Înfrângerea procurorilor în „Dosarul ambulanţelor”

La 9 februarie, la Judecătoria Centru, au avut loc susţinerile verbale ale inculpatului Vladimir Şarban în cauzele penale nr. 2004028080 şi nr. 2004036595. Anterior, pe 21 ianuarie, procurorul Anticorupţie Marcel Tumuruc a ţinut ultimul discurs în aceste dosare, recunoscând că probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi examinate în instanţa de judecată nu au permis identificarea unor elemente ale infracţiunii în acţiunile lui Vladimir Şarban.

Pe 21 ianuarie, timp de câteva minute, procurorul Tumuruc a încercat să argumenteze cei peste 5 ani de anchetări, arestări, procese de judecată la care a fost supus Vladimir Şarban.

În „episodul incriminat lui V. Şarban pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu la achiziţionarea autosanitarelor de modelul „Volkswagen-Transporter T-4″, utilate medical pentru Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă”, Tumuruc aminteşte că, la 26 mai 2008, Serafim Urechean, ex-primar general, care fusese învinuit de procurori de comiterea aceleiaşi infracţiuni, a fost achitat din lipsa în acţiunile acestuia a elementelor infracţiunii.

„Dat fiind faptul că, pe acest capăt de acuzaţie, există o hotărâre definitivă a instanţei de judecată, se constată existenţa temeiului de încetare a procesului penal din motivul lipsei în acţiunile lui Vladimir Şarban a elementelor infracţiunii”, a pronunţat Tumuruc, la aproape doi ani de la pronunţarea hotărârii în cazul Urechean.

Despre cel de-al doilea episod, legat de presupusul abuz în serviciu la eliberarea autorizaţiilor de construcţie pentru SRL „Mann”, procurorul Tumuruc a înţeles, după 5 ani de la intentarea dosarului, că în atribuţiile lui Vladimir Şarban în calitate de secretar al Primăriei Chişinău „nu intra elaborarea-perfectarea actelor menţionate, ci doar aplicarea ştampilei Primăriei pe acestea, nemijlocit cu perfectarea, verificarea corectitudinii datelor erau împuterniciţi I. Paladi, Gh. Răileanu şi V. Modârcă, specialişti în domeniu”. Astfel, procurorul afirmă că, „în asemenea circumstanţe, se constată că acţiunile lui V. Şarban ar putea fi calificate ca o neglijenţă în serviciu, însă ţinând cont de faptul că pe parcursul cercetării judecătoreşti nu s-a stabilit legătura cauzală între acţiunile nemijlocite ale lui V. Şarban cu urmările prejudiciabile materiale aduse Primăriei Chişinău, se constată existenţa temeiurilor legale de înlăturare de la răspunderea penală a acestuia în legătură cu lipsa în acţiunile sale a elementelor constitutive ale infracţiunilor”.

1914 zile de urmărire penală

La 17 zile de la discursul procurorului Tumuruc, inculpatul Vladimir Şarban, în prezent pretor al sectorului Centru din Chişinău, recunoştea că, „în alte împrejurări, sigur că m-aş fi bucurat, dacă aceste afirmaţii procurorul le-ar fi făcut cu peste 5 ani în urmă, după ce ar fi studiat, aşa cum îi cere statutul, imparţial şi subordonându-se doar legii, dosarele cusute cu „aţă roşie”, la comanda „împăratului roşu””.

Şarban a amintit că anume acest procuror, atunci când se afla în arest la domiciliu, l-a ademenit, prin înşelăciune, la CCCEC, pentru a fi reţinut, în mod repetat, la 19 noiembrie 2004, chiar dacă ştia cu certitudine că temeiul reţinerii în ambele dosare este unul inventat. Singurul argument al lui Tumuruc au fost aşa-zişii „martori oculari”, care ar fi indicat că anume această persoană ar fi comis infracţiunea. Şarban a amintit că, în realitate, niciun martor al acuzării, dintre cei audiaţi de organul de urmărire penală (peste 50 de persoane), nu a invocat numele său.

„Cine oare s-ar bucura dacă s-ar afla, cum mă aflu eu astăzi, în a 1914-a zi de urmărire penală, adică în a 1914-a zi de presiune psihologică permanentă, dacă ar fi pus în situaţia de a explica în fiecare zi cuiva de ce durează atât de mult acest proces, cum de CEDO s-a pronunţat încă în toamna 2005, la mai puţin de 9 luni de la sesizare, iar la noi procesul încă mai durează, eu aflându-mă astăzi la a 215-a şedinţă de judecată?”, cităm din susţinerea verbală a lui Vladimir Şarban.

Inculpatul a amintit şi de cele 333 de zile şi nopţi petrecute în „casa tatălui şi fiului”, aşa cum era numit CCCEC, precum şi în alte izolatoare de detenţie preventivă. „Cine să-mi întoarcă sănătatea risipită prin celulele izolatoarelor, demnitatea şi onoarea, călcate în picioare de slugoii fideli ai regimului „împăratului roşu”, cum rămâne cu suferinţele morale ale soţiei, rudelor apropiate, prietenilor adevăraţi? Cine plăteşte?”

Vladimir Şarban a adresat mai multe întrebări retorice, între care: „cum putem să vorbim despre lipsa elementelor infracţiunii, când nu există fapta infracţională?”, precizând că ofiţerul Gorea a mărturisit instanţei, dar şi opiniei publice, cum şi la indicaţia cui a falsificat dosarul, ca mai apoi să fie arestat, întemniţat, judecat, apoi să obţină câştig de cauză la CEDO.

Şarban l-a chemat pe procurorul Tumuruc să facă un exerciţiu de integritate morală cel puţin astăzi, când presiunea politică a scăzut.

Procesul de judecată continuă.

A.G.