Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Hotărârea CC, privită sceptic de…

Hotărârea CC, privită sceptic de către foştii judecători constituţionali

Foşti judecători constituţionali apreciază decizia Curţii Constituţionale (CC) de luni, 22 aprilie, care-i interzice, practic lui Vlad Filat, să ocupe funcţia de premier, ca fiind una ”îndrăzneaţă şi interesantă”. Unii o califică drept una pur politică, în timp ce majoritatea foştilor judecători ai CC cu care am discutat ne-au spus că, dacă erau în locul celor şase magistraţi ai CC de azi, ar fi avut o altă opinie.

CC a decis luni, 22 aprilie, că decretul prin care Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat premier este neconstituţional, pentru că acesta a fost demis prin moţiune de cenzură, fiind suspectat de corupţie.

Sesizarea PL de luni-dimineaţă

Iniţial, în sesizarea depusă pe 11 aprilie de către deputaţii PL la CC se solicita doar interpretarea anumitor prevederi din Constituţie, nu şi controlul constituţionalităţii Decretului preşedintelui de desemnare a candidatului la funcţia de premier.

Astfel, în baza primei sesizări, judecătorii constituţionali nu aveau dreptul să se pronunţe vis-a-vis de desemnarea lui Filat în funcţia de premier. Lucrurile au căpătat altă turnură în dimineaţa zilei de luni, 22 aprilie, când deputaţii PL au depus o completare la sesizarea din 11 aprilie, cerând şi verificarea constituţionalităţii decretului prezidenţial. Acest pas, despre care nu cunoştea nimic opinia publică, dar şi mai mulţi politicieni, a fost recunoscut şi de Mihai Ghimpu, liderul PL, într-un program TV, a doua zi după decizia magistraţilor CC.

„Cererea a fost depusă dimineaţa, ca o completare, fără ca ei să ştie. Ei s-au gândit că Filat oricum va fi premier, dar eu le-am pus alt ghimpuşor”, preciza Ghimpu.

„Cred că judecătorii au dat-o în bară”

Pentru că hotărârea CC a împărţit societatea, unii criticând-o vehement, iar alţii, lăudând-o, am contactat mai mulţi foşti judecători ai CC, solicitându-le să se pronunţe în privinţa ei.

Gheorghe Susarenco, judecător la CC în perioada 1995-2001, susţine că hotărârea de luni a celor şase judecători constituţionali este una greu de înţeles. „E o decizie de moment, dar care este în detrimentul R. Moldova, în detrimentul interesului naţional. Fără a-l curăţa de coajă pe Filat, consider că hotărârea CC este una periculoasă, fiindcă, inclusiv CC, trebuie să lucreze în interesele statului şi nu în interesele personale ale cuiva”, a precizat Susarenco.

„Regretabil, dar e o decizie pur politică. Cei de la CC au tulburat apele complet. Aceşti băieţi cred că se joacă cu focul. Judecătorii au dat-o în bară, sincer vorbind. Acum, putem doar presupune că s-a acţionat la comandă. Eu, dacă aş fi fost acum judecător constituţional, nu aş fi votat pentru o astfel de decizie. În opinia mea, CC şi-a pierdut credibilitatea. Ce au câştigat judecătorii prin această hotărâre? Bani, maşini, case? Până la urmă, când rămâi seara singur cu tine, trebuie să te gândeşti cum să dormi liniştit, iar dimineaţa să mergi la muncă cu sufletul împăcat. Când, însă, ai făcut un lucru din cauza căruia societatea e în vâlvă, cum trăieşti?”, a opinat Susarenco.

„Sunt jocuri politice sau nişte răzbunări”

„Cel care se află în mijlocul oceanului, pe o plută mică, se află în mâinile lui Dumnezeu. Cel care se află în faţa justiţiei, e cam în aceeaşi situaţie. Nimeni nu poate să spună ce va decide instanţa. Trebuie să fii judecător, ca să poţi pleda exact, trebuie să asculţi ambele părţi, ca să poţi lua o hotărâre echilibrată. Această hotărâre are atât aspecte pozitive, cât şi negative. Nu o voi comenta, deoarece nu am studiat-o”, ne-a declarat Victor Puşcaş, judecător la CC în perioada 2001-2013.

Mircea Iuga, judecător constituţional în anii 2001-2007, crede că, deşi nu a văzut motivarea hotărârii, „e foarte greu să motivezi o astfel de hotărâre”. „E greu să-mi închipui că un judecător poate face concluzii despre vinovăţia unui om, operând doar cu suspiciuni. Dacă aş fi fost acum judecător constituţional, aş fi cerut probe care să demonstreze suspiciunile care planau asupra premierului. Altfel e anormal să iei o astfel de hotărâre. Cred că la mijloc sunt jocuri politice sau nişte răzbunări din partea unor judecători”, ne-a declarat Iuga.

„E o constatare foarte interesantă”

Valeria Şterbeţ, judecătoare la CC în anii 2007-2013, după ce a studiat hotărârea, ne-a spus că aceasta este una „foarte interesantă”. „În primul rând, nu am găsit nicăieri trimitere la Filat. Dacă decretele şefului statului vizează persoana lui, atunci putem vorbi despre faptul că hotărârea CC prezintă discuţii în aspectul prezumţiei nevinovăţiei. Eu am reţinut o constatare foarte importantă a CC, expusă pentru prima dată în jurisprudenţa Curţii. Mă refer la faptul că aceasta s-a expus în plan politic asupra prezumţiei vinovăţiei, care este inaplicabilă persoanelor care deţin funcţii politice în stat. Asta trebuie de reţinut”, afirmă Şterbeţ.

„Concluzia CC referitoare la inaplicabilitatea prezumţiei nevinovăţiei asupra persoanelor politice e foarte interesantă. Nu aş vrea s-o contrazic sub acest aspect, pentru că moţiunea de cenzură discutată la etapa adoptării, de fapt, nu a fost spulberată în consecinţă. CC expune conţinutul acestor constatări din moţiunea de cenzură”, precizează fosta judecătoare a CC.

„Aş fi fost mai tolerantă”

„Concluzia mea e că diferenţierea prezumţiei nevinovăţiei în aspect politic e făcută foarte îndrăzneţ. Nu ştiu dacă astfel de concluzii sunt şi în jurisprudenţa altor state. Totodată, nu cred că ar fi imposibil ca preşedintele să desemneze în funcţia de premier aceeaşi persoană demisă prin moţiune de cenzură, dacă, pe parcursul verificării suplimentare a materialelor din cauza cărora premierul era demis, s-a convins de contrariul”, crede Şterbeţ.

„Curtea s-a expus în aspect politic. E o practică în premieră a CC. Eu, dacă eram judecător constituţional, aş fi fost mai precaută în acest aspect. Eu, ca judecător de carieră, aş fi fost mai tolerantă în aspectul expunerii prezumţiei nevinovăţiei, atunci când se răstoarnă prezumţia nevinovăţiei pentru persoanele care deţin funcţii în stat. Probabil, faptul că majoritatea judecătorilor CC sunt foşti politicieni şi-a lăsat amprenta asupra acestei hotărâri. Cred că pe viitor vor mai fi asemenea situaţii. Atunci când sunt combinaţi judecători de carieră şi politicieni, lucrurile merg puţin altfel. Dar, cine ştie, poate este o hotărâre de moment…”, a conchis Şterbeţ.

„Aş fi avut opinie separată”

Şi Nicolae Osmochescu, judecător CC în perioada 1995-1998, susţine că nu ar fi votat pentru declararea neconstituţionalităţii decretului prezidenţial. „Aş fi avut opinie separată. Nu cred că era situaţia ce făcea imposibilă exercitarea funcţiei de prim-ministru în exerciţiu. Cred că o astfel de imposibilitate apare doar atunci când persoana decedează, se îmbolnăveşte, a depus personal o cerere de demisie. Noi, însă, avem o consecinţă a votului de neîncredere, pentru tot Guvernul. Logică întrebarea: era imposibilitatea exercitării funcţiei? Eu consider că nu era”, afirmă fostul judecător consituţional.

„CC a adus lucrurile la situaţia când însăşi suspiciunea de corupţie creează situaţia de imposibilitate de exercitare a funcţiei. Ei au argumentat foarte bine acest aspect, prin toate actele internaţionale relevante în materie de combatere a corupţiei, la care R. Moldova este parte”. „Concluzia Curţii este una. E un mesaj clar de necesitate de a combate corupţia la toate nivelurile. S-a început de aici. E prima stăvilire serioasă a actelor de corupţie care au loc în R. Moldova. Să fiţi atenţi. Spune mult şi faptul că a fost vot unanim. Rar în hotărârile CC, când şase judecători au vot unanim, şi nimeni nu are opinie separată. E clar că, dacă toţi sunt politicieni, în afara lui Răileanu, decizia a fost infuenţată politic. Toţi sunt simpatizanţi sau au fost membri activi. Aspectul politic e prezent, vrem noi sau nu vrem”, a precizat Osmochescu.

Cine sunt cei şase judecători „revoluţionari”

Alexandru Tănase, preşedintele CC, Tudor Panţâru, Igor Dolea, Petru Răileanu, Victor Popa şi Aurel Băieşu sunt cei şase judecători care s-au pronunţat unanim în privinţa neconstituţionalităţii decretului lui Nicolae Timofti privind desemnarea lui Filat premier.

De remarcat faptul că majoritatea celor şase magistraţi au avut în trecutul nu foarte îndepărtat tangenţe cu politica mare. Alexandru Tănase a fost deputat, ministru al Justiţiei, fondator şi prim-vicepreşedinte al PLDM. Ulterior, s-a certat cu Vlad Filat şi a părăsit formaţiunea. Victor Popa a fost până nu demult deputat pe listele PL. Aurel Băieşu, numit şi el recent în funcţie, a fost ambasadorul R. Moldova în Italia, iar anterior, deputat pe listele PD. Băieşu şi Popa au fost aleşi judecători la CC inclusiv cu voturile PLDM. Şi Tudor Panţâru a avut tangenţe cu politica, fiind deputat în primul Parlament al R. Moldova şi deputat în Parlamentul României pe listele PSD.

Igor Dolea şi Petru Răileanu par, la prima vedere, singurii membri ai CC care nu au avut legături directe cu politica. Dolea a fost anterior membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar Răileanu, cel mai vechi membru al CC, judecător, dar şi preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC).