Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Întrebări fără răspuns

Întrebări fără răspuns

273-mutneanuZilele trecute, Anatolie Munteanu, preşedintele Centrului pentru Drepturile Omului (CpDOM), a fost invitatul Clubului Jurnaliştilor ONU din Moldova pentru a relata despre activitatea Mecanismului de Prevenire a Torturii (MPT). Deoarece după reportajul de la conferinţa de presă a CpDOM din martie 2009, publicat în ZdG, au apărut multe comentarii şi întrebări din partea cititorilor, am revenit de această dată la conducătorul instituţiei în cauză cu unele întrebări similare despre tortură.

— Atunci când apare un semnal de tortură, din ce moment au dreptul membrii Mecanismului de Prevenire a Torturii (Anatolie Munteanu este membru al acestei structuri, n.r.). să meargă la poliţie sau la închisoare pentru a se documenta în acest sens?

— Un membru al MPT  poate vizita locurile în care se află persoana torturată ori de câte ori doreşte, la orice oră, necoordonând această vizită cu nimeni dintre autorităţi.

— Acest drept vă revine şi Dvs.?

— Sigur că da.

— Şi în aprilie 2009, despre primele cazuri de tortură aţi aflat pe data de 7. De ce atunci pe data de 7, 8, 9, 10, 11, 12 nu aţi fost în instituţii ca să vizitaţi aceste victime?

— Prima vizită la poliţie eu am efectuat-o pe data de 8 aprilie. A doua vizită pe data de 9, a treia –  pe data de 10.  Am fost la Comisariatul General de Poliţie şi la sectoarele de poliţie Centru şi Buiucani. Am depus efort maxim, chiar convocând la Sectorul Centru întreg efectivul de poliţişti, ca să conving conducerea comisariatului să se abţină de la tentaţia de a aplica orice violenţă faţă de reţinuţi, să întreprindă toate măsurile ca în termene restrânse aceştia să fie transmişi din custodia poliţiei în izolatorul nr. 13, care se află peste drum. De bine de rău, am reuşit ca, în seara zilei de 13 aprilie, 105 persoane care erau deţinute în izolatoarele poliţiei din Chişinău să fie transferate în penitenciarul nr. 13.

— Deci pe data de 8, 9, 10 aprilie, dacă aţi mers la poliţie, aţi văzut şi persoanele reţinute?

—  Da, am văzut persoane deţinute chiar pe coridor. Chiar am intrat în nişte birouri în care se lucra, propriu-zis.

— Aţi documentat cazurile acestea?

— Atunci – la momentul vizitei — în sediile instituţiilor lucrau 4-6 procurori, care documentau, primeau explicaţii, interogau.

— Ei îşi făceau meseria, dar dumneavoastră?

—  Păi asta este şi meseria mea. Am fost, am discutat.

— Cu persoanele torturate?

— Nu. Altă întrebare la care vreau să vă dau răspuns…

—Dar eu vă rog să ne răspundeţi la asta.

— Şi la asta revenim. Mi s-a creat impresia atunci, pe 7, 8, 9 şi 10, că nu era cine să dea un ordin ca să se facă regulă, într-un fel sau altul. Am discutat  cu persoane reţinute pe coridor.

— Aţi notat numele lor, date despre starea lor?

— N-am avut cum atunci să fixez data, numele lor, pentru că erau în proces de investigare. Oamenii cereau explicaţii, dădeau explicaţii.

— Deci atunci aţi ieşit fără nicio listă de persoane reţinute şi fără nicio plângere concretă.

— Aparent nu puteam, şi ar fi o greşeală dacă am spune că ne-am concentart numai să efectuăm vizite şi atâta tot. Atunci noi lucram în paralel cu Centrul de Medicină Legală, cu Spitalul de Urgenţă. Aveam nenumărate telefoane prin care şi avocaţii, şi rudele spuneau că nu ştiu unde se deţin cutare sau cutare. În unele cazuri – am abordat întrebarea până la conducerea ministerului, cu care, din păcate, nu prea am avut fericirea să discut atunci, că era de negăsit şi pentru mine.

— După acele vizite aţi făcut vreun raport? L-aţi făcut public pe site?

— Un prim raport preliminar, care include toţi paşii pe care i-am făcut, a fost întocmit la 17 aprilie. Nu ştiu daca este pe site. (Ieri un asemenea raport nu era pe site-ul www.ombudsman.md la rubrica „Rapoarte”. Nici anterior, începând cu 13 aprilie 2009, nu am văzut acest raport pe pagina web a CpDOM. – n.r.) Pe data de 13 aprilie am mers cu 3 avocaţi parlamentari la Comisariatul General de Poliţie.  Erau la momentul dat acolo 45 de persoane reţinute. Apoi am mers la izolatorul de detenţie preventivă de la Penitenciarul nr.13. Acolo se deţineau 105 persoane, cu fiecare dintre ele am discutat, am oferit consultaţie juridică după posibilităţi. Am făcut lista nominală cu plângerile persoanelor, le-am expediat pe adresa Procuraturii Generale. Din lista aceasta, cu referire la 13 victime au fost pornite urmăriri penale.

— Martorii spun că l-aţi întâlnit acolo şi pe Radu Ciobanu, un tânăr care era bătut cu cruzime şi care a murit la câteva săptămâni după ce l-aţi văzut.

— Am văzut persoane care aveau semne evidente de bătaie, care nu trebuia să ridice maioul sau să răsuflece mâneca. Erau cu semne evidente de maltratare. Chestia este că avocatul parlamentar nu poate să intervină în folosul cuiva atâta timp cât persoana nu e de acord.

— Este Radu Ciobanu una dintre victimele documentate de CpDOM, pe situaţia căreia a fost pornit dosar penal?

— Numele lui Radu nu este printre cauzele penale pornite la solicitarea CpDOM.

Alina Radu