Ion Muruianu într-un nou dosar CEDO

Prin depăşirea limitelor competenţei sale, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), în frunte cu Ion Muruianu, a emis, la sfârşitul anului 2010, o decizie care, potrivit specialiştilor, are toate şansele să ducă la o nouă condamnare a R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În acest caz, conduita CSJ a fost contrară legislaţiei şi, în consecinţă, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Colegiul prezidat de Muruianu a dat câştig de cauză băncii cu care preşedintele CSJ avea semnat, de mai mulţi ani, un contract de creditare.

La 11 noiembrie 2010, Colegiul economic lărgit al CSJ, prezidat de Ion Muruianu, a pronunţat o decizie, în urma căreia, o societate pe acţiuni, prin exproprierea de activele sale în favoarea unei bănci, a fost prejudiciată cu mai bine de 5 milioane de lei. Preşedintele CSJ, Ion Muruianu, susţinut de  2 judecători, a anulat hotărârile primei instanţe şi a Curţii de Apel şi a pronunţat o hotărâre, scrisă pe 15 pagini, absolut diferită, dar care era definitivă şi irevocabilă. Alţi 2 judecători, din componenţa aceluiaşi Colegiu economic, şi-au expus opinia separat, pe marginea respectivului dosar.

Credit luat de o persoană, cu gajul alteia şi transferat către a treia

În septembrie 2007, un lot de pământ din Chişinău şi construcţiile amplasate pe el, proprietăţi ale SA „Articole de Tâmplărie”, întreprindere cu capital social de doar 5400 de lei,  au fost ipotecate la „Moldinconbank”, pentru acordarea unui credit de 520 mii de Euro unei firme terţe. De fapt, valoarea de piaţă, la acel moment, a proprietăţii gajate era de aproximativ 1 milion şi jumătate de lei, imposibil de mică pentru a acorda un credit atât de mare. Dar, valoarea acesteia a fost intenţionat supraapreciată de bancă, de vreo şase ori, susţine Dinu Braşoveanu, acţionar majoritar al SA „Articole de Tâmplărie”, făcând trimitere la un raport de expertiză. Tot el mai spune că, în cadrul judecării cauzei a aflat că banca a transferat banii, chiar a doua zi de la semnarea contractului, pe contul unei firme „off-shore”.

După aproape doi ani, acţionarul majoritar Dinu Braşoveanu, care deţinea 55 % din acţiuni, a aflat că bunurile au fost ipotecate, fără ştirea sa. La scurt timp, la începutul anului 2009, acesta a solicitat instanţei de judecată să declare nul contractul de ipotecă.

În judecată, însă, Braşoveanu a aflat că, de fapt, avusese loc o adunare generală a acţionarilor, în cadrul căreia s-a decis ipotecarea celor aproape 80 % din activele SA „Articole de Tâmplărie”, în valoare de peste 560 mii de lei. De asemenea, a mai constatat că ar exista o semnătură ce confirmă prezenţa sa la acea adunare. Ulterior, expertiza a demonstrat că semnătura din dreptul numelui său era falsificată. Pe de altă parte, fiind acţionar majoritat, nici o decizie de acest fel nu putea fi luată în absenţa lui Braşoveanu.

Justiţie „a la CSJ”

Judecătoria economică a adoptat hotărârea prin care cerea anularea procesului verbal şi a deciziei adunării generale a acţionarilor SA „Articole de Tâmplărie”, dar şi contractul de ipotecă. Aceasta a fost contestată de „Moldinconbank”, dar Curtea de Apel Economică a menţinut în vigoare, fără modificări, hotărârea primei instanţe. „Moldinconbank” a declarat recurs şi a solicitat restituirea cauzei la o nouă examinare.

Dacă prin cererea depusă la Curtea de Apel „Moldinconbank” a solicitat remiterea cauzei la rejudecare, atunci în cererea depusă la CSJ a solicitat ca instanţa supremă să rejudece cauza şi să pronunţe o nouă hotărâre. De altfel, cererea la CSJ a fost depusă fiind depăşit termenul legal de declarare a recursului. Cu toate acestea, Colegiul economic lărgit al CSJ a  admis-o, a casat hotărârile celorlalte două instanţe şi a adoptat una nouă, în favoarea „Moldinconbank”.

Muruianu – imparţial din cauza creditului?

După câteva luni de la parvenirea dosarului la CSJ, Dinu Braşoveanu a solicitat recuzarea preşedintelui completului de judecători, adică a lui Muruianu. Acesta invoca legătura directă dintre magistrat şi banca vizată în dosar, argumentând că, în 2003, acesta luase un împrumut de la „Moldinconbank”. Braşoveanu era convins că banca l-a favorizat pe judecător prin neaplicarea dobânzii şi a penalităţilor pe o perioadă de cel puţin un an. În declaraţia pe venituri a lui Muruianu, pentru 2008 şi 2009, figurează aceeaşi informaţie referitoare la restanţele financiare rezultate din contractul de credit. În decurs de doi ani, suma restantă, de peste 57 mii de lei, nici nu a crescut şi nici nu s-a redus, lucru obligatoriu în cazul calculării dobânzilor sau achitării creditului.

Cererea de recuzare a fost respinsă, ca neîntemeiată. În încheierea respectivă se spune că raportul juridic de credit dintre Muruianu şi „Moldinconbank” este executat, ultima tranşă fiind achitată în mai 2010, până la examinarea respectivei cauze. Reiese că judecătorul a plătit ultima parte a împrumutului în aceeaşi lună în care dosarul a ajuns la CSJ.

Decizie irevocabilă şi opinii separate

Tot în ziua în care s-a decis că nu există temei de a pune la îndoială imparţialitatea lui Muruianu la examinarea cauzei respective, a fost pronunţată, ca fiind irevocabilă, decizia CSJ prin care erau anulate anterioarele două hotărâri de judecată şi prin care i se dădea câştig de cauză băncii. În motivarea deciziei, judecătorii au apreciat selectiv probele din dosar, iar concluziile din conţinutul acesteia sunt pe alocuri fie confuze, fie prea sofisticate.

Din completul de cinci judecători, câţi au examinat aceast dosar, doi şi-au expus opinia separat, exprimându-şi dezacordul cu concluzia Colegiului economic, pe care o consideră una neîntemeiată. „Colegiul economic nu a ţinut cont de aceste probe veritabile (rapoartele de expertiză care confirmă fără rezervă că semnătura lui Braşoveanu a fost falsificată, n.r.) şi în opinia noastră, nu era în drept să caseze hotărârile judiciare, adoptate de către instanţele judecătoreşti inferioare şi să adopte o nouă hotărâre în favoarea „Moldinconbank”. Prezenta pricină urma să fie remisă la rejudecare în instanţa de apel, pentru a constata cu certitudine dacă Braşoveanu, acţionarul majoritar, a participat ori nu la adunarea generală, unde ar fi fost inclusă vreo chestiune referitoare la ipotecarea bunurilor întreprinderii”, mai opinează, separat, judecătorii Valentin Barba şi Iurie Şumcov.

Drepturile încălcate au dus spre CEDO

Avocatul Vitalie Zamă este convins că la soluţionarea respectivei cereri de recurs, conduita CSJ a fost contrară legislaţiei şi practicii procesuale naţionale în partea limitelor judecării recursului. În concluzie, prin decizia instanţei de recurs a fost încălcat principiul securităţii raporturilor juridice, ceea ce reprezintă o abatere de la legislaţie şi de la practică. A mai fost lezat şi dreptul la examinarea cauzei de către un tribunal instituit prin lege, instanţa de recurs nu avea dreptul să abordeze chestiuni de fapt, ci doar cele de drept. În consecinţă, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, susţine Zamă.

Pentru că a fost ilegal lipsit şi de proprietate, dar şi de posibilitatea de a-şi găsi dreptatea în ţară, Dinu Braşoveanu deja a adresat o cerere la CEDO. Acesta invocă lipsirea sa de dreptul la un proces echitabil, într-o instanţă independentă şi imparţială, dar şi violarea dreptului la protecţia proprietăţii. Deja a şi primit confirmarea că cererea sa a fost înregistrată la Curte. Reprezentantul său la CEDO, este convins că pe marginea acestui caz va fi pronunţată o nouă condamnare a R. Moldova.