Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   „Independent” şi „apolitic”: Dosarele de…

„Independent” şi „apolitic”: Dosarele de rezonanţă ale CNA

Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie spune clar că instituţia este „un organ apolitic, nu acordă asistenţă şi nu sprijină niciun partid politic. Centrul este independent în activitate şi se supune doar legii. Dispune de independenţă organizaţională, funcţională şi operaţională în condiţiile stabilite de lege”. Realitatea, însă, e alta. Or, chiar şi în ultimii trei ani, de când instituţia a fost, oficial, reformată, iar şeful ales printr-un concurs public, marile dosare gestionate de ofiţerii anticorupţie au vizat, în special, reprezentanţii unui singur partid politic. Din opt dosare de rezonanţă, aflate pe rol la CNA în acest răstimp, dosare care au beneficiat de o mediatizare amplă, inclusiv din partea instituţiei, cinci au în prim-plan instituţii şi oameni din PLDM. Un singur dosar pare neutru. Alte două cazuri vizează câte un exponent PD şi PL, însă, până la urmă, cei doi funcţionari au scăpat de pedeapsă.

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) este fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), care, după venirea la guvernare a forţelor pro-europene, a fost partajată politic, revenind PDM-ului. Instituţia şi-a schimbat denumirea la 1 octombrie 2012, în urma unei reforme efectuate la sugestia UE, în contextul liberalizării regimului de vize. La nivel declarativ, CNA nu a fost partajat politic. Înainte de „reformare”, a avut loc un concurs public, cu 22 de participanţi, aspiranţi la funcţia de director. A învins Viorel Chetraru, care condusese şi CCCEC-ul. După concurs, Chetraru a fost propus Parlamentului. Cu 53 de voturi ale partidelor care, în 2012, reprezentau AIE, l-au aprobat în funcţie. Ce a urmat? Mai multe dosare de rezonanţă. Coincidenţă sau nu, majoritatea dintre acestea au avut în prim-plan actori ai unui singur partid.

Usatâi şi Focşa, învinuire similară, partid diferit, final diferit

18 ianuarie 2013. CNA anunţă un briefing, pentru a oferi detalii despre ipotecarea unor spaţii ale Spitalului Clinic Republican (SCR), cu implicarea factorilor de decizie ai Ministerului Sănătăţii (MS), revenit, în urma partajării, PLDM-ului şi condus atunci de Andrei Usatâi. Peste trei zile, pe 21 ianuarie 2013, în alt comunicat, CNA anunţa că a început urmărirea penală pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu, comise de un demnitar public şi că, în urma investigaţiilor s-a constatat că MS a acceptat să pună în gaj o parte din SCR, pentru un credit luat de doi agenţi economici. În baza contractului dintre agentul economic şi bancă, cea din urmă putea să-şi exercite dreptul de ipotecă asupra acelui spaţiu, dacă spitalul se reorganiza. Cazul a avut loc pe 22 decembrie 2012. Pe 12 februarie 2013, alt comunicat anunţa că „cetăţeanul Usatâi a fost citat de CNA pentru audieri în calitate de bănuit”. Ulterior, la început de 2015, dosarul este trimis în judecată, fiind examinat la Judecătoria Centru.

Tot pe 12 februarie 2013, în alt comunicat, CNA anunţa că „cetăţeanul Boris Focşa a fost citat pentru a fi audiat în calitate de bănuit într-un dosar pornit pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu”. Atunci, Focşa era ministru al Culturii, iar dosarul viza vânzarea ilegală a edificiilor (monumente istorice) din str. M. Eminescu, 52 din Chişinău. ZdG a scris anterior că majoritatea imobilelor vizate în ancheta procurorilor au ajuns în posesia unor firme ce aparţin familiei lui Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD. În acest caz, CNA, în comun cu procurorii, au iniţiat o cauză penală în baza aceluiaşi articol ca şi în cazul lui Usatâi, depăşirea atribuţiilor de serviciu. Peste câteva zile, pentru că Focşa nu s-a prezentat, a fost citat repetat. A fost avertizat că ar putea fi adus forţat. Ce a urmat? Pe 14 mai 2013, peste doar trei luni, Focşa este scos de sub urmărire penală, pe motiv că în acţiunile sale ar lipsi elemente constitutive ale infracţiunii. La sfârşit de mai 2013, procurorul general, Corneliu Gurin, care fusese suspendat de Parlament în perioada emiterii acelei ordonanţe, dispune reexaminarea cazului. Acum, procuratura ne-a anunţat că dosarul ar fi la CNA. Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a instituţiei, a precizat pentru ZdG că în acest caz ar exista două expertize care se contrazic, una prin care se afirmă că acele clădiri din str. Eminescu sunt monumente de arhitectură şi alta, a Academiei de Ştiinţe, care spune că acele clădiri nu ar fi monumente. „E nevoie de o expertiză independentă, la Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor. Aşteptăm rezultatele. Dl Focşa nu are niciun statut procesual”, a punctat Starinschi. Reiese că Focşa a fost din nou scos de sub urmărire penală. Conform informaţiilor din presă, dosarul a fost gestionat, în 2013, de procurora Adriana Beţişor. Ministerul Culturii, inclusiv în perioada ministului Focşa, era gestionat de PD.

Dosarul şefului de la Fisc şi cel al unui ex-viceministru

Pe 15 februarie 2013, CNA invita presa ca să anunţe rezultatul percheziţiilor efectuate la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, instituţie gestionată de PLDM. În aceeaşi zi, CNA preciza că „în urma acţiunilor de urmărire penală, cetăţeanul Nicolae Vicol a fost reţinut pentru 72 de ore, fiind bănuit de comiterea mai multor infracţiuni, cum ar fi corupere pasivă, abuz în serviciu şi încălcarea inviolabilităţii vieţii private”. A doua zi, pe 16 februarie, în acelaşi dosar, au loc percheziţii la Guvern, condus atunci de liberal-democratul Vladimir Filat. În urma percheziţiei în biroul de serviciu al secretarului general adjunct al Cancelariei de Stat, Eduard Bănăruc, au fost depistate şi ridicate sume importante de bani. Bănăruc, şi el reprezentant al PLDM, a fost citat la CNA pentru explicaţii despre provenienţa banilor. Precum se ştie, Vicol a fost condamnat de Judecătoria sect. Râşcani, în iulie 2015, la 6 ani de închisoare, fiind acum anunţat în căutare. În acelaşi dosar, Bănăruc, ţinta percheziţiilor din Guvern, s-a ales cu o amendă de 10 mii de lei. A mai fost condamnat un inspector fiscal, în timp ce alte trei persoane învinuite, inclusiv doi foşti colaboratori ai CNA, au fost achitaţi. Acum dosarul se examinează, în lipsa lui Vicol, la Curtea de Apel Chişinău.

Pe 27 februarie 2013, viceministrul Transporturilor de atunci, Boris Gherasim, reprezentantul PL, a fost citat la CNA pentru a fi audiat şi recunoscut în calitate de bănuit în cadrul unei cauze penale, pe faptul abuzului de serviciu comis de o persoană cu funcţie de demnitate publică. Potrivit datelor preliminare, acesta ar fi folosit situaţia de serviciu pentru a promova o companie gestionată de o rudă apropiată, desemnată câştigătoare a licitaţiilor publice pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie a unor tronsoane de drum. Contactat de ZdG, Dorin Compan, procurorul responsabil de instrumentarea acestui caz, a declarat că dosarul în care era învinuit fostul viceministru al Transporturilor a fost clasat. Gherasim a fost reprezentant al PL în Guvern. Ulterior, s-a alipit liberal-reformatorilor. A plecat din Guvern în martie 2015.

Dosarul Vama şi cel al coruperii deputaţilor

La 22 octombrie 2013, CNA, în comun cu Procuratura Anticorupţie, Direcţia securitate internă a Serviciului Vamal şi a Poliţiei de Frontieră, au desfăşurat o acţiune complexă la Vama Leuşeni-Albiţa. Serviciul Vamal (SV), dar şi Poliţia de Frontieră sunt, la fel, instituţii subordonate PLDM-ului. Potrivit unui comunicat informativ, „pe parcursul câtorva luni, grupul comun de anchetă şi investigaţii, format din ofiţeri ai instituţiilor menţionate, a documentat mai multe acte de corupţie în care ar fi implicaţi funcţionari ai SV şi Poliţiei de Frontieră”. În consecinţă, 31 de angajaţi ai SV şi ai Poliţiei de Frontieră au fost reţinuţi de procurori şi ofiţerii CNA în cadrul operaţiunii, suspectaţi că ar fi estorcat bani de la conducători auto care traversau punctul vamal pentru a le facilita trecerea fără a le înregistra marfa. Peste 3 zile, 31 dintre reţinuţi au fost puşi sub învinuire. La început de 2014, toţi au fost trimişi în judecată. Dosarul încă se examinează în prima instanţă, fără a avea o soluţie.

7 martie 2014. CNA şi Procuratura Anticorupţie susţineau un briefing despre „reţinerea în flagrant a unei persoane, suspectate de tentativă de corupere a deputaţilor”. La scurt timp, în acelaşi dosar, a mai fost reţinută o persoană. Peste 3 zile, pe numele lor au fost emise mandate de arest pentru 30 de zile fiecare. Vitalie Burlacu şi Irina Baglai sunt învinuiţi că ar fi încercat să dea 250 mii USD deputatului liberal-reformator Anatolie Arhire, pentru ca acesta să părăsească fracţiunea. Dosarul a fost trimis în judecată la început de aprilie 2014, până acum nefiind pronunţată vreo sentinţă, pentru că mai bine de jumătate din şedinţe au fost amânate. Următoarea este anunţată pentru 10 noiembrie. Între timp, ambii inculpaţi au fost eliberaţi din arest. Cu referire la acest dosar, în martie 2014, într-un interviu, Chetraru anunţa că vrea să ajungă la beneficiarii reali ai tentativelor de cumpărare a deputaţilor, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Licitaţiile din medicină şi reţinerea lui Filat

8 aprilie 2015. 16 persoane, directori de spitale, dar şi ex-ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, sunt reţinute într-un dosar de corupţie, domeniul sănătăţii fiind gestionat de PLDM. CNA anunţa că dosarul a fost pornit în noiembrie 2014 pe marginea unui şir de licitaţii privind achiziţionarea echipamentelor medicale şi consumabilelor. CNA constata că statului i s-ar fi adus un prejudiciu de 200 de milioane de lei. Între timp, pe acest dosar, toate persoanele au fost eliberate din arest, iar majoritatea dintre ele au revenit la muncă. Cum domeniul Sănătăţii a revenit, în iulie, PD-ului, majoritatea şefilor de spitale învinuiţi în acest dosar au fost înlocuiţi.

Un alt dosar de rezonanţă gestionat de CNA a fost cel al fraudelor din sistemul bancar, în special de la BEM, Banca Socială şi Unibank. Iniţial, încă în 2013, pe dosar au fost audiaţi conducătorii BEM. Ulterior, s-a ajuns la firma Caravita Co, gestionată de naşul şi cumnatul liderului PLDM, Vladimir Filat. În iulie, acesta, împreună cu fiul său şi alte două persoane din administraţia firmei, au fost reţinute de CNA. Ulterior, dosarul a fost trimis în judecată, în temeiul unui acord de recunoaştere a vinovăţiei. Rudele lui Filat sunt învinuite de spălare de bani.

Pe 15 octombrie 2015, deşi pe site-ul CNA nu există informaţii la subiect, după ce procurorul general a cerut ridicarea imunităţii lui Vladimir Filat, preşedinte al PLDM şi ex-premier, acesta a fost reţinut, iar mascaţii CNA, în frunte cu Viorel Chetraru, au intrat în Parlament, unde au efectuat percheziţii. Ulterior, tot reprezentanţii CNA şi procurorii au oferit detalii despre dosarul ex-premierului. Totul după un autodenunţ făcut de Ilan Şor, primar de Orhei, care l-a acuzat, inclusiv, de implicare în fraudarea BEM.

Am încercat să aflăm de la directorul CNA, Viorel Chetraru, cum apreciază activitatea instituţiei, de la reformarea din 2012 până în prezent, şi care, în opinia sa, sunt reuşitele activităţii Centrului în cei 3 ani. Am mai fi vrut să aflăm cum explică faptul că majoritatea dosarelor de rezonanţă, în care figurau nume de demnitari, au avut în prim-plan exponenţi ai PLDM şi mai puţin reprezentanţi ai altor partide. Contactat telefonic, Chetraru ne-a spus că-i ocupat şi că nu poate răspunde la întrebări, îndemnându-ne să apelăm Serviciul relaţii cu publicul. În răspunsul Angelei Starinschi, purtător de cuvânt al CNA, se menţionează că, din cauza agendei pline, directorul CNA, Viorel Chetraru, nu va reuşi să ne răspundă până la sfârşitul zilei şi că vom primi un răspuns ulterior.