Greşelile procurorilor şi ale judecătorilor, constatate pe hârtie, dar nepedepsite

443-arestProcurorii, în multe cazuri, n-au niciun temei legal pentru înaintarea demersurilor privind arestarea preventivă a unor persoane, iar acestea sunt pur declarative. Totodată, judecătorii, deşi obligaţi să argumenteze convingător fiecare motiv pentru aplicarea arestului, pronunţă încheieri total nemotivate şi contrare prevederilor legale. Toate aceste concluzii vin din partea magistraţilor Curţii de Apel (CA) Chişinău şi au fost formulate într-un demers, exemplificat cu cazuri concrete, care a fost trimis pe adresa procurorului general Corneliu Gurin şi a mai multor instanţe din ţară.

Pe 26 iunie 2013, Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, semna un demers către Corneliu Gurin, procurorul general al R. Moldova, dar şi către 15 instanţe de judecată din R. Moldova, care se află în subordinea CA Chişinău. În demers erau semnalate mai multe probleme depistate de către judecătorii de la CA Chişinău în procesul de examinare a dosarelor legate de arestul preventiv. Deşi în document sunt specificate nume şi cazuri concrete, în care judecătorii şi procurorii sunt acuzaţi că au încălcat legea, la peste 3 luni de când demersul era trimis pe adresa acelor instituţii, nicio persoană nu a fost trasă la răspundere, de parcă acel document, care de fapt relevă un fenomen, nici nu ar fi existat.

Demersuri către PG şi 15 instanţe

“În procesul examinării de către Colegiul penal al CA Chişinău a recursurilor împotriva încheierilor cu privire la aplicarea măsurilor preventive, s-au depistat încălcări ale legislaţiei procesual penale admise de către procurori la înaintarea demersurilor de aplicare a măsurii preventive, – a arestării preventive în privinţa persoanelor bănuite…, în lipsa temeiurilor legale, expres prevăzute de lege”, se spune în demersul semnat de Pleşca, adresat lui Gurin.

În celălalt demers, adresat instanţelor de judecată din ţară, se spune că judecătorii de instrucţie au admis încălcări grave, “iar una din cele mai grave şi mai des comise este aceea că ei, nefondat, contrar prevederilor legale existente, aplică măsura preventivă, arestarea preventivă…, în lipsa temeiurilor legale, expres prevăzute de lege, admiţând astfel, nefondat, demersurile procurorilor”. În document sunt indicate cazuri concrete, dar şi numele judecătorilor de instrucţie şi ale procurorilor care au admis, în opinia reprezentanţilor CA Chişinău, încălcări ale legislaţiei.

“Nefondat, cu încălcări ale legislaţiei”

Pe 10 iunie 2013, Elena Carpenco, judecătoare de instrucţie la Judecătoria Centru, “nefondat, cu încălcări ale legislaţiei procesual penale, a admis demersul procurorului Viorel Pocaznoi” şi i-a aplicat 10 zile de arest lui Ghenadie Brăiescu, învinuit de comiterea unei infracţiuni mai puţin grave: denunţarea falsă, se spune în demersul lui Pleşca. Tot în urma unui demers semnat de Viorel Pocaznoi, pe 7 iunie, Borislav Babenco, judecător de instrucţie la Judecătoria Centru, i-a aplicat lui Ivan Golub 30 de zile de arest, acesta fiind şi el acuzat de denunţ fals, infracţiune considerată de Codul Penal al R. Moldova ca fiind mai puţin gravă.

Pe 10 iunie, şi Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la Judecătoria sect. Râşcani, a admis recursul lui Andrei Dulgheru, procuror în Procuratura sect. Râşcani, şi i-a aplicat lui Ion Stegari 30 de zile de arest, acesta fiind acuzat de “confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau sigiliilor false”, infracţiune care, la fel, este considerată ca fiind una “mai puţin gravă” de către Codul Penal.

Demersuri declarative şi încheieri nemotivate

Prin deciziile CA Chişinău, toate aceste 3 încheieri au fost casate, pentru că în toate au fost depistate încălcări ale legislaţiei procesual penale. Judecătorii de la CA Chişinău au precizat că “arestarea preventivă se aplică doar persoanelor învinuite de săvârşirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, iar în “cazurile indicate mai sus, nu sunt prezente niciunul din temeiurile legale de arestare preventivă în cazul infracţiunilor mai puţin grave”.

“Procurorii n-au avut nici un temei legal pentru înaintarea demersurilor privind arestarea preventivă a învinuiţilor Ghenadie Brăiescu, Ivan Golub şi Ion Stegari. Procurorii, în demersurile de aplicare a arestului preventiv, au indicat în mod abstract la nişte bănuieli fără careva probe că aceste bănuieli ar fi existat. Demersurile procurorilor au fost pur declarative”, se mai spune în demersul lui Ion Pleşca.

Nici judecătorii nu au scăpat de criticile colegilor lor: “Instanţa de judecată, deşi era obligată să argumenteze convingător fiecare motiv invocat în parte, a ignorat prevederile legale, a pronunţat o încheiere total nemotivată şi contrară prevederilor legale”, se mai menţionează în demers.

Persoanele vizate, nesancţionate

Încălcările depistate şi făcute publice de către CA Chişinău au rămas, însă, doar la nivel de constatare, pentru că, până acum, nici judecătorii, nici procurorii nu au avut de suferit în vreun fel. “Sunt mai multe proceduri disciplinare pe judecători care au fost intentate, dar nu ştiu ca printre ei să se regăsească şi aceste nume” (Ghenadie Morozan, Borislav Babenco, Elena Carpenco – n.r.), ne-a declarat Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Şi Nicolae Chitoroagă, preşedintele Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, susţine că în cadrul comisiei pe care o conducere nu s-a discutat despre încălcările comise de către procurorii Viorel Pocaznoi şi Andrei Dulgheru. “Subiect de examinare la Colegiul Disciplinar, persoanele date nu au fost. E pentru prima dată când aud despre aşa ceva”, ne-a spus Chitoroagă.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale (PG) ne-a anunţat că PG a luat act de demersul venit de la CA Chişinău şi “a fost atenţionat tot corpul de procurori, şi în special persoanele vizate în acel demers”.

Cu judecătorul Borislav Babenco nu am putut discuta pentru că se află în concediu, după cum ne-au informat reprezentanţii Judecătoriei Centru, unde activează acesta. La telefonul din cabinetul de serviciu al judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Râşcani, Ghenadie Morozan, nu a răspuns nimeni, deşi am telefonat în mai multe rânduri. Totodată, la Judecătoria Centru, ni s-a spus ba că judecătoarea Elena Carpenco este ocupată, ba că este ieşită.

Telefonul de serviciu al procurorului secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale, Viorel Pocaznoi, a fost deconectat pe parcursul zilei de marţi, 15 octombrie. Andrei Dulgheru, procuror în procuratura Râşcani, nu a răspuns nici el la telefonul de serviciu.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Ruslan

