Judecaţii de apoi

251-csmBeneficiază de imunitate, sunt respectabili, dar şi de temut, poartă haina onestităţii, dar fac parte din categoria celor mai corupte persoane din societate. Aceştia sunt judecătorii din R. Moldova.

La 31 octombrie, la Chişinău, ei s-au convocat într-o Adunare Generală, pentru a alege 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Pe parcursul întregii zile, au fost aleşi doar 3 din cei 5: Nicolae Timofte (263 de voturi), Nichifor Gorochi (191 de voturi) şi Anatolie Ţurcan (189 de voturi).

Faptul că membrii acestei bresle nu au putut desemna mai mult de 3 judecători care ar răspunde criteriilor profesionismului, onestităţii, corectitudinii demonstrează că lucrurile sunt mai mult decât complicate în această sferă. „Judecătroii îşi cunosc mai bine colegii. Numărul de voturi acordate este nota cu care judecătorii i-au apreciat pe colegii lor, propuşi pentru funcţiile de membri ai CSM”, susţine unul dintre participanţii la adunare, fără a vea curajul de a-şi da numele sub declaraţia sa.

Amintim că, în ajunul evenimentului din 31 octombrie, deputaţii AIE au adoptat o declaraţie despre starea justiţiei în R. Moldova. Avocatul Vitalie Nagacevschi, acum parlamentar, a dat citirii declaraţiei oficiale în care se preciza că “justiţia este grav afectată de corupţie” şi că, în R. Moldova, «s-au creat mecanisme de promovare în funcţii a judecătorilor pe alte criterii decât cele profesionale». În declaraţie se mai preciza că “mai mulţi judecători au devenit persoane obediente comuniştilor” şi că involuţia justiţiei din Moldova a fost posibilă datorită creării unui cadru normativ insuficient, care a permis promovarea persoanelor în funcţiile de conducere a instanţelor şi în funcţiile de judecător pe alte criterii decât cele admise într-o societate de drept; eliminării, în 2002-03, pe criterii politice, a unui număr mare de judecători oneşti, calificaţi şi promovării în funcţiile vacante a persoanelor obediente Guvernării; neglijării sau aplicării selective de CSM a legislaţiei care reglementează răspunderea judecătorilor; lipsei de reacţie din partea CSM şi a procuraturii la acţiunile, pe alocuri criminale, ale judecătorilor; lipsei de reacţie şi rezistenţă din partea corpului judecătoresc la acţiunile de intimidare şi presiune politică din partea exponenţilor guvernării; lipsei de transparenţă în actul de justiţie şi în activitatea CSM, în special în ceea ce priveşte selectarea, numirea, promovarea, sancţionarea judecătorilor; asigurării materiale inadecvate a judecătorilor. Autorii declaraţiei s-au mai referit la felul în care CSM examinează corespunderea funcţiei deţinute a celor care, cu certitudine, nu mai îndeplinesc exigenţele caracteristice unui judecător într-un stat democratic, bazat pe drept, etc.

Membrii CSM nu sunt, însă, de acord cu aceste aprecieri, făcând trimitere la numeroasele hotărâri, adoptate în ultimii ani, prin care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la solicitarea Procuraturii Generale, dau acordul pentru iniţierea unor anchete penale în cazul mai multor judecători. Este adevărat, în ultimii ani, numărul unor astfel de decizii a fost unul ruşinos de mare, doar că evoluţiile ulterioare au fost neînsemnate.

Un studiu privind imunitatea de tragere la răspundere penală şi contravenţională a judecătorilor, realizat de AAC şi CAPC, vizând perioada 2002-2007, arată că “din cele 18 cazuri de adresare a procurorului general la CSM pentru pornirea urmăririi penale, CSM a dat acordul în 13 cazuri. În 3 cazuri, sesizările au fost respinse, fiind ininiţiate proceduri disciplinare. Într-un caz, procurorul general a renunţat la sesizare”.

Mai multe solicitări ale procurorului privind acordul CSM pentru cercetarea penală a unor judecători au fost înregistrate şi în anii care au urmat acestui studiu. Potrivit CSM, însă, deşi acordul a fost dat, niciun dosar nu s-a soldat cu pedeapsa penală a vreunui judecător.

Cazul judecătoarei Timoşenco

Divulgarea falsurilor admise de judecătoarea Valentina Timoşenco a început în urma unui control efectuat de Procuratura Generală, privind traficul de fiinţe umane. Astfel s-a constatat că, la 7.04.2008, Procuratura Bălţi a pornit urmărirea penală pe faptul recrutării unei minore la practicarea prostituţiei. Ancheta a stabilit că soţii Iaşcinin, în martie-decembrie 2003, au făcut cunoştinţă cu o minoră, anul naşterii 11.03.1987, şi, aflând că aceasta nu are părinţi, i-au propus să plece în Emiratele Arabe, pentru a oferi servicii sexuale contra plată. Soţii Iaşcinin i-au perfectat minorei actele necesare şi, în decembrie 2003, au trimis-o la Dubai, unde minora s-a aflat pe parcursul a 10 luni. La perfectarea actelor pentru plecarea minorei peste hotare, fusese utilizată o hotărâre a Judecătoriei Bălţi (din 17.04.03), adoptată de judecătoarea Timoşenco, în care se arăta că Valeriu Antoşciuc, înscris în certificatul de naştere al minorei ca fiind tatăl acesteia, a fost declarat dispărut fără veste. În urma controlului adoptării acestei hotărâri, s-a constatat că documentul fusese emis la cererea mătuşii minorei care, fiind audiată în cadrul urmăririi penale, a declarat că nu a depus asemenea cerere şi că semnătura nu-i aparţine. Bonul de plată a taxei de stat a demonstrat că aceasta fusese achitată de Iaşcinina, învinuită de recrutarea minorei la practicarea prostituţiei. Pe de altă parte, într-o scrisoare a Secţiei informaţii şi adrese a MDI se arăta că, în R. Moldova, nu există date despre doi cetăţeni care fuseseră audiaţi ca martori în dosarul minorei. Falsurile descoperite au permis CSM ca, la 2.09.09, să dea acordul pentru pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a judecătoarei Timoşenco. Ce a urmat? Potrivit CSM, cazul se mai examinează şi nu poate fi comentat.

Cazul judecătorului Carp

La 16 iulie 2009, procurorul general a adresat CSM solicitarea privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere a judecătorului Judecătoriei Călăraşi, Ion Carp. Demersul a fost adresat deoarece Procuratura Anticorupţie examinase o informaţie a Serviciului Control Financiar şi Revizie privind utilizarea după destinaţie şi conform procedurilor legale a creditelor preferenţiale, acordate din mijloacele publice unor categorii de populaţie din Călăraşi, în perioada 01.01.2005-01.11.2007. Amintim că astfel de credite erau destinate participanţilor la război, deportaţilor, altor categorii care nu dispuneau de spaţiu locativ. Controlul efectuat de Procuratura Anticorupţie stabilise că, la 17.03.2005, Ion Carp, din Vălcineţ, Călăraşi, deţinând funcţia de judecător în Judecătoria Călăraşi, a solicitat preşedintelui raionului garanţii pentru obţinerea unui credit preferenţial destinat procurării de spaţiu locativ, în sumă de 82 000 lei.

La cererea sa, Carp anexase setul de acte necesare pentru obţinerea unui astfel de credit, inclusiv adeverinţa nr. 60 din 25.05.2005, eliberată de OCT Ungheni, filiala Călăraşi, prin care se confirmă că solicitantul, în ultimii cinci ani, nu a dispus în proprietate personală de spaţiu locativ. În temeiul acestor acte, la 23.03.2006, Carp a obţinut de la „Banca de Economii” un credit preferenţial de 80 mii de lei. Potrivit OCT Călăraşi, din 25.09.2002, Carp deţine, la Vălcineţ, un teren pentru construcţii de 0,12 ha şi o casă. Ancheta a constatat că Ion Carp, cunoscând că, pentru obţinerea creditului preferenţial, conform prevederilor p. 11, alin. 2 al Regulamentului cu privire la acordarea creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie, este necesar ca beneficiarul să nu dispună de spaţiu locativ, dar deţinând o casă de locuit şi un lot de teren pentru construcţii la Vălcineţ, intenţionat a folosit şi a prezentat adeverinţa nr. 60 din 25.05.2005, eliberată de OCT Ungheni, filiala Călăraşi, care conţine date false şi confirmă că solicitantul, în ultimii cinci ani, nu a deţinut în proprietate personală un imobil. Organul de anchetă l-a suspectat pe judecătorul Carp că a utilizat documente oficiale false, care acordă drepturi şi eliberează de obligaţii, emise în numele OCT Ungheni, filiala Călăraşi, fapte din care rezultă elementele infracţiunii prevăzute de alin. (1) art. 361 CP. În legătură cu acest caz, procurorul general a solicitat CSM acordul la pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a judecătorului Ion Carp.

Judecătorul Carp a explicat că acel credit preferenţial l-a primit conform legislaţiei în vigoare, suma respectivă utilizând-o la procurarea apartamentului. Totodată, într-un mod misterios, Procuratura Generală şi-a retras solicitarea de primire a acordului la pornirea urmăririi penale în cazul judecătorului Carp, iar CSM a cosiderat că această circumstanţă nu contravine legii şi urmează a fi admisă. CSM a explicat că solicitarea acordului de pornire a urmăririi penale şi tragerii la răspundere a judecătorului e o prerogativă a procurorului general şi nu o obligaţie, de aceea, retragerea sesizării poate avea loc oricând, din diverse motive. Surse din CSM susţin, totuşi, că Ion Carp a fost pedepsit, nefiind acceptat în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Cu referire la falsurile admise de acesta la perfectarea creditului, preşedintele CSM, Nicolae Clima, ne-a spus că “doar transparenţa veniturilor şi proprietăţilor judecătorilor ar putea elimina dubiile din societate”.

(continuare în numărul următor)

Aneta GROSU



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *