Instanţe cu ambulanţe

Anatol Doga spune ca judecatorii de la Curtea de Apel lucreaza in conditii minimePeriodic, ambulanţele îşi conectează girofarurile pentru a ajunge rapid la judecătoriile din R. Moldova. Oameni leşinaţi, cu atacuri de cord, cu vene tăiate, sau căzuţi de la etaj – sunt găsiţi chiar în judecătorii. Principalele probleme, potrivit celor implicaţi în procesul judiciar sunt, pe lângă stresul iminent cauzat de un proces judiciar, aerul insuficient din încăperile strâmte ale instanţelor, insuficienţa sălilor de judecată şi WC-urile încuiate.

A ieşit invalid din sala de judecată

Nina Triboi, 57 de ani, chiar în timpul examinării dosarului său referitor la un litigiu de împrumut, în iunie 2005 la Judecătoria sect. Râşcani, a suportat un accident cerebral. Femeia a fost spitalizată de urgenţă în secţia neurologie a spitalului “SF. Treime” din mun. Chişinău cu diagnoza: “Boală cerebrovasculară acută. Hemoragie subarohnoidală în emisfera dreaptă. Hipertensiune arterială gr.2”. În consecinţă, peste un an, Ninei Triboi i s-a acordat gradul II de invaliditate, iar în 2007 – gradul I de invaliditate. “A fost cel mai dificil moment pe care mi-l amintesc”, ne-a spus Nina Triboi după ce timp de jumătate de an a stat ţintuită la pat, suferind de paralizie pe partea stângă. “A fost un moment de stres îngrozitor. Aveam probleme să îmi recapăt banii împrumutaţi, şi nu e uşor să faci asta în instanţă. Dacă adaogi atitudinea judecătorului, condiţiile proaste, căldura şi sufocarea, probabil toate acestea au condiţionat clipa în care am simţit că numnai ambulanţa mă poate salva”, ne-a mai spus ea după trei ani de la întâmplarea nefericită. În consecinţă, pentru a se pune pe picioare, Nina Triboi a cheltuit, potrivit calculelor ei, 24 mii de dolari.

Drama Ninei Triboi s-a întâmplat în prezenţa judecătorului Victor Micu. Astăzi, el este preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani. Îşi aminteşte ca prin ceaţă de acest caz, pentru că fiecare zi le aduce în faţă noi oameni cu noi probleme. “Judecătorii sunt nevoiţi să desfăşoare procesele de judecată în birourile lor ceea ce potrivit legii este interzis, nemaivorbind de faptul că sunt strâmte şi lumea este înghesuită”, ne-a relatat Victor Micu solicitat să ne spună despre condiţiile în care se examinează actele justiţiare. Potrivit acestuia, la Judecătoria sect. Râşcani sunt angajaţi 19 judecători, iar pentru buna funcţionare a legii ar trebui să existe 19 săli de judecată. “Această instanţă de judecată nu are decât trei săli de judecată”, ne-a confirmat Micu raportul de o sală la şase judecători. El a mai declarat că aceeaşi situaţie este specifică şi altor instanţe de judecată aşa cum ar fi cele din sect. Buiucani sau Centru. “O altă problemă este lipsa de spaţiu adecvat pentru persoanele reţinute, dar şi judecătorii nu o duc mai bine – trebuie să stea la rând la WC-ul comun, alături de toţi oameni veniţi la judecătorie”, a adăugat Victor Micu. În acelaşi context, el a declarat că acum, toţi cetăţenii pot utiliza unităţile sanitare, ceea ce înseamnă că judecătorii nu mai poartă cheile de la veceuri în buzunare, aşa cum se obişnuia ceva timp în urmă.

«Rutina», în eurojudecătorii cu internet

Dacă judecătorii instanţelor de fond din Chişinău recunosc că în privinţa condiţiilor sunt multe probleme, cei din raioanele R. Moldova sunt mulţumiţi de această situaţie. Ion Gajiu, judecător la Soroca, spune că este satisfăcut de condiţii, mai ales că instituţia în care este angajat se repară de doi ani. Mai mult, Petru Grumeza, preşedintele Judecătoriei de la Căuşeni se laudă cu reparaţie în stil european şi mobilier nou. Viorica Ursu, vicepreşedintele Judecătoriei de la Criuleni însă recunoaşte că este loc de mai bine. “Cel puţin avem birouri”, a spus judecătoarea.

Referitor la situaţii de leşin sau atac de cord a părţilor implicate în proces, judecătorii spun că există diverse situaţii, refuzând să dea detalii.

«Rutină», aşa numeşte Anatol Doga, preşedintele Curţii de Apel din Chişinău, aceste situaţii pentru care ambulanţa este solicitată periodic la judecătorie. «Avem minimul de condiţii necesare. Fiecare judecător are birou. Pentru examinarea dosarelor cele 13 săli de judecată au fost repartizate celor 35 de judecători ai Cuţii de Apel». Recent Anatol Doga a emis o dispoziţie prin care a repartizat câte trei judecători în cele 13 săli de judecată. «Adevărul este că dintre acestea doar şase corespund tuturor cerinţelor. De fapt, fiecare proces de judecată trebuie să aibă loc într-o sală de judecată şi nu în biroul judecătorului care este inadecvat pentru examinarea dosarului. Mai mult, şedinţele în birourile judecătorilor contravin deciziei Consiliului Superior al Magistraturii care interzice acest fapt. O şedinţă de judecată trebuie să aibă loc într-un mod solemn – cu stemă pe perete, judecători îmbrăcaţi în robe, etc.», spune preşedintele.

Marţi, la Curtea de Apel, au fost aduse 79 de computere noi. Câte unul pentru fiecare judecător şi câte unul pentru fiecare grefieră. «Vom avea şi conectare la internet», mai spune Doga. Până marţi, cei 35 de judecători şi 35 de grefiere de la Curtea de Apel au putut utiliza doar 15 computere de model vechi, fără conectare la internet. «Aceste compuetere sperăm să ne îmbunătăţească situaţia şi condiţiile de muncă», ne-a relatat Doga ca pe un lucru extraordinar în contextul condiţiilor de la Curtea de Apel. Anatol Doga spune că autorităţile din Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi Guvernul vorbesc de vreo cinci ani despre un posibil Palat al Justiţiei în Chişinău.

În 10 metri: participanţii la proces şi portretul lui Voronin

Până la apariţia unui Palat al Justiţiei, deputatul Gheorghe Susarenco, fost judecător la Curtea Supremă de Justiţie, critică situaţia instanţelor de judecată. «După destrămarea URSS, situaţia judecătoriilor nu s-a schimbat prea mult», spune el. «Multe activează în condiţii inadecvate. Unele îşi au sediile în preturi. Aşa cum e Judecătoria sect. Râşcani sau sect. Buiucani. Astfel actul justiţiar nu are loc în condiţii corespunzătoare, fapt care se răsfrânge asupra examinării dosarului. Bineînţeles, în astfel de condiţii apar tot felul de situaţii aşa cum ar leşinurile, sau chiar şi atacuri de cord». Anterior, Gheorghe Susarenco a declarat că în R. Moldova se face justiţie nu în săli bine amenajate, ci în birouri unde se înghesuie, în câte 10 m.p., judecătorul şi procurorul, avocatul şi poliţistul, inculpatul şi pătimitul, iar de pe pereţi «priveşte la ei chipul lui Vladimir Voronin».

“A făcut deja înconjurul Europei un caz comic când o franţuzoaică, participantă la un proces civil la Judecătoria Buiucani, alerga pe coridoarele instanţei, cu ochii cât cepele, în căutarea unui WC, iar judecătorii îi explicau cu seninătate distinsei doamne, venită tocmai de la Paris: “Cheia de la WC e la cancelarie, fiindcă acest local e destinat numai funcţionarilor onoratei instanţe”, a mai spus Susarenco în plenul Parlamentului.

Şi juristul Alexandru Tănase spune că condiţiile justiţiei de la noi au rămas cu mult în urmă. În acest context, avocatul a amintit despre cazul omului de afaceri Sergiu Edu care în ianuarie 2008 a sărit de la etajul trei al Judecătoriei sect. Râşcani.

«În timp ce omul caută veceul, judecătorul reuşeşte să ia decizia»

Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki din R. Moldova spune că doar sediul Curţii Supreme de Justiţie de pe str. Kogâlniceanu, intersecţie cu str. Bănulescu Bodoni, corespunde standardelor. «Celelalte sunt într-o situaţie deplorabilă”, a mai spus el. Ştefan Urâtu consideră că situaţia judecătoriilor a început să se agraveze la începutul anilor 2000. “Situaţia e stresantă mai ales pe timp de vară, atunci când e foarte cald. Sălile nu sunt amenajate în mod corespunzător”, explică Urâtu. “În fiecare dimineaţă, la o instanţă de judecată, se adună toţi cei care au şedinţe de judecată în ziua respectivă. Sălille sunt pline şi nu mai este un loc unde să te aşezi. În aceste condiţii de învălmăşeală, este citită o listă a ordinii proceselor. De obicei se aude foarte prost. Astfel unii nu participă la propriile procese, iar mai târziu se trezesc cu deciziile deja luate. În unele judecătorii, veceurile continuă să fie închise. Acestea sunt accesibile doar pentru personal. În timp ce omul caută veceul, judecătorul reuşeşte să ia decizia. În aceste condiţii omul ar putea leşina cu siguranţă. Dar nu numai omul simplu, participant la proces, ci şi judecătorilor li s-ar putea întâmpla o situaţie ca asta”.

