În vamă: Corupţie fără corupţi
Procurorii anticorupţie din România au reţinut, luni-dimineaţă (21 februarie – n.r.), 53 de poliţişti de frontieră de la Vama Albiţa, cel mai mare punct de trecere al frontierei dintre România şi R. Moldova. Aceştia sunt acuzaţi de luare de mită. Serviciul Vamal al R. Moldova, dar şi autorităţile abilitate să se autosesizeze de cele întâmplate în România dau din umeri. Primii încearcă să transmită toate păcatele în ograda grănicerilor, cei care sunt responsabili de controlul actelor persoanelor, iar ceilalţi spun că nu deţin probe pentru a demara o anchetă. Serviciul de Grăniceri afirmă că la ei „se lucrează bine”.
Poliţiştii de frontieră români care au fost reţinuţi sunt acuzaţi că au pretins, au primit sau au acceptat sume de bani ca mită, pentru a trece cu vederea şi a nu constata infracţiuni, contravenţii sau nereguli comise la trecerea frontierei de stat, anunţă procurorii români. Aceştia mai arată că, de regulă, „tariful“ era cunoscut de cei care ofereau mită, respectiv 10 lei româneşti, aproximativ 40 de lei moldoveneşti, pentru simpla aplicare a ştampilei. În cazul unor situaţii speciale, cum ar fi lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfă ori introducerea în ţară a unor cantităţi mai mari de produse, tariful creştea direct proporţional cu „riscul“ la care se expune poliţistul de frontieră prin încălcarea atribuţiilor de serviciu. În aceste cazuri, sumele de bani pretinse şi luate cu titlul de mită ar fi fost între 10 şi 100 de euro. Fiecare bănuit lua, pe o tură de serviciu, între 400 şi 4000 de lei moldoveneşti, în funcţie de ziua, tura în care lucra, dar şi de „abilitatea fiecărui inculpat“, au mai precizat procurorii anticorupţie români.
Moldovenii dădeau de-o „coffee”
În referatul cu propunerea de arestare a 15 poliţişti de frontieră de la Albiţa se arată că, pe lângă diferite sume de bani, aceştia pretindeau de la cei care vroiau să treacă graniţa şi produse, cum ar fi: cozonaci, ţigări, alcool şi chiar gem. Mita era denumită „coffee“ şi era „tradiţie“ la Vama Albiţa, astfel că poliţiştii de frontieră o primeau de la aproape fiecare trecător sau comerciant şi dacă nu cereau, scrie Mediafax. La fel ca şi în cazul altor vămi, banii erau preluaţi din paşaport, colectaţi la sfârşitul turelor şi redistribuiţi uniform tuturor celor implicaţi în grupare, se mai arată în referatul procurorilor.
În Albiţa, prin Leuşeni
Vama Albiţa se află în judeţul Vaslui, pe malul drept al râului Prut. De cealaltă parte a râului, se află punctul de trecere Leuşeni. Conform presei române, vameşii români sunt bănuiţi de luare de mită nu atunci când se ieşea din România, ci în special atunci când se intra. Rezultă că tot ce ajungea în Vama Albiţa trecea iniţial controlul vamal la Leuşeni. Apare întrebarea: colaboratorii vamali moldoveni nu puteau depista ilegalităţile sau le treceau cu vederea în schimbul unor favoruri, exact cum se întâmpla la Albiţa? Şi cine sunt vinovaţi, vameşii sau grănicerii?
Explicaţia Serviciului Vamal
Ion Magu, ofiţer de presă al Serviciului Vamal al R. Moldova, susţine că situaţia este mai complicată decât pare la prima vedere şi că marfa considerată legală la Vama din R. Moldova putea fi considerată ilegală în România, astfel, moldovenii fiind nevoiţi să dea mită pentru a o trece. „Conform legislaţiei noastre, moldovenii nu au restricţii la scoaterea unor mărfuri din ţară, dacă le declară. Ei, însă, nu pot să le declare pentru că persoanele fizice nu au dreptul să se ocupe de afaceri cu mărfuri accizate, cum ar fi benzină, alcool sau tutun. Astfel, oricărui cetăţean care vrea să plece în România, legea noastră îi permite să ia 200 de ţigări şi 50 de trabucuri. Acestea nu trebuie declarate la vamele R. Moldova. Dacă iei mai multe, le declari, în ambele cazuri, vameşul nostru este obligat să te lase să treci. Acolo, la Vama românească, e deja altă situaţie, pentru că legea românească are alte prevederi despre introducerea mărfurilor. Astfel, ajuns la hotar, legal, moldoveanul sau alt cetăţean nu poate introduce în România decât două pachete de ţigări, adică 40 de ţigarete. Această situaţie se referă şi la vin şi la votcă”, subliniază Ion Magu, care afirmă că Serviciul Vamal nu are nicio legătură cu poliţiştii de frontieră români arestaţi luni-dimineaşţă în vama Albiţa.
