Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Graţieri cu iz penal

Graţieri cu iz penal

Pedeapsă penală pentru cei care au decis graţierea Larisei Focşa. Asta cere Mihai Ţăruş, una dintre numeroasele victime ale acesteia. Veaceslav Ţurcan, avocatul lui Ţăruş, crede că mita a servit drept temei în eliberarea „celei mai prolifice escroace din R. Moldova”. Între timp, celelalte 8 persoane care au beneficiat de decretul lui Marian Lupu, semnat la începutul acestei luni, încearcă să-şi reia viaţa de la capăt. Şi în privinţa graţierii lor, juriştii au mai multe obiecţii, la care cei care au decis graţierea nu au nişte răspunsuri ferme.

Marian Lupu, preşedintele interimar al R. Moldova, prin decretul său din 4 iulie 2011, publicat în Monitorul Oficial pe 8 iulie, a graţiat 9 deţinuţi. Propunerile pivind graţierea lor au venit din partea celor 8 membri ai Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate. Din comisie fac parte artistul poporului Gheorghe Mustea, preşedintele acesteia, Alexandru Ohotnicov, şef adjunct al Serviciului acte al  Preşedinţiei, Otilia Stamatin, conferenţiar universitar, Ioan Plămădeală, parohul  Bisericii „Schimbarea la Faţă” din Chişinău, Diana Gurschi, şefa Direcţiei asistenţă juridică a Primăriei, Alexandru Teleucă, doctor în drept, Andrei Timuş, membru-corespondent al AŞM, şi Constantin Ţurcan, psihiatru.

„N-am nimic. Totul e gol”

Valentina Brudar, de 62 de ani, a fost condamnată la 7 ani de închisoare după ce, în 2006, fiind în stare de ebrietate, i-a aplicat intenţionat concubinului o lovitură cu cuţitul în inimă, în urma căreia, acesta a decedat. Brudar a ţinut să-i mulţumească preşedintelui pentru eliberarea sa, după 4,10 ani de închisoare. „Mă simt aşa şi aşa. N-am nimic. Totul e gol, dărâmat. Umblu pe drumuri. Regret tot ce s-a întâmplat în 2006. Cu familia victimei sunt în relaţii bune, ne înţelegem”, ne-a spus Valentina Brudar. Aceasta susţine că mai există şi alte persoane care ar fi meritat graţiate. „Trebuia să fiu graţiată acum un an, dar documentele au fost ascunse şi au ajuns la comisie abia acum”, a precizat aceasta.

„L-am iertat. Sper că şi-a învăţat lecţia”

Veaceslav Dogari, din 1983, a fost condamnat la 3,6 ani pentru că, în 2008, aflânsu-se la ghidonul motocicletei, fără permis de conducere, neglijând toate normele de circulaţie rutieră, a tamponat din spate un pieton, provocându-i leziuni corporale periculoase pentru viaţă. Ulterior, a fugit de la locul faptei.

Andrei Samoilă, tânărul care suferă şi acum după acel accident, ne-a spus că l-a iertat pe Veaceslav Dogari şi speră că acesta şi-a învăţat lecţia. „A stat închis şi şi-a ispăşit pedeapsa deplin. Nu eram contra eliberării sale şi mai devreme, acum jumătate de an, chiar dacă voi avea de suferit câte zile voi trăi după acel accident”, ne-a spus Andrei Samoilă. Veaceslav Dogari, care are o săptămână de când se află alături de soţie şi de copil, ne-a spus că perioada de după gratii a fost „un chin”. „Totul e bine acum. Mă bucur. Am fost ajutat să scriu cerere de un alt băiat care a fost graţiat. Regret tot ce s-a întâmplat. Acum vreau să-mi găsesc un loc de muncă”, ne-a spus acesta.

Se împacă „de doamne fereşte”

În 2010, Natalia Ciupercă, de 31 de ani, s-a ales cu o sentinţă definitivă, 15 ani de închisoare, cu executarea pedepsei  în penitenciar pentru femei de tip închis, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), pentru că, în 2004, a intenţionat să-şi omoare fiica minoră, în vârstă de doi ani. Ea a folosit un şiret, pe care l-a înfăşurat în jurul gâtului fetiţei, încercând să o stranguleze. Natalia nu şi-a dus intenţia până la capăt, acţiunile sale find curmate de mama sa. Anterior, aceasta săvârşise şi alte infracţiuni.

Lilia Tarnovschi, asistenta socială din satul Ţarigrad, Drochia, ne-a spus că fetiţa, acum în vârstă de nouă ani, locuieşte la o rudă de-a mamei sale şi că, în scurt timp, va fi luată o decizie legată de soarta ei. „Nu cred că Natalia mai prezintă pericol pentru fiica ei”,  zice Tarnovschi. Alte persoane de la primărie susţin contrariul: „Poate fi caracterizată negativ. Nu era o mamă grijulie. Am înţeles că s-a schimbat. Am primit multe scrisori de la ea în care ne spunea că s-a schimbat. Să dea Domnul să fie adevărat”, spun angajaţii primăriei.

Fiica Nataliei Ciupercă a stat în ultima perioadă cu Viorica Rabei, o verişoară a Nataliei. „Acum stau ambele la mine. E mizerie mare în fosta lor locuinţă.  Regretă foarte mult ce a făcut în 2004. Plânge. Fiica a reacţionat bine când a văzut-o. Ea nu ştie că mama sa a încercat s-o ucidă. Doamne fereşte ce bine se împacă. În timpul de la urmă, fetiţa întreba unde-i mama”, spune Viorica Rabei. Natalia Ciupercă are grave probleme de sănătate, suportând 3 operaţii şi fiind în aşteptarea unei noi intervenţii. Aceasta plecase miercuri, 13 iulie, la Drochia, pentru a-şi perfecta paşaportul, în scopul angajării la muncă.

„Nu a stat degeaba-n puşcărie”

Nelli Cojocari, de 42 de ani, a fost condamnată  la 13 ani pentru că, în 2005, fiind în stare de ebrietate, în urma relaţiilor ostile cu concubinul său, Victor Ecaterenciuc, în scopul omorârii acestuia, i-a aplicat o lovitură cu un cuţit de bucătărie, cauzându-i moartea. Instanţa a condamnat-o la 13,3 ani de puşcărie.

Iulian Enache, secretarul Primăriei Sofia, ne-a spus că „Nelli Cojocari nu a stat degeaba la închisoare. Are un copil de 25 de ani, care a crescut fără ea. Şi el are deja antecedente penale. E problematic. Acum arată mai bine, s-a schimbat. Nu cred că mai reprezintă un pericol pentru societate”,  precizează funcţionarul.
Mama „graţiatei” spune că-i fericită că Nelli a ieşit din închisoare. „Mulţumeşte la toţi care au ajutat-o. Ea este foarte bolnavă. Şi noi suntem bolnavi şi nu are cine ne ajuta”, ne-a spus bătrâna.

„Nu ştiu de ce să mă apuc. Totu-i distrus”

Nina Ghileţcaia, de 38 de ani, a fost condamnată în 2008 la 6,8 ani de închisoare, după ce a convins o tânără să practice prostituţia în Turcia, ajutând-o la perfectarea paşaportului. Petru Rusu, primarul satului Duşmani, Glodeni, unde locuieşte Nina Ghileţcaia, ne-a spus că „aceasta-i o femeie de treabă. Lucra la spital. Nu cred că practica traficul de persoane. O fi implicat-o alţii în această treabă”.

„Abia am venit acasă. Fetiţele minore au crescut fără mine. Mă tem. Nu ştiu de ce să mă apuc. Totu-i distrus, bani nu am”, spune Ghileţcaia. Ea zice că nu a avut nicio legătură cu plecarea acelei fete în Turcia, doar i-a dat bani pentru perfectarea paşaportului. „Era ca o soră pentru mine. Stătea cu copiii mei. Mi-a spus că vrea să plece la Moscova şi i-am dat bani pentru paşaport. Nu ştiam când a plecat. La judecată, am spus despre asta şi despre aceea că nu am avut vreun profit de la plecarea ei. Nu ştiu unde se uită judecătorii, atunci când decid”, spune Ghileţcaia, care, mulţumindu-i lui Marian Lupu, are şi o sugestie pentru el: „Să meargă mai des prin închisori, unde sunt multe persoane nevinovate”.

Graţiere contra MITĂ?

Graţierea Larisei Focşa a provocat cele mai multe semne de întrebare. În vârstă de 48 de ani, Focşa a ajuns la puşcărie pentru un cumul de infracţiuni, aceasta figurând în vreo cinci capete de acuzare. ZdG a relatat în mai multe rânduri despre activitatea ilicită a Larisei Focşa. Presa a numit-o „cea mai „prolifică” escroacă din Moldova”, speculându-se că ar fi avut relaţii de business cu hoţul în lege Grigori Karamalak. Focşa, cu antecedente penale, a fost condamnată la 13,6 ani închisoare pentru înşelăciune, după ce a deposedat de averi mai mulţi oameni de afaceri. Sursele ZdG susţin că „s-a încercat salvarea Larisei Focşa încă pe când dosarul era la CSJ. Acolo nu au putut face nimic, dar le-a reuşit acum, aceasta find graţiată”. Focşa locuieşte la Chişinău, dar numărul său de telefon lipseşte de la Informaţii.

De graţiere au mai beneficiat Elena Criviţchi, condamnată în 2008 pentru trafic de persoane, Lilia Josan, condamnată în 2010 pentru omor, şi Andrei Pogor, cu antecedente penale, condamnat în 2009 la 8 ani de închisoare pentru furt în proporţii deosebit de mari, comis de un grup de persoane.

Pentru Valentina Brudar şi Veaceslav Dogari, graţierea este definitivă, în timp ce pentru celelalte 7 persoane, graţierea este cu termen de probă de 3-4 ani.

Pedeapsă pentru cei care au favorizat graţierea?

Pe adresa Procuraturii Generale (PG), a lui Marian Lupu, Vlad Filat şi Mihai Ghimpu a fost trimisă o sesizare din partea lui Mihai Ţăruş, una dintre victimele Larisei Focşa. El cere „pornirea urmăririi penale împotriva persoanelor cu funcţii de răspundere care, vădit ilegal, au contribuit la pregătirea Decretului preşedintelui R. Moldova despre aprobarea graţierii individuale a Larisei Focşa”.

Ţăruş şi avocatul său, Veaceslav Ţurcan, susţin că în decretul lui Lupu există mai multe date care nu corespund realităţii. „În decret se spune că Focşa este condamnată de CSJ în 2009. Total neadevărat. Acea hotărâre fusese anulată de Plenumul CSJ în noiembrie 2010. Plenul a trimis cazul la rejudecare. Deci, la 4 iulie 2011, Focşa nu avea statut de condamnată, şi, deci, nu putea fi graţiată”, spun Ţăruş şi Ţurcan. ZdG confirmă că o decizie de condamnare pe numele Larisei Focşa a fost dată de CSJ abia pe 5 iulie, adică peste o zi după ce Lupu aprobase graţierea „condamnatei Focşa”. Totodată, pe numele Larisei Focşa mai este deschis un dosar penal, care se află acum la Judecătoria Centru. Amintim că Larisa Focşa a fost anterior amnistiată de 2 ori.

Veaceslav Ţurcan afirmă că membrii comisiei care au pregătit graţierea au neglijat prevederile legale, ce reglementează împuternicirile lor. „Nu pot spune că au luat mită, dar nu trebuie să fii proroc ca să-ţi dai seama de asta. Am clienţi care au comis infracţiuni mult mai uşoare. Dacă Focşa a fost graţiată, toţi clienţii mei de mult trebuiau eliberaţi”, zice Ţurcan.

Bilanţul lui Lupu: 12 graţiaţi în 6 luni

„Au existat vreo 80 de cereri de graţiere, fiind acceptate doar 9. Larisa Focşa a solicitat singură graţierea, nu au fost implicaţi oameni politici în acest demers”, ne-a spus Nina Tudoreanu, de la Direcţia juridică a Preşedinţiei. Aceasta a precizat că, în total, de când se află în funcţie, Marian Lupu a graţiat 12 persoane. Tudoreanu ne-a mai spus că Gheorghe Mustea este preşedintele Comisiei de graţiere a persoanelor condamnate încă de la începutul anilor 2000 şi că ultimele modificări în cadrul comisiei au fost făcute în 2009. Tudoreanu afirmă că membrii comisiei se întâlnesc trimestrial, atunci când sunt în drept să propună preşedintelui condamnaţi spre graţiere.

„Deşi preşedintele are dreptul de a graţia persoane, mă îndoiesc că a luat în considerare caracterul şi gradul de pericol social al celor graţiaţi. De exemplu, la noi, traficul de fiinţe umane şi proxenetismul sunt răspândite ca mucegaiul, nemaivorbind de cazurile de omor sau tentative de omor, destul de numeroase în ultimul timp. Ce mesaje de prevenire a unor astfel de infracţiuni transmitem societăţii?”, se întreabă Ion Guzun, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse Juridice. „Cum putem reduce numărul de infracţiuni dacă persoanele sunt graţiate? Nu pledez contra graţierii, dar principiul umanismului nu trebuie aplicat pentru infracţiunile larg raspândite la noi”, menţionează Guzun.

Mustea: „Habar n-am. Noi îi audiem doar”

Gheorghe Mustea, compozitor, dirijor şi muzicolog, preşedintele Comisiei de graţiere a persoanelor condamnate, s-a arătat surprins să audă despre cazul Larisei Focşa. Cu o voce nesigură, compozitorul ne-a întrebat: „Ce, ea nu era judecată? Eu habar n-am. Prima dată aud despre sentinţe şi toate astea. Noi primim documentele, îi audiem şi vedem doar dacă nu-s bolnavi psihic…Preşedinţia se ocupă de toate actele”, ne-a spus Gheorghe Mustea, reiterând că comisia are doar misiunea să „stea de vorbă cu condamnaţii şi să vadă dacă totu-i bine”. Artistul poporului nu crede că ceilalţi membri ai comisiei ar putea fi influenţaţi, pentru că „sunt oameni de treabă”.