Una dintre grefierele de la Judecătoria sect. Centru ne-a relatat despre situaţiile în care deţinuţii aduşi la proces şi-au tăiat venele chiar în incinta instituţiei.

Anterior Ministerul Justiţiei, a examinat situaţia din camerele de detenţie din cadrul judecătoriilor şi a stabilit că în toate judecătoriile vizitate persistă problema insuficienţii spaţiilor necesare deţinerii persoanelor arestate. Din cauza spaţiilor restrânse, în camere sunt deţinute atât femei, cât şi bărbaţi, minori, grav bolnavi, adesea pacienţi cu tuberculoză. În unele zile, numărul celor aduşi în instanţele de judecată depăşeşte 20 de persoane. Întrebat despre solicitarea ambulanţelor la judecătorii, Anatol Proca, medic la Spitalul de Urgenţă din Chişinău, a confirmat acest fapt.

Banii publici «spălaţi» pe holurile judiciare

Curtea de Conturi, în raportul despre modul de gestionare a resurselor financiare publice din 2007, a constatat că la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor unele judecătorii au înregistrat diverse încălcări.

Judecătoriile sect. Ciocana, Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica din mun.Chişinău- au contractat fără desfăşurarea regulamentară a procedurilor de achiziţie şi fără încheierea contractelor respective bunuri materiale şi servicii în valoare totală de 384,6 mii lei. Judecătoriile din Făleşti, Ialoveni, Leova, Orhei, Călăraşi, Teleneşti şi Ungheni, de exemplu, au achiziţionat acelaşi tipuri de mărfuri şi lucrări prin contracte separate. Judecătoriile din Ungheni, Orhei, Ştefan Vodă au achiziţionat bunuri materiale la preţuri majorate omparativ cu preţurile contractuale. În acelaşi timp, Judecătoria sect. Buiucani, mun.Chişinău şi Judecătoria Cimişlia au recepţionat lucrări de reparaţie în sumă de 502,4 mii lei în lipsa documentaţiei de proiect şi fără a fi verificată.

Căldura, primul pericol

În contextul condiţiilor din instanţele de judecată, psihologul Angela Nicolau ne-a explicat că situaţia de stres ar putea fi cauzată de căldură care este un provocator al agresiunii psihice, poate unul dintre cei mai periculoşi. Plasarea mobilierului, vopseaua sau culorile sumbre din judecătorii fac situaţia şi mai complicată. Astfel reacţia pe care o au unii după luarea anumitor decizii în instanţele de judecată ar putea fi urmată de stres sau pierderea de conştiinţă. În aşteptarea unei decizii, acesta este nevoit să asiste la mai multe şedinţe de judecată, fapt care îl face să se simtă într-o situaţie de conflict atât interpersonal (cu judecătorul), cât si intrapersonal, (in interior). Omul se pomeneşte în situaţia în care organismul său lucrează la limita posibilităţilor. Atunci când procesul de judecată se finalizează în defavoarea sa, are loc o reacţie afectivă. Mai multe persoane de pe holurile judecătoriilor ne-au spus că la toate acestea contribuie şi limbajul şi atitudinea judecătorilor. “N-aveţi dreptul, n-avem timp, nu cunoaşteţi legea! Aşa ni se adresează adesea judecătorii. De parcă am veni aici de plăcere. Normal că ieşi bolnav după asta din judecătorii,” ne-a spus Ana Melnic, una dintre persoanele aflate la Judecătoria Centru în aşteptarea înfăptuirii actului de justiţie.

Anastasia NANI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Muzeul Roman din SUA

    Romanian Museum, Romanian-American League
    Philadelphia, Princeton NJ, Romania-Brasov
    http://www.romanianculture.us

    Ampla analiza pt. care o felicitam redactia Ziarul de Garda din Moldova si pe Anastasia Nani, autoarea reportajului “Instante cu ambulante” din 11 sept.08, caci este evident ca dansa a depus multa munca..dar cu putine sugestii mai mult intre rinduri….si mai clar cu execeptia citarii la sfirsitul articolului a explicatiilor Dnei Ana Melnic, articolul se refera la conditiile din interiorul cladirilor neadecvate , deci la conditiile “exterioare” ale problemei si nu la cele reale “interne” si grave si extinse…la problema in sine care tine de multa INJUSTITIE SI DEFICIENTE IN SISTEM, ded neprofesionalism din partea avocatior si judecatorilor, de incalcarea multor regulamente si coduri etice, de coruptie si de atitudinea de sfidare fata de propriului statut al functionarilor respectivi precum si FATA DE OAMENI.

    La fel si in Romania . S-a ajuns sa se duca zvonul ca Roania este tar fara legi; de fapt legi sunt si nu toate rele, dimpotriva..dar nu sunt respectate..De cine, de SALARIATII PUBLICI..

    Ar trebuie formate grupuri cetatenesti cares a se couap de a urmari sistemul si pe acesti salariati..Cine s ao faca? In pirmul rind vitimele caci altfel, multi isi distrug si mai mult sitemul nervos de suparae si intra in depresii..Dar daca se organziezaza si incep sa se lupte p.trspectarea obligatiilor acestor functonair public (ca si a ale celor din administratiii) , sa se documenteze, sa urmareasca, sa despisteze probleme.le cele mai garee si frecvente..sa le adune pe hirtiei sis a le adreseze public, prin mass-media si pe ORIUNDE.. dar nu numai laguvern si Min.Justitiei…atunci sunt sanse ca lucrurile sa se schimbe..Esential p.tacest lucru este ca sa se gaseasca citiva oameni dedicati,de constiinta si capabii cares a se uneasca si sa0si imaprata saricinile si ca media sa le dea atentia cuvenita..nu se faca misto de ei cum se facea in ani 90 in Romania sau erau minimalizati ..dac li se dadea oarecare atentie..(nu stiu cum era in Modlova..)

    Stit probabil ca ce am descirs mai sus se numeste baza organizarii civice necesara i orice tara..PARTICIPAREA CETETENILOR LA CREARE METODELOR DE CORECATRE, REDRESARE..SI NU DORA PLINGERILE PE VREUN CULOAR DE TRIBUNAL SAU la o sueta cu opriteneii.si nic macar cikte o izbucnire a vreuneui caz care ajunge la prea. Asta ajuta caci NU E ALTCEVA dar presa nu are pozisibilitaea concreta de a se uota direct si de a da in judecata pe ceicare nu erspecta legile sau parcticile corecte..

    Dna NIna Triboi ar putea da in judecata administratia oficilui judecatoriei.

    Pina cind nu se creaza organziatii, groari cares a se ocupe de asemenea lucruri si chiar sa faca reclamatiile necesare ,sa le urmareasca asiduu sisa ceara dezbateri ublic si judecatorii si avcatiisa fie confruntati direct..cu exemplele pe masa iar la nevoie sa fie dati in judecata..NU SE VA REPARA SITUATAI GRAVA DI SISTEMUL JURIDIC ROMANESC, MOLDOVENESC/BASARAB SI ROMANESC DIN ROMANIA..

    Iar cind oamenilor nu le mai ramine niic acst ultim resort ca in cinstiinta sisufeltul lor sa aibe macar un pic de incredere si de sentiment ca pot ajunge la dreptate ..se arunca de la etaj..Nu chira caci singur asgtea sunt cazuri extreme..dar graitoare..Dar decad in depresii sau renunta la particiare obsteacsa de tot..sise macina singuri agravindu-si bolile..

    Toti care sufera ar trebui sa se alieze caci ezista si legid e protectia a consumatorului…si , din nolu, sa dea in juecata institutiiile care nu-si respecta obligatiile si fac rau oamenilor fie direct, voit uneori fie indirect prin nepasare

    Am ruga-o pe Dsoara ziarista daca nu a mers la miezul problemei ca nu-l vede /sties au de retinere, de teama ..

    Incurajam si sustinedm noi doi ziarsti puternici, dirji,profunzi si expeditivi care vor sa faca asta inceoind cu Romania si eventuale analize comparative..inclusiv cu alte tari Sigur ca e nevoie si de cercetatori specializati ..sau anaisti dintre chiar juristii cu un mai ridicat nivel al constiintei profesionale si moral/sociale si spirite superioare totodata preocuati de interesele nationale, de oameni..dorindu-si o JUSTITIE CORECTA SI CIVILIZATA.

    Rugam sa fim contactati

    Multumim anticipat,

    Rodica Perciali
    Romanian Museum, Romanian-American League

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *