Grâu avem, dar pâinea se scumpeşte

Locuitorii din Bălţi trebuie să scoată din buzunar cu un leu mai mult pentru o pâine. Cei de la Căuşeni şi Ştefan-Vodă cu 50 de bani. Producătorii spun că sunt în pierdere şi din acest motiv au majorat preţul la pâine. De altfel, Ministerul Agriculturii califică aceste scumpiri ca fiind neîntemeiate. „Grâu avem suficient, dar pâinea se scumpeşte. Nu există nicio premisă obiectivă care să ducă la aceste majorări”, declară un angajat al ministerului.

Potrivit informaţiilor obţinute de ZdG de la Ministerul Agriculturii, statul dispune de 300 mii tone de grâu recoltat în 2010, plus 60 mii tone din rezerva pentru anul 2009. În total sunt 360 mii tone, dar este nevoie de 340 mii tone de grâu.

„La Bălţi s-a scumpit pâinea cu un leu. Cică nu-i grâu suficient în ţară, şi cel care este se exportă. Dar grau este suficient”, declară consilierul ministrului Agriculturii pentru relaţii cu mass-media, Constantin Rotaru. El a precizat că statul exportă doar grâu furajer, utilizat în sectorul animalier, şi nu grâu alimentar. Astfel, din grâul furajer recoltat în anul 2010, R. Moldova exportă câte 40 mii tone lunar.

Scumpirile se fac pentru a trezi revolte

Rotaru a mai explicat că preţul la pâine trebuie schimbat atunci când există premise obiective, dar în cazul de faţă noi nu avem condiţii pentru a schimba preţul. Directorii combinatelor de pâine ar trebui să-şi facă lucrul bine şi să nu ajungă la buzunarul consumatorilor. Şi nu ar trebui să pună pierderile întreprinderii pe seama altora. „Dacă combinatele de pâine lucrează în pierdere, nu trebuie să le recupereze din buzunarul cetăţenilor care merg la magazin să cumpere pâine. Producătorii fac majorările pe seama consumatorilor. Asta nu e corect”.

Scumpirea pâinii la Căuşeni şi Ştefan-Vodă este o aventură, ca şi la Bălţi, mai adaugă consilierul. „Cineva ar vrea să mai facă nişte bani în plus şi au scumpit pâinea cu 50 de bani. Eu cred că se va reveni la preţul normal, fiindcă nu există premise obiective pentru aceste scumpiri. Preţul la pâine nu se consultă cu autoritatea publică. Se fixează preţul şi atât. Dar preţul trebuie să fie întemeiat. Doar 10—20% trebuie să fie profit, din cheltuieli”, declară Rotaru. El spune că aceaste scumpiri se fac pentru a trezi revolta consumatorilor.

Producătorii de pâine sunt în pierdere

La Bălţi, pâinea s-a scumpit cu un leu, din motiv că producătorii ar suporta pierderi. Franzela care costa 2,75 lei acum costă 3 lei. Aceleaşi motive le-au invocat şi producătorii din Cahul, Căuşeni şi Ştefan-Vodă. Mai exact, directorul Fabricii de Pâine din Cahul susţine că preţurile la pâine au fost schimbate de la 15 septembrie, din motiv că preţul la făină s-a scumpit cu 30 procente. „Am majorat preţul la pâine cu 5 %. Cea mai ieftină pâine costă 2,73 lei. Cântăreşte 550 de grame. Am majorat preţul pentru că suntem în pierdere”.

La Căuşeni preţul pâinii a ctrescut nu atât din motiv că întreprinderile ar lucra în pierdere cât din cauza luptei care se dă între întreprinderile private. Alina Lebedeva, contabilă la Combinatul de Pâine „Moara Succesului” din Căuşeni, afirmă că motivul scumpirilor este faptul că procură grâul la un preţ foarte ridicat. „Un alt motiv este majorarea tarifelor la serviciile comunale. De aceea preţurile la toate felurile de pâine au fost majorate cu 50 de bani”.

Lupta întreprinderilor private

Tot ea ne mai spune că nu toţi producătorii au făcut scumpiri. „La noi se dă un fel de luptă. Adică unele combinate spun că o să scumpească pâinea. Noi o scumpim, iar ei nu. Ne sperie un pic şi noi mărim preţurile. Ei ne spun că nu au mărit şi noi iarăşi coborâm preţurile, şi tot aşa. E o luptă a întreprinderilor private care produc pâine. Bunăoară, o fabrică de pâine din Slobozia care aduce produse la Căuşeni nu a ridicat preţurile deloc”, mărturiseşte contabila, adăugând că cea mai ieftină pâine care poate fi găsită în magazinele din Căuşeni e la preţul de 2,15 lei.

Experţii opinează că preţul pâinii a fost diferit permanent la întreprinderile cu capital de stat şi la cele private. La cele cu capital de stat, preţurile pot fi mai reduse, din simplu motiv că statul acordă unele ajutoare sub formă de cereale. Un exemplu dat de experţi este acela când statul a acordat loturi cu ajutoare de cereale fabricilor de pâine din Chişinău şi din Bălţi ca să se ajungă la un preţ rezonabil al pâinii.

Panica scumpirilor

Viorel Chivriga, expert IDIS „Viitorul”, este de părere că cele 15 mii de tone de grâu care au fost promise de ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, o să ajungă în primul rând la întreprinderile cu capital de stat. „Însă ar fi bine să se pună punct odată acestei competiţii neloiale dintre întreprinderile de stat şi cele private. Deoarece pentru stat şi pentru populaţie toţi ar trebui să fie egali. Şi din acest punct de vedere, de multe ori scumpirile sunt nefondate. Astfel, primii cetăţeni afectaţi sunt persoanele nevoiaşe, care au un venit lunar foarte mic”.

Chivriga mai spune că e un lucru normal ca întreprinderile private să majoreze preţurile. Însă cu cât le majorează e o altă problemă. „Trebuie analizate costurile şi trebuie să se ţină cont de comisionul cu care au dreptul să opereze. La unele categorii de pâine, cum este pâinea socială, preţurile au fost permanent constante. Dar pentru a înlătura această panică provocată de scumpirea pâinii organele abilitate trebuie să facă controale la întreprinderi şi să explice situaţia reală. Şi dacă sunt încălcări, acestea trebuie sancţionate”, este de părere expertul IDIS „Viitorul”.

Sursa a ţinut să precizeze că statul nu ar trebui să se grăbească cu exporturile de grâu furajer, ca să nu ajungem în situaţia din anul 2008, când au fost dificultăţi în ceea ce priveşte hrana animalelor.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că la Chişinău pâinea nu a fost scumpită, deocamdată.

Grâu în împrumut din rezerva de stat

Guvernul va elibera 15 mii de tone de grâu din rezerva de stat pentru producătorii de pâine pentru a preveni creşterea preţurilor. Grâul va fi oferit cu titlu de împrumut şi urmează să fie returnat statutului până la 1 septembrie anul 2011.
Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a spus că pentru a beneficia de acest grâu, agenţii economici vor trebui să prezinte o garanţie că vor întoarce grâul către 1 septembrie şi să demonstreze că nu au nicio datorie faţă de Agenţia rezerve materiale, achiziţii publice şi ajutoare umanitare.

Valeriu Cosarciuc a explicat că Guvernul a luat această decizie pentru ca cetăţenii să poată cumpăra produsele de panificaţie la preţuri rezonabile.

Iurie Sanduţa