    Țin să menționez că am verificat dosarul pe care figurez în calitate de Inculpat Art.151 CP . al.2 lit.j sub numărul 2011032341 Judecătoria Buiucani Jud.Boico v. deci nu am găsit caracteristice negative dar pozitive,am găsit că am loc de muncă,nu am studii medii,nu sunt supus militar,am persoane la întreținere.
    Conform art.296 al.2 cpp RM Rechizitoriu Procurorul a fost obligat ca, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa şi rezultatele verificării acestor argumente,adică,iam comunicat procurorului că am fost maltratat de părțile vătămate,și prietena a fost violată,eram în statre de afect,să nu fost acest art.încălcat nu exista gravitatea infracțiunei.încălcarea lui se explică prin art. 254, al. 1 cod de CPP RM și art.143, al. 1, p. 2 cod CPP RM ținînd cont și de art.8 cpp RM Prezumția nevinovăției al.3 Concluziile despre vinovăţia persoanei de săvîrşirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condiţiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului,deci nu a avut probe că am comis ceva intenționat,și nici nu are.
    La prima vedere încălcările poate par nu prea esențiale,dar așa cum sunt au fost puse în mod ilegal în art.176 cpp RM au avut următoarele urmări:
    au permis încălcarea constituției a RM art.25 detenție nu mai mult de 12 luni, sau încălcarea convenției europene cum ar fi art. 5 § 1 Dreptul la libertate şi la siguranţă al. 1 Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă, Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale , sau art. 5 § 3 ale Convenţiei (motivarea arestului) prin privarea de libertate fără motive suficiente şi relevante.
    sau Articolul 6 § 1 din Convenţie Dreptul la un proces echitabil
    1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale,2 ani merge cauza.
    sau violarea art. 3 (interzicerea torturii) mă refer la faptele condiţiilor de detenţie inumane în penitenciar ,ținut cu persoane sub bănuială de tuberculoză,deci exista risc să mă îmbolnăvesc, bătut de către un interlop cu capul de margina de la frigider,și amenințat cu fierul de călcat, interlopul care face parte din grupul criminal Alias Machena pentru ai găsi bani,ținînd cont că administrația trebuia să despartă criminalii de persoanele noi sosite, telefoanele le păstrează în aparatul de jocuri soni, și în geanta cu așa numită opșeagu, sau că am fost maltratat de către poliție la cps Buiucani pentru a recunoaște vina.Dar ce să mai comentez ? cînd la aceste compartimente este relevantă Rurisprudența Curții europene a Drepturilor Omului,este evident că procurorii beneficiind de o cvasi-imunitate , mea încălcat grav drepturile, cînd eu mă aflam în detenție, deci nu puteam fugi să le aduc certificate și caracteristice,și dovezi că nu am comiso cu intenție.
    Toate demersurile se bazau pe art.176 al.1 Cpp Temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive Măsurile preventive pot fi aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală, sau, după caz, de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei, În caz a existat numai gravitatea infracțiunei care am comiso fără vinovăție adică legitimă apărare,avea să dovedesc legalitatea mea dacă,nu era o încălcare esențială comisă de Raileanu D. Și Mutruc R.Nu au dispus Expertiza Medico l.eu deci am solicitat dar nu am fost auzit,dar potrivit art. 254, al. 1 cod de CPP RM organul de urmărire penală a fost obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanţelor caauzei pentru stabilirea adevărului, a fost obligat să dispună conform art.143, al. 1, p. 2 cod CPP RM expertiza medico-legală p-tru a afla adevărul.
    Despre încălcările nominalizate am aflat tocmai aproximativ luna a 12 2012 deci anul nu a expirat pentru opținerea dreptului.
    Țin să menționez că potrivit art.176 al.3 CPP RM
    La soluţionarea chestiunii privind necesitatea aplicării măsurii preventive respective, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată vor lua în considerare următoarele criterii complementare:
    1) caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate, Corespundea presupusa cu int.art.17 CP RM fără nici o dovadă.
    2) persoana bănuitului, învinuitului, inculpatului, eram și sunt cu caracteristice pozitive.
    3) vîrsta şi starea sănătăţii lui, eram bolnav psihic și sunt retard mintal ușor,și mam înbolnăvit de gastrită la penitenciar.
    4) ocupaţia lui, Lucram pînă la reținere oficial la ,,SRL Deonis- Grup”magaziner, și acuma tot acolo lucrez.
    5) situaţia familială şi prezenţa persoanelor întreţinute, Aveam grijă de mama invalid de gr.2 și fratele inv.de gr.1 Tuberculoză.
    6) starea lui materială, rea numi ajungea să mă ascund de lege,dar nici nu am avut int.
    7) prezenţa unui loc permanent de trai, aveam și am.
    8) alte circumstanţe esenţiale.aveam prietenă cu care trăiam mai bine de un an,nu serveam băuturi alcoolice sau supstanțe narcotice, și nici nu fumam,deci lucram,făceam sport,trăiam cu prietena și o iubeam și nu căutam noduri în papură cum se spune.
    Mi se agravează starea psihică de zi ce trece ,am dureri de cap,îmi tremură piciorele fără să îmi dau seama dese-ori, șocat de faptele:
    1- Procurorul de unde a găsit Certificat că eu nu lucrez ?
    2- Procurorul de unde a găsit caracteristică negativă ?
    3- Procurorul de unde a considerat starea sănătății a mea nornală ?
    4- Procurorul de unde a găsit că eu am studii supus militar?
    Țin să mai menționez că potrivit codului de etică al procurorului a RM
    Capitolul I Dispoziţii generale 1. Potrivit dreptului naţional şi standardelor internaţionale relevante procurorul apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile omului şi cetăţeanului, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, 3, Normele de conduită prevăzute de prezentul cod sunt obligatorii pentru toţi procurorii, Orice încălcare a prezentului cod poate fi calificată drept abatere disciplinară, în funcţie de gravitatea acesteia, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură, Capitolul III Norme de conduita profesională 5. Procurorul este obligat, a) să îndeplinească atribuţiile de serviciu în conformitate cu legea şi actele .
    Deci am frică să conducă cauza mea procurorul Furtună V. Deoarece deja a încălcat legea pentru el nu există art.25 a Constituției RM nu există Convențiia Europeană

    am stat 13 luni Vreau să vă aduc la cunoştinţă că nu am fost judecat, de poliţie nu am fost sesizat,muncesc oficial,am 2 invalizi la întreţinere de gradul 1 şi 2 mama şi fratele, achit impozite la stat, la locul de trai şi la locul de muncă am caracteristice pozitive .

  2. anonim

    Cetățeanul Dulgheru Ion Vasile, născut la 01.10.1976, cod personal 200003503351, deține funcția de adjunctul procurorului sect. Centru, mun.Chişinău.
    Cetățeanul Dulgheru Andrei Vasile, deține funcția de procuror în procuratura sect. Rîşcani, mun. Chişinău.
    Totodată Dulgheru Ion și Dulgheru Andrei desfășoară activitate de procurare, privatizare, construire a imobililor cu darea lor ulterioară în chirie, deținînd în proprietate bunuri imobile, înclusiv și încăpere nr. 233 de pe bd. Mircea cel Bătrîn, mun. Chisinău, fapt confirmat prin semnarea contractului privind transportarea deșeurilor, în care este indicat că încăpere este utilizată ”în scop comercial”. Contract de livrare a apei, semnat de cet. Dulgheru Ion, unde tot este indicat scop comercial de utilizarea încăperilor. Pentru a nu ”atrage atenția” la faptul că un șir de bunuri imobile nelocative (pentru utilizarea în scop comercial: prestarea servicii, pentru magazin, etc.) sunt înregistrate în Cadastrul bunurilor imobile pe persoane care dețin funcția de procuror, ei, în baza procurilor autentificate notarial, înscriu bunuri imobile pe numele părinților săi: Dulgheru Galina și Dulgheru Vasile. Semnăturile cetățenilor Dulgheru Andrei și Dulgheru Ion sunt aplicate pe mandatul avocatului, pe contract de furnizare a energiei electrice, de furnizare a gazelor naturale, etc.
    Prin procura nr. 2525 din 06.08.2008 autentificată de către notarul Şevciuc Victor (mun. Chişinău, str. N. Zelinski, 26/1, of. 3), la 26.05.2012 Dulgheru Ion a încheiat un contract prin care a cumpărat bunul imobil cu nr. cadastral 0100312.153.01.258 în proprietate privată de la autoritatea municipală. Contractul s-a înregistrat cu nr. 4633 de către notarul public Ludmila Muruianu, în baza actului de transmitere-primire nr. 49 din 26.05.2011 (0100/11/67288), înregistrat la Cadastrul la 06.07.2011. Anterior, la data de 18.01.2011 Dulgheru Ion a încheiat cu organul de resort al Primăriei mun. Chișinău, în persoana viceprimarului Mihai Furtună, un contract de locațiune nr. 04/10/040 privind bunul nominalizat, și într-o perioadă scurtă de 5 luni ”a reușit” să-l privatizeze.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *