Greşelile procurorilor şi ale judecătorilor, constatate pe hârtie, dar nepedepsite

Procurorii, în multe cazuri, n-au niciun temei legal pentru înaintarea demersurilor privind arestarea preventivă a unor persoane, iar acestea sunt pur declarative. Totodată, judecătorii, deşi obligaţi să argumenteze convingător fiecare motiv pentru aplicarea arestului, pronunţă încheieri total nemotivate şi contrare prevederilor legale. Toate aceste concluzii vin din partea magistraţilor Curţii de Apel (CA) Chişinău şi au fost formulate într-un demers, exemplificat cu cazuri concrete, care a fost trimis pe adresa procurorului general Corneliu Gurin şi a mai multor instanţe din ţară.

Pe 26 iunie 2013, Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, semna un demers către Corneliu Gurin, procurorul general al R. Moldova, dar şi către 15 instanţe de judecată din R. Moldova, care se află în subordinea CA Chişinău. În demers erau semnalate mai multe probleme depistate de către judecătorii de la CA Chişinău în procesul de examinare a dosarelor legate de arestul preventiv. Deşi în document sunt specificate nume şi cazuri concrete, în care judecătorii şi procurorii sunt acuzaţi că au încălcat legea, la peste 3 luni de când demersul era trimis pe adresa acelor instituţii, nicio persoană nu a fost trasă la răspundere, de parcă acel document, care de fapt relevă un fenomen, nici nu ar fi existat.

Demersuri către PG şi 15 instanţe

„În procesul examinării de către Colegiul penal al CA Chişinău a recursurilor împotriva încheierilor cu privire la aplicarea măsurilor preventive, s-au depistat încălcări ale legislaţiei procesual penale admise de către procurori la înaintarea demersurilor de aplicare a măsurii preventive, – a arestării preventive în privinţa persoanelor bănuite…, în lipsa temeiurilor legale, expres prevăzute de lege”, se spune în demersul semnat de Pleşca, adresat lui Gurin.

În celălalt demers, adresat instanţelor de judecată din ţară, se spune că judecătorii de instrucţie au admis încălcări grave, “iar una din cele mai grave şi mai des comise este aceea că ei, nefondat, contrar prevederilor legale existente, aplică măsura preventivă, arestarea preventivă…, în lipsa temeiurilor legale, expres prevăzute de lege, admiţând astfel, nefondat, demersurile procurorilor”. În document sunt indicate cazuri concrete, dar şi numele judecătorilor de instrucţie şi ale procurorilor care au admis, în opinia reprezentanţilor CA Chişinău, încălcări ale legislaţiei.

„Nefondat, cu încălcări ale legislaţiei”

Pe 10 iunie 2013, Elena Carpenco, judecătoare de instrucţie la Judecătoria Centru, “nefondat, cu încălcări ale legislaţiei procesual penale, a admis demersul procurorului Viorel Pocaznoi” şi i-a aplicat 10 zile de arest lui Ghenadie Brăiescu, învinuit de comiterea unei infracţiuni mai puţin grave: denunţarea falsă, se spune în demersul lui Pleşca. Tot în urma unui demers semnat de Viorel Pocaznoi, pe 7 iunie, Borislav Babenco, judecător de instrucţie la Judecătoria Centru, i-a aplicat lui Ivan Golub 30 de zile de arest, acesta fiind şi el acuzat de denunţ fals, infracţiune considerată de Codul Penal al R. Moldova ca fiind mai puţin gravă.

Pe 10 iunie, şi Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la Judecătoria sect. Râşcani, a admis recursul lui Andrei Dulgheru, procuror în Procuratura sect. Râşcani, şi i-a aplicat lui Ion Stegari 30 de zile de arest, acesta fiind acuzat de “confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau sigiliilor false”, infracţiune care, la fel, este considerată ca fiind una “mai puţin gravă” de către Codul Penal.

Demersuri declarative şi încheieri nemotivate

Prin deciziile CA Chişinău, toate aceste 3 încheieri au fost casate, pentru că în toate au fost depistate încălcări ale legislaţiei procesual penale. Judecătorii de la CA Chişinău au precizat că “arestarea preventivă se aplică doar persoanelor învinuite de săvârşirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, iar în “cazurile indicate mai sus, nu sunt prezente niciunul din temeiurile legale de arestare preventivă în cazul infracţiunilor mai puţin grave”.

„Procurorii n-au avut nici un temei legal pentru înaintarea demersurilor privind arestarea preventivă a învinuiţilor Ghenadie Brăiescu, Ivan Golub şi Ion Stegari. Procurorii, în demersurile de aplicare a arestului preventiv, au indicat în mod abstract la nişte bănuieli fără careva probe că aceste bănuieli ar fi existat. Demersurile procurorilor au fost pur declarative”, se mai spune în demersul lui Ion Pleşca.

Nici judecătorii nu au scăpat de criticile colegilor lor: “Instanţa de judecată, deşi era obligată să argumenteze convingător fiecare motiv invocat în parte, a ignorat prevederile legale, a pronunţat o încheiere total nemotivată şi contrară prevederilor legale”, se mai menţionează în demers.

Persoanele vizate, nesancţionate

Încălcările depistate şi făcute publice de către CA Chişinău au rămas, însă, doar la nivel de constatare, pentru că, până acum, nici judecătorii, nici procurorii nu au avut de suferit în vreun fel. “Sunt mai multe proceduri disciplinare pe judecători care au fost intentate, dar nu ştiu ca printre ei să se regăsească şi aceste nume” (Ghenadie Morozan, Borislav Babenco, Elena Carpenco – n.r.), ne-a declarat Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Şi Nicolae Chitoroagă, preşedintele Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, susţine că în cadrul comisiei pe care o conducere nu s-a discutat despre încălcările comise de către procurorii Viorel Pocaznoi şi Andrei Dulgheru. “Subiect de examinare la Colegiul Disciplinar, persoanele date nu au fost. E pentru prima dată când aud despre aşa ceva”, ne-a spus Chitoroagă.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale (PG) ne-a anunţat că PG a luat act de demersul venit de la CA Chişinău şi “a fost atenţionat tot corpul de procurori, şi în special persoanele vizate în acel demers”.

Cu judecătorul Borislav Babenco nu am putut discuta pentru că se află în concediu, după cum ne-au informat reprezentanţii Judecătoriei Centru, unde activează acesta. La telefonul din cabinetul de serviciu al judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Râşcani, Ghenadie Morozan, nu a răspuns nimeni, deşi am telefonat în mai multe rânduri. Totodată, la Judecătoria Centru, ni s-a spus ba că judecătoarea Elena Carpenco este ocupată, ba că este ieşită.

Telefonul de serviciu al procurorului secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale, Viorel Pocaznoi, a fost deconectat pe parcursul zilei de marţi, 15 octombrie. Andrei Dulgheru, procuror în procuratura Râşcani, nu a răspuns nici el la telefonul de serviciu.