Interesele care „închid” farmaciile

Circa cinci mii de locuitori din satele Pituşca şi Vărzăreştii Noi sunt nevoiţi să plece la Călăraşi, la 15 km distanţă, pentru un analgezic. Asta pentru că, în cele două sate, despărţite de un singur drum, lipseşte o farmacie, iar la punctele medicale se găsesc doar câteva medicamente, pentru cazuri de urgenţă. Până în 2014 acolo activau două filiale ale farmaciei de stat, dar au fost închise de către şefa Centrului de Sănătate Vărzăreştii Noi-Pituşca, care ar fi încercat să deschidă o farmacie privată. Problema e cu atât mai gravă, cu cât majoritatea localnicilor sunt oameni în vârstă, care trebuie să plătească transportul până la Călăraşi pentru a beneficia de medicamente compensate de stat.

De mai mult de un an, locuitorii satelor Vărzăreştii Noi şi Pituşca sunt nevoiţi să plătească 20 de lei până la Călăraşi pentru a cumpăra medicamente sau pentru a beneficia de cele compensate de stat. Deşi în ambele localităţi sunt Centre de Sănătate, care, conform Ordinului nr. 695 al Ministerului Sănătăţii cu privire la Asistenţa Medicală Primară, trebuie „să desfăşoare activităţi de asigurare a asistenţei farmaceutice”, acolo se găsesc doar medicamente de prim ajutor medical, spun localnicii. Potrivit acestora, de obicei, persoanele în vârstă care locuiesc singure transmit reţetele vecinilor sau rudelor pentru a le cumpăra preparatele prescrise de medici.

O locuitoare din Vărzăreştii Noi aminteşte că satele sunt mari, dar o bună parte din locuitori sunt plecaţi peste hotare, rămânând mai mulţi bătrâni. Ea mai spune că, după ora 12.00, nu mai găseşti pe nimeni la Centrul de Sănătate (CS). Este adevărat, asistenta medicală locuieşte în apropiere, şi poate apela la ea oricine are nevoie. Femeia povesteşte că, anterior, la CS se găsea insulină pentru tratamentul diabetului, acum însă, reţetele prescrise de medic le transmite copiilor la Chişinău. „Nora mea e farmacistă la Chişinău. Ea îmi aduce medicamentele recomandate. Ceilalţi bătrâni, care nu au pe nimeni, se duc la Călăraşi. Aici, în sat, mai au câte ceva, am văzut că şoferul aducea un braţ de seringi sau pastile. Doctoreasa îi una şi aici, şi la Pituşca. Aici vine marţea, în celelalte zile e la Pituşca. Ar trebui măcar o farmacie, că atunci când ai nevoie n-ai unde te duce. O tabletă de tensiune sau ceva, trebuie să o aştepţi. I-am zis nurorii să vină să deschidă o farmacie, dar ea mi-a spus că aici nu ai unde te extinde.”

Interese la „25 grade de frig”

Filialele farmaciei CS din Călăraşi au fost închise în decembrie 2014, după o solicitare a şefei CS Vărzăreştii Noi-Pituşca, Maria Macari. La 30 decembrie 2014, ea cerea şefului Instituţiei Medico-Sanitare Publice Centrul de Sănătate Călăraşi (IMSP CS Călăraşi), Nicolae Lupu, să ia „măsuri urgente pentru a lua toate medicamentele”, deoarece „farmacia nu poate funcţiona” întrucât se anunţau temperaturi de până la 25 grade de frig şi medicamentele vor îngheţa. Tot atunci, Maria Macari anunţa că a expirat contractul cu responsabila de farmacie şi că acesta nu va fi prelungit, deoarece asistenta medicală s-ar fi pensionat.

Nicolae Lupu, şeful IMSP CS Călăraşi, spune că atunci a propus mai multe soluţii, dar medicul nu a acceptat un compromis: „Motivele erau că afară era frig şi medicamentele îngheţau. I-am spus că sunt gata să fac condiţii, să plătesc pentru căldură, dacă trebuie, deoarece pentru lumină noi şi aşa plătim. Doamna a spus că nu are nevoie de asta. Am înţeles că vrea să deschidă o farmacie privată”.

Cu câteva săptămâni mai târziu, la 19 ianuarie 2015, Maria Macari i-a adresat o cerere preşedintelui raionului Călăraşi, Ilie Rău, informându-l că cele două localităţi nu dispun de o farmacie, în timp ce la evidenţa dispanserică sunt 1375 de persoane. Şefa CS solicita permisiunea de a da în locaţiune o încăpere liberă cu suprafaţa de 40 m² din clădirea spitalului din Pituşca pentru a fi deschisă o farmacie privată. La 19 februarie 2015, Consiliului raional Călăraşi a acceptat cererea.

Deşi unii locuitori ai satului spun că, de fapt, copiii şefei CS ar fi cei care au încercat să deschidă farmacia, Maria Macari zice că nu cunoaşte despre cine-i vorba şi infirmă versiunea: „N-am niciun interes. Am vrut să se deschidă o farmacie privată la Pituşca, dar mi s-a spus că legea nu permite ca în incinta CS să fie deschisă o farmacie. Cei care au vrut să deschidă şi-au găsit de lucru în altă parte. La Pituşca este spaţiu. Dacă s-ar fi permis, farmacia ar fi activat deja. Dar chiar să fi fost şi copiii mei cu intenţia, ei (localnicii, n. r.) s-ar fi bucurat că vin doi tineri specialişti cu studii superioare să activeze, să aducă medicamente de calitate, lumea ar fi beneficiat de aceleaşi condiţii ca în oraş. Nu s-a permis. Copii mei lucrează la Chişinău şi n-au de gând să revină”, a declarat Maria Macari.

Şeful IMSP CS Călăraşi, Nicolae Lupu, susţine că, deşi Consiliul Raional a votat cererea, instanţele superioare au interzis, deoarece legea nu permite deschiderea farmaciilor private în instituţii medicale de stat: „Ea a întrerupt contractele cu asistentele medicale, una abia ieşise la pensie, putea să mai lucreze şi voia să lucreze la Pituşca, dar dumneaei a sistat contractul”.

În acelaşi timp, potrivit datelor publice, la 09.03.2015, la Pituşca a fost fondată „GAMAPHARM” SRL. Fondatorul firmei este Gheorghe Macari, fiul şefei CS, iar administrator – nora acesteia, Alina Macari. Ambii au absolvit Facultatea de Farmacie a USMF „Nicolae Testemiţeanu” în iunie 2015. Farmacia, însă, nu a fost deschisă.

Cine nu vrea farmacie?

În CS din Vărzăreştii Noi activează doar o singură soră medicală şi un medic de familie, Maria Macari, ea fiind şi şefa CS din Pituşca, unde mai lucrează, pe jumătate de salariu, un medic dintr-un sat vecin.

La 23 februarie, curent, primarul din Vărzăreştii Noi, Grigore Moisei, a solicitat printr-un demers oficial adresat ministrei Sănătăţii, Ruxanda Glavan, redeschiderea filialei farmaciei CS Călăraşi. La cerere au fost anexate semnăturile locuitorilor celor două sate, cu 2700 şi 1200 de locuitori, care au invocat faptul că majoritatea populaţiei o constituie bătrânii, care au nevoie de medicamente şi tratament fizio-terapeutic, iar pentru o pastilă, trebuie să achite 20 de lei ca să plece la Călăraşi. Un răspuns al Ministerului, însă, nu a fost oferit.

Primarul spune că a raportat problema la Consiliul Raional, dar până acum – nicio schimbare. „După masă nu mai găseşti pe nimeni la CS. Aşa lucrează ele, deşi spun că nu reuşesc. Acolo, sunt doar nişte preparate pentru urgenţe, dacă, Doamne fereşte, leşină sau moare cineva… Într-un dulăpior au un minim de medicamente, care nu se dau, doar se păstrează acolo, pentru nevoi urgente. Aş fi bucuros dacă cineva ar vrea să deschidă o filială aici, dar ea nici n-a permis nimănui să deschidă, iar pe aceea a închis-o. La Vărzăreşti era o mică filială, acolo medicamentele erau cu 5-10% mai ieftine decât în alte farmacii”.

La închiderea farmaciei, şefa instituţiei a argumentat că sora medicală nu reuşeşte să-şi exercite funcţiile de bază. Primarul spune, însă, că majoritatea localnicilor lucrează toată ziua în câmp, iar dacă au nevoie de medicamente sau proceduri, vin la CS dimineaţa. El mai spune că sora medicală nu este împotrivă, dar că aceasta se teme că, dacă nu va renunţa la funcţia de farmacistă, va fi concediată din postul de soră medicală de către Maria Macari. Şeful IMSP CS Călăraşi, Nicolae Lupu, afirmă că medicul a obligat, într-un fel, asistenta medicală să renunţe la atribuţiile farmaceutice, deşi aceasta ar fi vrut să lucreze, deoarece are un venit de 5% din vânzări. „Filialele CS au adaos comercial de două ori mai mic decât cele private, adică medicamentele sunt mai ieftine şi e clar că populaţia ar fi bucuroasă”, spune Nicolae Lupu.

Şefa CS Vărzăreştii Noi-Pituşca, Maria Macari, spune că în prezent la Vărzăreşti activează o singură asistentă medicală, iar la Pituşca – două, ambele fiind pensionare. „Nu are cine să vândă. Eu nu vreau să fie farmacie? Eu cred că-s primul om care vrea o farmacie, dar nu ştiu de ce mă învinuiesc toţi”, spune Maria Macari, precizând că orice agent economic de la o reţea farmaceutică este aşteptat să deschidă o filială: „Poate să închirieze o încăpere în sediul Primăriei, ca să corespundă cerinţelor, să-şi pună persoana lor acolo. Medicul de familie nu trebuie să-şi bată capul de farmacie. Eu sunt datoare să prescriu medicamente, dar de unde le procură omul, e treaba lui”.

Totodată, Nicolae Lupu spune că CS trebuie să asigure asistenţa farmaceutică, potrivit Ordinului nr. 695 al Ministerului Sănătăţii (MS) cu privire la Asistenţa Medicală Primară.

„Când exista Centrul medicilor de familie, adică era centralizat sistemul, oamenii erau asiguraţi cu medicamente. După ce şapte CS au devenit autonome, problema asigurării cu medicamente a revenit şefului CS, care trebuie să asigure atât asistenţa medicală primară, cât şi distribuirea medicamentelor”, afirmă Nicolae Lupu. El spune că şefii CS cred că „nu ţine de competenţa lor asigurarea populaţiei cu medicamente, că este muncă suplimentară, dar există un ordin al MS prin care este stipulată această obligaţie”.

Problema din cele două localităţi a fost discutată la nivel raional cu vicepreşedinta Consiliului Raional, Zinaida Bădărău, primarul de Vărzăreştii Noi, Grigore Moisei, şefa CS Vărzăreştii Noi-Pituşca, Maria Macari, şi şeful CS Călăraşi, Nicolae Lupu. S-a ajuns la concluzia că primarul de Vărzăreşti va oferi o încăpere în incinta primăriei pentru amenajarea unei filiale a farmaciei CS Călăraşi, iar de vânzarea medicamentelor se va ocupa sora medicală din Vărzăreşti. Aceasta, după încheierea programului de lucru la CS, la 15:30, va vinde medicamente.

Problema există în multe localităţi

Am întrebat MS cum poate fi rezolvată problema invocată în petiţia locuitorilor celor două sate având în vedere cadrul legislativ existent şi cum, între timp, pot avea acces la medicamente locuitorii, inclusiv persoanele în etate din aceste sate? Într-un răspuns al MS am fost asiguraţi că „problemele abordate în petiţie vor fi rezolvate pozitiv cu implicarea şefului instituţiei medico-sanitare publice CS Vărzăreştii Noi-Pituşca”, dar şi că „în aceste localităţi asistentele medicale de familie, în comun cu medicii de familie, au activităţi de asigurare a asistenţei farmaceutice a populaţiei”, fapt infirmat de autorităţile locale.

Şi în satele Horodişte şi Cubolta lipsesc farmaciile, populaţia mergând la Călăraşi după medicamente. „Acolo nu sunt farmacii private, pentru că investitorii înţeleg că nu este o afacere rentabilă”, spune Nicolae Lupu.

Potrivit Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMED), numărul întreprinderilor farmaceutice din R. Moldova în anul 2014 s-a redus cu 6,83% faţă de 2013. Deşi numărul farmaciilor comunitare este în creştere cu 7%, tenta negativă rezultă din încetarea activităţii a 225 de filiale ale Secţiilor de asistenţă cu medicamente ale Centrelor Medicilor de Familie. În 2014, cele mai multe farmacii s-au deschis la Chişinău – 13 unităţi, pe când la Ungheni, Edineţ, Drochia, Glodeni, Sângerei, Râşcani şi Taraclia s-a înregistrat o diminuare considerabilă a numărului acestor instituţii. Totodată, concentrarea farmaciilor în zona urbană a dus la schimbarea numărului de persoane deservite de o farmacie. Dacă în Chişinău o farmacie deserveşte în medie 1749 de persoane, la Nisporeni media e de 9442 de persoane.