind Accesul la Informaţie.

În aceeaşi zi, la 27 noiembrie 2008, solicitări oficiale au fost adresate şi Serviciului Vamal (SV). Ce-i drept, directorul general al SV, Viorel Melnic, a răspuns în termeni legali la demersul redacţiei, precizând că acest serviciu nu deţine «informaţii despre traversarea frontierei de către cet. Boztepe Omer şi cet. Gheorghe Papuc, precum şi despre intrarea în R. Moldova a mijlocului de transport model «Hunday H100», numere de înmatriculare CME761 – automobilul în care au fiost depistate drogurile.

Şi Misiunea EUBAM, de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, a fost solicitată să ofere informaţii suplimentare despre transportul cu acea cantitate impunătoare de heroină care, potrivit anchetatorilor, venea din Turcia, prin Ucraina. În răspunsul oferit de EUBAM se spune că „Potrivit autorităţilor din Ucraina şi R. Moldova, precum şi potrivit Interpol, Europol, Agenţiei SUA pentru combaterea drogurilor, R. Moldova şi Ucraina nu sunt doar o ţară de tranzit a drogurilor, dar şi o ţară de destinaţie a unor droguri cum ar fi heroina şi cocaina. Investigarea cazului celor 200 kg de heroină este în gestiunea autorităţilor R. Moldova şi Misiunea EUBAM nu se poate implica în investigarea acestui caz”.

Poliţiştii protejează afacerile cu droguri

În repetate rânduri s-a scris că angajaţi ai MAI acordă protecţie afacerilor cu droguri. La nivel oficial, însă, acest lucru nu a fost recunoscut. În martie 2004, presa a scris despre 100 kg de droguri, ascunse în 900 containere de ketchup, descoperite în Olanda, punctul iniţial al tranzitului fiind or. Chişinău.

În decembrie 2005, a fost descoperit un canal de tranzitare ilegala a substanţelor narcotice din America Centrală în Europa, prin R. Moldova. Atunci fusese reţinută o persoană, asupra căreia a fost depistat un kg de cocaină, în valoare de 120 mii Euro. Drogurile ajunseseră în R. Moldova din Costa Rica, urmând să fie transportate în Germania.

În 2008, potrivit procurorilor, la comisariatele de poliţie Buiucani şi Ialoveni, poliţiştii au sustras din câteva dosare drogurile care figurau în calitate de corpuri delicte. Se pare că astfel de scheme nu sunt noi în activitatea poliţiştilor din R. Moldova.

Avocatul Tudor Suveică aminteşte un caz din perioada în care activa în calitate de procuror. O cetăţeană din Ucraina, fusese reţinută la Chişinău cu o cantitate de 8 kg de heroină asupra sa. Femeia a fost supusă unei expertize psihiatrice, fiind calificată drept inaptă să răspundă pentru faptele sale, nefiind astfel trasă la răspundere penală. La dosar a fost anexat un «act de lichidare» a drogurilor, după care dosarul a fost muşamalizat. În scurt timp, însă, câţiva poliţişti au fost reţinuţi pentru comercializare de droguri. Chiar dacă MAI nu a precizat că poliţiştii comercializaseră corpurile delicte din acel dosar, acest adevăr pare incontestabil.

Bani electorali cu miros de heroină?

Diverse scheme, incredibile la prima vedere, dezvăluie că heroina ar fi fost deja comercilizată, banii acumulaţi urmând să fie investiţi, parţial, în campania electorală a actualei guvernări.

Procurorul Valeriu Gurbulea afirma, în martie 2008, că sacii cu droguri ar fi depozitaţi într-un loc sigur, la care nu are acces oricine. Alte surse din Procuratură susţin că acel loc sigur ar fi SIS-ul. În conformitate cu legislaţia în vigoare, captura ar trebui lichidată.

Potrivit avocaţilor, la dosar sunt anexate actele de expertiză care confirmă că în sacii cu fasole era heroină. Dacă se mai păstrează sau nu cantitatea de droguri reţinută la 20 martie 2008? Un răspuns exact la această întrebare nu a urmat, după cum arătam mai sus, de la Procuratura Generală.

Ce garanţii există că drogurile din acest dosar nu au ajuns, totuşi, la destinaţie, îmbogăţindu-i pe adevăraţii traficanţi, rămaşi în afara anchetei judiciare?

Avocaţii din acest dosar spun că au dreptul şi vor face uz de acest drept, cerând ca, în instanţa de judecată, să fie demonstrate, integral, corpurile delicte din acest dosar, adică întreaga cantitate de 200 kg de heroină.

Veronica RUSSU
Acest ariticol a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Republica Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorului şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.