„Omologii poliţiştilor de frontieră români sunt grănicerii noştri. Într-un fel, ei s-ar putea autosesiza. Într-o vamă lucrează mai multe organizaţii. Grănicerii răspund de unităţile de transport sau de actele cetăţenilor. Vameşii răspund doar de marfă. În cazul ăsta, noi nu putem face ceva”, mai spune Magu.
Grănicerii nu se implică
Rugat să ne ofere o poziţie oficială vizavi de situaţia de la Vama Albiţa, şi despre posibila implicare a colaboratorilor Serviciului de Grăniceri în acte de corupţie, Serviciul de presă al instituţiei ne-a comunicat următoarele: „Noi nu ne implicăm în cazul reţinerilor de la Vama Albiţa din cauză că este un alt teritoriu. La noi nu au fost depistate nereguli în actele persoanelor. La noi s-a lucrat bine şi totul decurge bine”.
5 vameşi condamnaţi în 2010
Conform bilanţului anual al Procuraturii Anticorupţie, în 2010, colaboratorii vamali au fost declaraţi cei mai corupţi, fiind întrecuţi doar de poliţişti. Anul trecut, 19 colaboratori ai Serviciului Vamal au fost trimişi în judecată. Serviciul de Presă al Procuraturii Generale (PG) ne-a spus că datele prezentate de Procuratura Anticorupţie se referă doar la Serviciul Vamal şi că în ele nu au fost incluşi şi grănicerii. Totodată, conform Serviciului de Presă al PG, în 2010, pentru corupţie au fost condamnaţi 5 vameşi, pe dosare care fuseseră intentate în anii precedenţi.
„În acest moment, pe rol la CCCEC sau la Procuratură sunt patru dosare din 2010 şi un dosar din 2011, deschise pe numele unor colaboratori vamali”, susţine Ion Magu, ofiţerul de presă al Serviciului Vamal. Surse din cadrul Procuraturii ne-au spus că multe dosare ale colaboratorilor vamali se pierd „pe drum”, pentru că nu există suficiente probe care să demonstreze total vinovăţia acestora.
Controalele sunt întârziate
Juristul Radu Jigău consideră că autorităţile din R. Moldova, dacă şi trebuiau să se autosesizeze, atunci ar fi fost să o facă atunci când autorităţile din România reţineau persoane care transportau ilegal marfă şi nu neapărat acum.
„Nu trebuie să confundăm lucrurile, că dacă românii fac ceva, trebuie şi noi urgent să reacţionăm. Nu acum trebuia să se autosesizeze, ci în ziua în care au văzut declaraţia Serviciului Vamal Român că a fost depistată persoana X cu ţigări de contrabandă”, crede Jigău.
„Probe există. Nu pot autorităţile să spună că nu există probe, din moment ce, în România, au fost depistate numeroase cazuri de marfă de contrabandă trecută prin R. Moldova”, spune juristul.
Juristul consideră că autorităţile trebuiau mai de mult să fară verificări asupra colaboratorilor vamali. „Proceduri avem. Codul Fiscal prevede proceduri eficiente în cazul verificării şi stabilirii fraudelor. De exemplu, vameşul, dacă are o casă de câteva sute de mii de euro, Inspectoratul Fiscal ar trebui să se întrebe de unde a luat colaboratorul vamal asemenea bani, din moment ce are câteva mii de lei salariu. Dacă vrei tare să faci ceva, faci”, conchide Jigău.
Controale s-au făcut, rezultatele se lasă aşteptate
Se ştie că autorităţile române au colectat probe împotriva poliţiştilor de frontieră şi a vameşilor timp de aproape jumătate de an, prin intermediul camerelor ascunse, dar şi al investigaţiilor sub acoperire. Să fie imposibile asemenea operaţiuni în R. Moldova? Viorel Melnic a fost şef al Serviciului Vamal al R. Moldova timp de un an şi jumătate. Acesta susţine că, anterior, se făceau şi în R. Moldova asemenea operaţiuni, mai ales prin intermediul Direcţiei Securitate Internă a Serviciului Vamal. Melnic, însă, admite că această structură nu are o capacitate prea mare, astfel încât să acopere întreg teritoriul R. Moldova. „Cred că în România aceste arestări au loc sub altă prismă. În 2008, noi am avut o acţiune împreună cu CCCEC, unde 12 vameşi au fost arestaţi, dar acolo era vorba de importuri frauduloase”, aminteşte Melnic.
Vizavi de lupta indirectă dintre vameşi şi grăniceri, care aruncă vinovăţia unii asupra altora, Melnic explică: „La noi este delimitat clar ce fac grănicerii şi ce fac vameşii. Grănicerii de la noi se ocupă de verificarea actelor cetăţenilor şi a mijloacelor de transport, iar vameşii de verificarea mărfii. Dacă presa din România spune că se dădea mită pentru că se depista lipsa unor documente, nereguli privind viza, nereguli privind documentele auto sau ale mărfii, vinovaţi sunt grănicerii, iar în cazul cantităţii de marfă introdusă în ţară, deja este responsabilitatea vameşilor. În cazul de la Albiţa, dacă e aşa cum scrie presa din România, vina este împărţită”, conchide Melnic.
