Întreprinderi cu două buzunare

În fiecare an, bugetul statului este prejudiciat de milioane, pentru că angajatorii se eschivează de la achitarea impozitelor pe salariul integral, plătit angajaţilor. Fenomenul “salariu în plic” a devenit unul foarte răspândit. Deşi Codul Penal prevede pedeapsă cu amendă sau cu închisoare de până la doi ani pentru astfel de încălcări, de la lege până la pedeapsă e un drum infinit.

Este cunoscut faptul că statul exercită presiuni severe asupra business-ului, iar acestea îi determină pe mai mulţi agenţi economici să activeze semilegal, în condiţiile unor contabilităţi duble. Pentru a supravieţui, unele întreprinderi renunţă la plata impozitelor.

Potrivit experţilor, acest lucru se întâmplă deoarece sistemul fiscal este încă în formare, nivelul de pregătire al specialiştilor este imperfect, iar corupţia este excesivă.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, analist economic la IDIS “Viitorul”, 15 ani de constituire a sistemului fiscal din R. Moldova este o perioadă insuficientă. Legislaţia imperfectă şi incompetenţa stimulează birocratismul.

Problemele statului legate de fraudele fiscale

Mariana G. este agent economic. Ea spune că oamenilor de afaceri le este greu să coopereze cu statul. Dacă “arăţi venitul pe care îl ai şi începi a calcula cota din venit pe care trebuie să o dai statului, rămâi cu nimic. Din acest motiv, deseori, întreprinderile operează prin alte mijloace decât cele legale”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, statul are două probleme: pe de o parte, se teme să nu stranguleze business-ul, pe de alta, este îngrijorat de posibilele fraude fiscale. “Ca să nu admiţi frauda, trebuie să-i constrângi pe oamenii de afaceri, dar dacă îi constrângi – îi omori”. Agenţii economici sunt supăraţi, pentru că atunci când exportă o marfă, statul trebuie să restituie TVA-ul. “Procedura de restituire, însă, este atât de anevoioasă, încât iese din cadrul legal şi intră în cel coruptibil. În acest caz, legea ar trebui să oblige statul să întoarcă automat banii”, spune Ioniţă.

Pe de altă parte, sunt mai multe scheme de restituire a TVA-ul în mod fraudulos. Când în societate mai mult de jumătate dintre agenţi vând fără TVA, cei care vând cu TVA se ruinează. “Cea mai mare fraudă în R. Moldova se face cu acest TVA, or, agenţii economici vând fraudulos pentru a nu pierde competiţia”. Ion Frunză, şef Direcţie antifraudă fiscală şi contestări, spune că, în anii trecuţi, se recurgea la astfel de metode deoarece se plătea şi TVA, şi impozit pe venit. Astfel, agentul economic risca, folosind facturi fiscale false. Acum Codul fiscal este racordat la legislaţia comunităţii europene şi are foarte multe facilităţi. Sunt acordate scutiri care permit contribuabilului să nu recurgă la evaziuni fiscale. “Aplicarea cotei “0” la impozitul pe venit a avut ca obiectiv încurajarea contribuabililor din sectorul neformal să treacă în sectorul formal, fără vreo teamă de penalizări în urma neachitării impozitelor. Concomitent, se oferă posibilitatea de reinvestire în dezvoltarea întreprinderilor”, menţionează Frunză.

Agenţii economici şi statul – colaborează persecutându-se

Agenţii economici susţin că amenzile de 500 de lei, aplicate atunci când în vreo factură fiscală sau de expediţie sunt scrise incorect datele bancare, adresa întreprinderii, sau sunt comise alte scăpări care nu afectează în niciun fel bugetul statului, sunt excesive. “Statul are o politică prea severă. Se pare că statul vede în orice greşeală o eventuală schemă prin care ar fi ocolită legea. Dar, de fapt, noi suntem acei care putem aduce venit statului”, spune Mariana G. Pe de o parte, politica statului este corectă, deoarece dezicându-se de atâtea venituri, încearcă să le ia înapoi, dar le ia nu din promovarea business-ului, ci din pedepse pentru sistarea lui”, a mai spus Mariana.

Un specialist în audit afirmă că ar trebui iniţiat un dialog între stat şi reprezentanţii business-ului. Legile sunt imperfecte. Ar trebui ca auditorii şi contabilii să participe la elaborarea legilor. Acum, acestea sunt elaborate de cei care ştiu ce vrea statul, dar care nu ştiu ce vor cei implicaţi în economie. “Disperaţi, agenţii economici se retrag în business-ul tenebru. Ei consideră că, neachitând impozitele, vor avea venituri mai mari. Este foarte greu, însă, să ai două contabilităţi, iar povara business-ului negru este mai grea decât impozitele achitate statului”, spune specialistul în audit.

Victor Parlicov, expert economic la IDIS Viitorul, menţionează că cheltuielile bugetare nu sunt orientate spre crearea unui climat favorabil pentru business. Lipsa încrederii în eficienţa administrativă îi face pe contribuabili să îşi rezolve singuri problemele. Sistemul plăţilor de stat nu are un obiectiv important pentru crearea infrastructurii destinate business-ului. Sunt numeroase cheltuieli bugetare pentru plăţi sociale care sporesc inflaţia şi creează capital pentru guvernanţi, explică Parlicov. Or, interesul contribuabilului nu este să dea bani statului care prestează nişte servicii necalitative, cum ar fi sistemul judiciar, poliţia şi alte servicii publice. Toate aceste lucruri disimulează dezvoltarea business-ului, explică expertul.

O schemă pentru oferirea “salariului în plic”

O altă fraudă este legată de angajările neoficiale, sau mai simplu “salariu în plic”. În legislaţia fiscală acest fenomen se numeşte eschivarea de la plata impozitelor şi diminuarea obligaţiei fiscale. Iată cum explică Veaceslav Ioniţă această schemă. Pentru a plăti o recompensă de 1000 de lei unui salariat, angajatorul trebuie să aibă în fondul de salarizare 1450 de lei. Sub formă de impozit sunt achitaţi 450 de lei. Şi atunci se ajunge la o înţelegere cu angajatul. Oficial, acesta are un salariu de 1000 de lei, dar în plic mai primeşte 2000. În consecinţă, angajatorul “economiseşte” aproape 1000 de lei, pe care ar fi trebuit să îi achite sub formă de impozit.

Cristian R. şi Ana B. sunt angajaţi ai unei companii din Chişinău. Cristian recunoaşte că primeşte salariul oficial impozitat de 1000 de lei. Diferenţa salariului o primeşte neimpozitată. Cristian este mulţumit, deoarece primeşte mai mult. Şi Ana B. spune că este de acord să primească în aşa mod salariul deoarece, dacă i s-ar impozita tot salariul, atunci nu i-ar ajunge. “Eu nu mă gândesc la pensie, important este să am acum bani, ca să nu fiu nevoită să plec peste hotare să muncesc”.

Ion Frunză consideră că acest fenomen este practicat şi în comunitatea europeană, iar situaţia nu poate fi schimbată doar cu controale sau sancţiuni. “Multe depind de persoana care acceptă salariul în plic”. Inspectoratul fiscal încearcă să combată fenomenul “prin invitarea agenţilor economici la serviciul fiscal, unde sunt informaţi despre cât de urât este acest lucru”, spune Frunze. Sunt organizate şi diverse concursuri, celor mai corecţi contribuabili oferindu-li-se premii.

Victor Parlicov spune că se practica în special stimularea contribuabililor din agricultură. Atunci, însă, când Guvernul a iniţiat amnistia fiscală entuziasmul acestora s-a redus în raport cu ameliorarea procesului de administrare fiscală. Acest lucru se întâmplă deoarece nu sunt create premise pentru activitatea legală a business-ului, ca agenţii economici să fie dispuşi să lucreze la alb.

Alexandru Gamanjii, director Departament sectoare economice de la Centrul Analitic Independent “Expert Grup”, menţionează că minimizarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor în cazul contabilităţilor duble este posibilă în situaţia când în contabilitate operaţiile economice nu sunt reflectate integral. În cazul dat este diminuat atât debitul, cât şi creditul acestora. Scopul acestei acţiuni este reducerea bazei impozabile nu doar asupra impozitului pe venit, dar şi a altor impozite.

Evaziunea fiscală se sancţionează conform art. 244 Cod Penal, care prevede includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile ori tăinuirea altor sume impozabile. Aceste încălcări se pedepsesc cu amendă de până la 500 u.c. sau cu închisoare de până la doi ani.

Potrivit informaţiilor oferite de Serviciul de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, în primele nouă luni ale anului curent, CCCEC a pornit 57 cauze penale în temeiul art. 244 Cod Penal – Evaziuni fiscale. În luna octombrie au fost pornite 9 cauze penale.

Conform informaţiilor oferite de IFSP, neprezentarea declaraţiilor şi dărilor de seamă a agenţilor economici, prezentarea informaţiei eronate, diminuarea obligaţiunii fiscale sau eschivarea de la plata impozitelor prejudiciază economia R. Moldova.

În scopul diminuării “eschivărilor de la plata impozitelor”, IFSP popularizează legislaţia fiscală, efectuează controale fiscale în cazul agenţilor economici care nimeresc în vizor datorită sistemului informaţional al Serviciului Fiscal. O altă modalitate de combatere a acestui fenomen este colaborarea cu alte organe cu atribuţii de administrare fiscală în scopul prevenirii şi depistării încălcărilor fiscale.

Recomandări şi practici internaţionale

O soluţie în acest sens, propusă de experţii IDIS “Viitorul”, ar fi acordarea salariilor integrale, din care contribuabilii ar achita singuri impozitele, contabilizând sumele achitate statului. Consecinţele ar fi pozitive, deoarece “cetăţenii ar putea întreba statul ce face cu banii lor în cazul în care ar apărea nereguli”, explică Ioniţă.

Un exemplu din practica internaţională ne este oferit de Nortautas Statkus, director interimar la Departamentul de politică estică de vecinătate din Lituania. Acesta spune că, în trecut, şi în Lituania a existat contabilitate neagră. În prezent, conducerea, serviciile economice şi inspectoratul fiscal au întreprins acţiuni importante pentru diminuarea acestui fenomen. Au existat şi în Lituania salarii în plic, acum, însă, când nivelul de trai a crescut, acest lucru nu se mai practică. Oamenii singuri insistă să obţină garanţii sociale.

Potrivit unui comentariu semnat în iulie 2008 de Alexandru Gamanjii, în Uniunea Europeană, conform legislaţiei în domeniu, inspectorii fiscali sesizează în scris întreprinderile despre micile nereguli. În cazul unor încălcări majore, sunt aplicate amenzi simbolice sau contribuabilul achită integral impozitele neplătite. Potrivit unei “reguli de aur” a funcţionarilor fiscali din UE, orice suspiciune în domeniul impozitelor este tratată în favoarea contribuabilului.

Veronica Russu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Emil

    Ma bucura faptul ca abordati tematici economice concrete si actuale – solutiile aplicate sectorului fiscal vor ajuta substantial in calea spre UE!

  2. laurentiu

    ce trebuie sa fac ca sa demasc ca fosta firma la care am lucrat practica salariul in plic? astept un raspuns.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *