Funcţionarii milionari riscă puşcărie, 15 ani în afara funcţiilor publice şi confiscarea averii

Aceste ameninţări vor deveni reale dacă aleşii poporului vor vota mai multe propuneri anti-corupţie, elaborate de un grup de lucru din cadrul Ministerului Justiţiei (MJ), şi dacă organele de drept îşi vor face conştiincios meseria. Deşi sancţiunile se află abia în faza de proiect, mai multe instituţii ale statului, angajaţii cărora ar putea avea de suferit de pe urma implementării acestor propuneri, s-au declarat vehement împotrivă.

Săptămâna trecută, MJ a remis Guvernului pachetul proiectelor de legi cu privire la măsurile anti-corupţie, elaborate în vederea asigurării implementării acţiunilor Pilonului IV “Integritatea actorilor justiţiei” din Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei (SRSJ) pentru anii 2011-2016. Miercuri, 16 octombrie, pachetul de legi a fost avizat de către membrii Executivului.

Confiscare extinsă şi îmbogăţire ilicită

Printr-un comunicat de presă, MJ a anunţat că este prevăzută revizuirea sancţiunilor din Codul Penal (CP) pentru infracţiunile de corupţie, prin majorarea amenzii şi a termenului pedepsei “privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate” pentru un termen de până la 15 ani, includerea în CP a unei noi măsuri de siguranţă “confiscarea extinsă” şi a unei noi componenţe de infracţiune “îmbogăţirea ilicită”, precum şi stabilirea prin lege a obligativităţii testării la poligraf a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror.

Lilia Ioniţă, vicepreşedinta Grupului de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Pilonului IV al SRSJ pentru anii 2011—2016 şi totodată şef adjunct al Direcţiei generale legislaţie din cadrul MJ, susţine că aceste modificări nu au în vizor doar judecătorii sau procurorii, ci orice funcţionar public. “Până acum, în lege aveam confiscarea specială. Confiscarea extinsă se referă însă şi la alte bunuri, inclusiv cele legate de crima organizată, de corupţie, de evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de persoane… În momentul în care procuratura vine cu probe în faţa instanţei, după ce o persoană a fost condamnată, ei pot să solicite să se confişte anumite bunuri. Aceste modificări au fost agreate la nivelul Uniunii Europene (UE), iar noi ne-am condus după experienţa ţărilor membre UE”, afirmă Ioniţă.

CNA, instituţia responsabilă

„Despre “îmbogăţirea ilicită” se discută de mai mult timp. Noi aici am mers mult mai departe faţă de ţările din Europa. Un asemenea tip de infracţiune, aşa cum e formulată la noi, se regăseşte în Hong Kong, care a obţinut rezultate foarte bune în combaterea corupţiei, în experienţa Argentinei şi a altor ţări din America de Sud. Ea se referă la faptul deţinerii de către o persoană cu funcţie de răspundere sau cu funcţie publică a unei averi care depăşeşte în mod substanţial veniturile licit dobândite. Pentru asta, persoanei i se aplică amendă, închisoare şi restricţia de a ocupa anumite funcţii pentru o perioadă de până la 15 ani. Persoana poate fi sancţionată şi asupra ei poate fi aplicată şi confiscarea extinsă”, precizează Ioniţă, care spune că instituţia responsabilă de implementarea legii va fi Centrul Naţional Anticorupţie (CNA).

CNA, având acces la toate bazele de date, inclusiv ale Inspectoratului Fiscal şi Cadastru, poate verifica toate documentele de provenienţă a imobilului sau a maşinii unei persoane. În paralel, poate obţine informaţii pentru a vedea cum a fost remunerată persoana respectivă şi dacă veniturile acumulate i-au permis să aibă asemenea averi. Dacă totul e scris pe soacră, se verifică soacra, care va trebui să demonstreze că a avut mijloacele financiare necesare. În primă instanţă, statul trebuie să vină împotriva acestor persoane, cu o procedură penală, cu probe concludente, prin care să demonstreze că persoana, obiectiv, nu putea să achiziţioneze imobilul sau maşina respectivă. Deja în judecată, persoana acuzată va trebui să vină cu contraprobe, prin care să demonstreze că ea, de fapt, a avut acele venituri, mai spune Lilia Ioniţă.

Pachetul de legi: A fi sau a nu fi?

Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), şi ea membră a Grupului de lucru pentru reforma justiţiei, speră ca “reieşind din priorităţile Guvernului, aceste modificări să fie acceptate, deşi îmi dau seama că acestea vin în special împotriva deputaţilor şi a celor care ocupă funcţii înalte în stat. Pachetul de legi este incomod, înţeleg, dar dacă el nu va fi adoptat, noi, pur şi simplu, nu ne vom mişca înainte”, punctează Bostan. “Mie însă îmi este foarte greu să anticipez ce se va întâmpla mai departe, pentru că, în ultimul timp, politicienii noştri au fost foarte şi foarte imprevizibili”, zice Bostan.

„Cu suficientă presiune din partea societăţii civile, care susţine aceste modificări, cu suficientă presiune din partea partenerilor de dezvoltare, noi am putea să obţinem ca aceste modificări să fie în Codul Penal. Eu am însă un anumit nivel de reticenţă, pentru că, imediat ce această lege ar fi adoptată, ea ar putea fi atacată la Curtea Constituţională. Se va face referire la prezumţia nevinovăţiei, la faptul că, conform Constituţiei, tot ce ai, este licit”, notează Lilia Ioniţă.

CSJ, CSM şi PG, împotriva noilor prevederi

Până să ajungă în Parlament, pachetul de legi anticorupţie şi-a găsit destui contestatari încă la faza elaborării lui. Cei mai vehemenţi contestatari ai introducerii infracţiunii de “îmbogăţire ilicită” în Codul Penal au fost reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii. “Cu privire la propunerea autorului proiectului de a completa CP cu art. 106 “Confiscarea extinsă” şi art. 330 “Îmbogăţirea ilicită”, CSJ nu este de acord… deoarece reglementările respective contravin Constituţiei R. Moldova, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, se spune în obiecţiile trimise către membrii Comisiei de către CSJ.

„Analizând proiectele de Legi nominalizate, Consiliul trage concluzia de a le respinge integral”, se spune în răspunsul CSM. Nici Procuratura Generală nu a susţinut în totalitate aceste propuneri anticorupţie. “Obiectăm asupra completării Codului penal cu art. 3302 care ar incrimina îmbogăţirea ilicită, cel puţin actuala construcţie juridică este contrară rigorilor de claritate şi previzibilitate a legii, însuşiri a normei de drept chemate să asigure comprehensiunea acesteia din partea potenţialilor destinatari”, se spune în poziţia PG.

Alte instituţii, cum ar fi MAI, SIS sau CNA, au fost pentru introducerea acestor măsuri. CNA a fost chiar instituţia care a avut cele mai multe propuneri de modificare a unor elemente din noile prevederi, care să nu împiedice funcţionalitatea lor. “Nu înţeleg de ce PG, CSJ şi CSM s-au declarat împotriva acestor prevederi, pentru că legea se referă la toate persoanele cu funcţie publică. Da, probabil că ei se simt vizaţi într-un fel”, crede Galina Bostan.