În căutarea firmei inexistente

Timp de opt ani, guvernarea comunistă a încercat să vândă proprietăţile statului după un scenariu bine gândit. Privatizarea proprietăţilor de stat s-a intensificat în special după ce o mare parte din întreprinderi au fost omise din lista celor nepasibile de privatizare. Astfel, după înlăturarea Parlamentului din procesul de privatizare, doar prin decizie de Guvern, acestea erau înaintate spre vânzare. Potrivit estimărilor unor deputaţi din opoziţie, în doar 6 luni, Guvernul Greceanâi a adus prejudicii statului în valoare de 1 miliard 500 mil. de lei.

237-leuÎn mai 2007, a fost adoptată Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii de stat. De atunci, toate atribuţiile din acest domeniu au fost transmise Executivului. La 23 iulie 2008, când Parlamentul a plecat în vacanţă, Guvernul, printr-o simplă decizie, a completat o listă a obiectelor care pot fi privatizate. Printre acestea s-au numărat Hotelul “Dacia”, Sanatoriul “Moldova” din Odesa, Sanatoriul “Moldova” din Truscoveţ, Sanatoriul “Sănătatea” din Sergheevka, cantina Aparatului Guvernului, blocul nr. 3 de la Holercani etc. şi asta după ce trei edificii din această listă, pe parcursul anilor, prin efortul guvernelor anterioare, au fost legalizate drept proprietate a R. Moldova pe teritoriul Ucrainei, funcţionând în interesul cetăţenilor din R. Moldova.

Concurs comercial vs concurs corupţional

“S-a făcut intenţionat, ca Guvernului să-i fie mai simplu să selecteze obiectele pentru privatizare şi să manevreze după cum doreşte”, explică Ion Guţu, ex-deputat AMN. “Toate deciziile, regulamentele adoptate de Guvern, de comisiile care adoptă decizii de vânzare au fost plămădite astfel, încât să fie garantate rezultatele aşteptate de grupările respective”.

Guţu spune că aşa-zisul “concurs comercial”, invenţie a Guvernului Tarlev, poate fi numit şi “concurs corupţional”. O mare parte din întreprinderi au fost omise din lista celor nepasibile de privatizare, ca apoi, foarte simplu, doar prin decizia Guvernului, să fie vândute.

Agenţia Proprietăţii Publice (APP) ne-a informat că desfăşurarea concursului comercial de privatizare a Întreprinderii afiliate cu investiţii străine 100% Sanatoriul “Moldova”, din or. Odesa, a fost anunţat în Monitorul Oficial al R. Moldova, nr. 115-116, din 1 iulie 2008.

La concursul de privatizare au participat şase societăţi cu răspundere limitată. Deşi ZdG a solicitat informaţii despre sumele oferite de participanţi, APP a refuzat să ni le ofere. La fel, APP a tăinuit şi numele companiilor participante la concurs. Potrivit unei informaţii vagi, oferite de APP, sumele propuse de ofertanţi au variat între 70 şi 73 mil. de lei.

Dorina Cebotărean, şefa Secţiei Privatizare, APP, a declarat că “chiar dacă cineva ar fi oferit o sumă exorbitantă, atâta timp cât actele nu ar fi întrunit condiţiile concursului, ofertantul nu ar fi fost admis, deoarece suma oferită de el poate fi nefondată şi negarantată. Chiar dacă o sumă oferită de cineva e mai mare decât cea pe care am acceptat-o, acest lucru nu înseamnă nimic atâta timp cât suma scrisă în cerere nu este justificată de garanţii bancare”.

Totodată, Ion Guţu a declarat că au existat mai mulţi solicitanţi la privatizarea acestui sanatoriu. Ulterior, însă, unii dintre ei au fost determinaţi să-şi retragă cererile. Potrivit lui Guţu, unele firme au oferit circa 150—200 mil. de lei. “Sanatoriul se află pe o suprafaţă de vreo 10 ha. Guvernele precedente au negociat ani la rând cu autorităţile de la Odesa pentru a legifera proprietatea R. Moldova pe teritoriul Ucrainei. Potrivit calculelor, această proprietate ar fi estimată la 750 mil. de lei”.

Şi Alexandru Tănase, ex-deputat PLDM, a solicitat un răspuns, în cadrul celei de-a doua tentative de alegere a preşedintelui, din partea prim-ministrei Greceanâi vis-a-vis de înstrăinarea sanatoriului. “Guvernul a înstrăinat sanatoriul din Odesa cu 70 mil. de lei, deşi era un alt ofertant care propunea peste 400 mil. Care a fost raţionamentul? Banii s-au dus în fondul electoral al comuniştilor?”, a întrebat Tănase. Atunci Greceanâi a răspuns: “Totul a fost corect, avem organe de anchetă. Statul nu a fost prejudiciat. Ceea ce scrie presa nu trebuie de luat în consideraţie, pentru că se scrie la comandă”.

Accesul la informaţie cu confidenţialitate

Potrivit informaţiilor oferite de APP, “concursul de privatizare a fost desfăşurat fără consultanţă financiară independentă, dat fiind faptul că, conform Legii nr. 121 XVI din 4 mai 2007, privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii de stat, asemenea servicii sunt prevăzute doar la privatizarea în bază de proiecte individuale”.

În calitate de participanţi la etapa a doua a concursului au fost admise două companii, ofertele cărora au întrunit toate condiţiile. Solicitată să spună care sunt companiile selectate, Cebotărean a declarat: “Nu ştiu ce v-ar da nominalizarea companiilor. Eu ştiu că există Legea cu privire la accesul la informaţie, dar există şi confidenţialitatea documentelor”.

Conform art. 7 al Legii cu privire la accesul la informaţie, “informaţiii confidenţiale din domeniul afacerilor ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor”.

Şi în Parlament, deputaţii din opoziţie au făcut numeroase interpelări, solicitând materialele concursului comercial de privatizare a Sanatoriului “Moldova”. “Nu am primit nici până în prezent un răspuns desfăşurat. E o afacere dubioasă, pe care autorităţile se străduie să o camufleze”, a declarat Alexandru Lipcan, ex-deputat AMN.

La 7 august 2008, a avut loc concursul comercial. Câştigător a fost desemnat ÎCS “SDY- INVEST GRUP” SRL, care a cumpărat sanatoriul contra 70 mil. de lei.

Conform informaţiilor oferite de Camera Înregistrării de Stat, ÎCS “SDY-INVEST GRUP” SRL a fost înregistrată la 28 februarie 2008. Sediul ei se află pe bd Negruzzi Constantin, nr.2, of. 8o6. Administrator este Osadchzi Taras, din Ucraina. Întreprinderea are un asociat unic – Faribell Consulting LTD (Cipru), care, potrivit presei, ar fi una off-shore.

“Firmele care au participat la privatizare, de regulă, se creau special pentru participarea la actul înstrăinării. Deseori, aceste firme sunt înregistrate drept companii off-shore. Peste puţin timp aceste firme vând „marfa”, la un preţ mult mai mare, astfel obţinând un profit (din care sunt plătiţi şi cei care au facilitat prihvatizarea) şi, totodată, complicând procesul de re-naţionalizare în caz de necesitate. În mod normal, aceste “firme pentru o zi” nu ar trebui admise la procesul de privatizare”, spune expertul economic Mihai Roşcovan.

Am încercat să aflăm mai multe date despre compania care a cumpărat Sanatoriul “Moldova”. La serviciul de informaţii al Moldtelecom o astfel de firmă nu este înregistrată. Am mers la adresa indicată de Camera Înregistrării de Stat. Pe bd C. Negruzzi, 2 sunt amplasate două clădiri: Hotelul “Cosmos” şi un bloc cu cinci etaje, unde îşi au oficiile mai multe SRL-uri. La recepţie am aflat că în bloc nu există o asemenea întreprindere. La Hotelul “Cosmos”, la etajul opt, oficiul 806 este închis. Paza Hotelului “Cosmos”, Igor Cazacu, a precizat că în acest oficiu nu lucrează nimeni.

Ion Guţu spune că selectarea acestei companii pare ciudată, din momentul în care din concurs au fost eliminaţi solicitanţi care au propus un preţ mult mai mare decât cel la care a fost comercializat obiectul. Preţul final de 7o milioane de lei este unul foarte mic. Firma care a fost selectată drept cumpărător are un capital social de 5400 de lei. Pierderile statului se cifrează la 400 mil. de lei.

Judecată soldată cu un mort

Una dintre firmele care au participat la concurs a acţionat în judecată APP. SRL “Unident-As”, a cărui administrator era Sergiu Melnic, a depus cerere de participare la concurs la 28 iulie 2008. Dosarul de participare a fost, însă, respins.

La 5 septembrie 2008, aceasta a depus o cerere de chemare în judecată împotriva APP. În scurt timp, judecata s-a pronunţat în favoarea firmei. SRL “Unident-As” îşi motiva acţiunea prin faptul că APP a anunţat în MO nr.115-116 concursul comercial privind vânzarea întreprinderii de stat ca un complex unic, “Sanatoriul Moldova”, contra 70 mil. lei. Reclamantul a depus în cancelaria pârâtului o cerere de participare cu anexarea tuturor actelor solicitate şi documentul ce confirmă plata garanţiei bancare în mărime de 200 mii lei.

În faţa Colegiului de Contencios Administrativ al CSJ, reclamantul SRL “Unident- AS” şi-a motivat acţiunea prin faptul că concursul comercial de privatizare a Sanatoriului “Moldova” a fost anunţat cu încălcarea normelor, iar respingerea ofertei sale, în lipsa temeiurilor legale, este percepută drept plasare a petiţionarului în condiţii inechitabile.

În judecată, SRL “Unident-AS” cerea anularea respingerii ofertei de participare la concursul comercial de privatizare a Sanatoriului “Moldova” cu repunerea reclamantului în calitate de ofertant. Compania a mai solicitat anularea deciziei despre desemnarea câştigătorului ÎCS “SDY-INVEST GRUP” SRL, anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat la 7 august 2008 între Agenţia Proprietăţii Publice şi ÎCS “SDY-INVEST GRUP” SRL.

La 4 februarie 2009, ÎCS “SDY-INVEST GRUP” SRL a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea recursului. Întreprinderea a indicat că instanţa a interpretat eronat hotărârea Curţii de Apel Economice şi nu a dat o apreciere corectă motivelor cererii de încetare a procesului, în condiţiile în care Curtea se pronunţase deja pe marginea acţiunii între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect, fiind invocate aceleaşi temeiuri.

Actualul administrator al SRL “Unident -AS”, Sergiu Popa, nu a putut oferi mai multe detalii. El a declarat că, în 2008, Sergiu Melnic s-a ocupat de proces. Între timp, însă, acesta a decedat.

Milioane de salarii şi pensii ratate

Din declaraţia ex-deputatului AMN Ion Guţu, în ceilalţi ani, de la toate privatizările au fost acumulate în bugetul statului aproximativ 1 miliard 500 mil. de lei. Potrivit estimărilor, în doar 6 luni de guvernare a prim-ministrei Zinaida Greceanâi, suma prejudiciilor aduse statului depăşeşte cifra vânzărilor. Deci, peste 1 miliard 500 de milioane de lei. Aceasta ar însemna circa 2 milioane 500 de mii de pensii sau un milion de salarii pentru profesori sau pentru medici primari.

Potrivit directorului Business Consulting Institute, Mihai Roşcovan, de la accederea în Parlament şi până la venirea la guvernare, comuniştii au votat permanent împotriva privatizării. Din 2002, însă, au purces la transmiterea mai multor obiective economice importante în proprietatea unor clanuri mafiote la preţuri derizorii. Ei au privatizat, practic, toată industria vinicolă, care astăzi, în proporţie de peste 50%, este falimentară. La sfârşitul anului 2008, în perioada sărbătorilor de iarnă, a fost vândut complexul hotelier “Codru”, la preţ de zece ori mai mic decât valoarea de piaţă. Aceeaşi soartă a avut-o şi Sanatoriul “Moldova”. În toate cazurile, procesul de privatizare s-a desfăşurat netransparent, obiectivele supuse privatizării fiind subestimate, aducând mari prejudicii bugetului de stat, iar aşa-numiţii „investitori” au fost nişte anonimi. Roşcovan a mai declarat că, la începutul anului 2009, ministrul Economiei, Igor Dodon, anunţa că trebuie să mai zăbovim cu privatizarea, deoarece conjunctura regională este nefavorabilă, fiind afectată de criza financiară mondială. “Or, conjunctura regională, cu doar două săptămâni (!) mai devreme, când a fost înstrăinat Hotelul “Codru” cu doar 50 mil. de lei (în loc de 500 mil.), a fost diferită?”, se întreabă Roşcovan.

El afirmă că privatizările efectuate de comunişti nu aveau drept scop atragerea investitorilor străini sau obţinerea unor beneficii la bugetul de stat, ci au fost o farsă, prin care au fost obţinute resurse pentru PCRM şi pentru clanul de la guvernare.

Veronica RUSSU



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Sergu Melnic junior

    Cind o sa rasturnam comunistii o sa va demonstrez ca Grechanii,Dodon si Reshetnicov au pus in buzunare 20 mln dolari(200mln lei!!!) pentru sanatoriul Moldova si pentru ce lui Reshetnicov si banda lui i-a revenit obligatia sa “rezolve intrebarea definitiv” cu cei ramasi dupa Sergiu,altfel va fi impuscat in biroul lui din SIS.

  2. Regalian

    Priviţi cum rabdă greu în piatră
    Istoria falsificată
    De saltimbanci cu minţi de zgură
    Iar noi încă tăcem din gură.

    E timp să înviem din moarte
    Când glas ne vine de departe
    De la Zalmoxis, să ne spună
    Voi, Daci, Nu mai tăceţi din gură!

    E timp să înviem din moarte
    Când glas ne vine de departe
    De la Zalmoxis, să ne spună
    Voi, Daci, Nu mai tăceţi din gură!
    O întrebare.- Sunt actuale versurile? Susţine Opoyiţia şi Partidul Liberal.

  3. SILS

    Să ne dăm noi mâna
    Peste Prut şi Nistru
    Dacii din Moldova,
    Din Hotin la Istru

    Noi daci din Moldova,
    Cernăuţi şi Criş
    Costobocii mândri
    Tirageţi ne-nvinşi
    Vrem regatul nostru
    Să învie iară
    Dacie Arutelă,
    Dacie milenară.

    Cete renegate
    De hahuli şi ruşi
    Trădători şi lepre
    Dispăreţi acuşi!

    Plânsul disperării
    Repede dispară
    Când avem o ţară
    Dacia milenară

    Noi daci din Moldova,
    Cernăuţi şi Criş
    Costobocii mândri
    Tirageţi ne-nvinşi
    Vrem regatul nostru
    Să învie iară
    Dacie Arutelă,
    Dacie milenară.
    ————————————————–Nu comentez.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *