Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Între mitropolii şi 30 de…

Între mitropolii şi 30 de zile de arest

După liturghia de duminică, preotul Ioan Porcescu de la biserica „Alexandru Nevschi” din Ungheni a ieşit cu aceeaşi listă de întrebări pe care o primeşte de obicei de la enoriaşi. Asta însemna că viaţa bisericii nu s-a schimbat prea mult timp de o săptămână, de când parohul a fost reţinut de oamenii legii pentru organizarea migraţiunii ilegale şi i s-a dat un mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Slujba bisericească s-a sfârşit ca de obicei pe la amiază. După predica de duminică, preotul a ieşit din biserică cu o hârtie în mână. Era foaia pe care erau notate întrebările adresate de enoriaşi. Creştinii vroiau să afle despre post sau despre mitropolii. „Aşa cum se întâmplă de obicei”, ne spune Ioan Porcescu.

„Ziua de naştere e atunci când te zămisleşti”

Cu o duminică mai înainte, parohul nu reuşise să afle ce ar dori să ştie enoriaşii care vin de obicei la biserica „Alexandru Nevschi”.

Era ziua în care preotul Ioan Porcescu împlinea 50 de ani, iar oamenii legii s-au năpustit să verifice altarul şi casa feţei bisericeşti. A fost urcat într-o maşină şi dus la Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane a Ministerului Afacerilor Interne.

„Imediat după liturghie mi s-a spus să urc în maşină”, spune preotul. „Iniţial mi s-a spus că trebuie să ajungem la Comisariatul din Ungheni, dar am ajuns la oamenii legii de la Chişinău”, continuă Ioan Porcescu. Pe drum, poliţiştii i-au spus preotului să nu îşi facă griji pentru că, spuneau ei, „Ziua de naştere nu e atunci când te naşti, ci atunci când te zămisleşti.”

Ajuns la Chişinău, preotului i s-a vorbit despre articolul 362 din Codul Penal şi anume despre „Organizarea migraţiunii ilegale”. Tot atunci faţa bisericească a fost anunţată că ştampila bisericii „Alexandru Nevchi” a fost aplicată pe nişte contracte de muncă false cu care un grup din şapte persoane încerca să ajungă în Polonia.

S-a pornit în pelerinaj

Atunci preotul şi-a amintit de o oarecare Aliona, pe care a întâlnit-o la Chişinău şi care, văzându-l în haine de preot, i-a propus să participe în calitate de ghid la pelerinaj. „Acceptasem propunerea”, spune părintele Ioan Porcescu. „Mai ales că mâncarea şi cazarea erau gratuite”, spune preotul care intenţiona să ajungă în Polonia ca să explice unui grup de 24 de pelerini dinferenţele dintre biserica ortodoxă şi cea catolică.

Ioan Porcescu spune că s-a văzut cu Aliona de două ori: o dată în regiunea Schinoasa şi altă dată în regiunea Buiucani. „Ca să pregătească actele cât mai repede, Aliona a insistat să îi dau ştampilele bisericii”, spune preotul. „Nu am ezitat prea mult şi le-am dat. Probabil, între timp, Aliona a făcut ce a vrut”, continuă preotul.

Parohul bisericii „Alexandru Nevschi”, spune că a ajuns chiar şi la Ambasada Poloniei. „M-am mirat atunci că nu mi s-a dat acel tichet cu care urma să îmi iau viza. Mi s-a spus că e prea departe să vin de la Ungheni la Chişinău, aşa că urma să mi-o aducă acasă sau să iau paşaportul în ziua în care aş fi mers în Polonia”, spune el.

Chiar dacă preotul Porcescu intenţiona să ajungă în pelerinaj în Polonia, cei şapte au declarat că viza şi contractele i-ar fi ajutat să ajungă la rudele şi prietenii din alte state ale spaţiului Schengen, pentru a se plasa clandestin în câmpul muncii.

„Vize au fost acordate în conformitate cu legea”

Într-adevăr, oamenii legii au constatat că fiecare din cei şapte „turişti”, Liliana Bortă, Ana Zamfir, Emilia Levodeanscaia, Ion Sorocovici, Oleg Cupca, Valentina Bulgaru şi Ludmila Tcaci, au achitat sume cuprinse între o mie şi 3 500 de euro. După verificările de rigoare s-a constatat că cele şapte persoane au încercat să traverseze frontiera în baza unor vize turistice Schengen, eliberate de Consulatul Poloniei din Chişinău, pe o perioadă de zece zile.

Reprezentanţii MAI au constatat că vizele au fost obţinute „în baza unor acte primare cu semnalmente de falsificare”. Pe de altă parte, Marcin Nosal, consilier în probleme politice, presă şi cultură la Ambasada Poloniei, a declarat pentru Ziarul de Gardă că vizele au fost acordate în conformitate cu legea.

Ion Dadu, procuror în secţia prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane a Procuraturii Generale, ne-a spus că ancheta ar putea fi încheiată la sfârşitul acestui an.

Valeriu Hâncu, directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, ne-a declarat că „în această reţea” au existat intermediari, iar la moment se stabileşte identitatea acestora.

Potrivit legii, persoana vinovată de o astfel de infracţiune, se pedepseşte cu amendă de la şase mii la 20 mii de lei sau cu închisoare de la un an la şapte ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la un an la cinci ani.

Între mitropolii

Cel mai mult familia preotului Porcescu s-a indignat din cauza imaginilor apărute la televizor şi anume sumele mari de euro şi paşapoartele celor şapte care au încercat să ajungă în Polonia. „Nu am văzut aceşti oameni şi nici banii arătaţi la televizor”, mai spune parohul de la „Alexandru Nevschi”.

Ioan Porcescu, este considerat „preotul rebel” de la Ungheni. În 2006, el s-a opus numirii lui Petru Musteaţă în funcţia de Episcop de Ungheni, aderând la Mitropolia Basarabiei. În 2008, acesta a cerut demisia Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Petru Păduraru, acuzat că activează sub influenţa Partidului Popular Creştin Democrat. În prezent, Ioan Porcescu se consideră a fi „între mitropolii”.

Într-un comunicat al Mitropoliei Basarabiei se spune că preotul Ioan Porcescu a fost eliberat, acum trei luni, pentru abateri disciplinare repetate, şi anume comportament violent, şantaj şi conspiraţie împotriva ierarhului. Contactaţi ulterior, reprezentanţii Mitropoliei nu au avut ceva de adăugat şi nu ne-au putut spune dacă timp de doi ani, atât cât biserica „Alexandru Nevschi” a ţinut de Mitropolia Basarabiei, la adresa acestui paroh au venit plângeri.

Părintele Ioan Plămădeală, de la Mitropolia Moldovei, care face parte din Judecata bisericească, spune că până în 2006, până la aderarea la cealaltă Mitropolie, nu a venit nicio plângere pe numele preotului Porcescu.

„Ce fel de trafic?”, se întreabă părintele Ioan Plămădeală. „E un show. În timp ce toţi se grăbesc să părăsească R. Moldova, în căutarea unui loc de muncă peste hotare, aici, în ţară, se caută ţapi ispăşitori”, a mai spus faţa bisericească.

Anastasia NANI