Funcţionarii fără interese?

Averile şi interesele funcţionarilor vor fi verificate de Comisia de Integritate. O lege în acest sens a fost aprobată de către Parlament, la ultima şedinţă din sesiunea primăvară-vară. Până atunci, continuă campania media lansată de către Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie. Până la 1 august, doar 41 de funcţionari au reacţionat la apelul acestor organizaţii şi şi-au depus declaraţiile de interese. Mulţi dintre cei care le-au depus, însă, nu au tratat serios acest proces, susţin organizatorii campaniei.

În februarie 2008, Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea cu privire la conflictul de interese. Legea prevedea responsabilitatea Comisiei Principale de Etică de a efectua controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale. Guvernul, în decurs de 6 luni din momentul intrării în vigoare a legii, avea obligaţia de a prezenta Parlamentului proiectele de rigoare. Timp de 3 ani şi jumătate, legea a rămas însă nefuncţională. Comisia de etică nefiind creată, legea era lipsită astfel de cel mai important mecanism, iar funcţionarii continuau să o neglijeze.

Ce ştiu funcţionarii despre interese?

Potrivit legislaţiei R. Moldova, conflictul de interese este situaţia în care funcţionarul public trebuie să ia o decizie ce poate influenţa interesele sale personale. Prin “interes personal” legea subînţelege orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane apropiate, de către persoana cu funcţie de răspundere ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu. Întru evitarea apariţiei situaţiilor de conflict de interese, Legea cu privire la conflictul de interese prevede declararea intereselor personale de către funcţionarii publici.

Un studiu al organizaţiei Transparency International Moldova (TI) din 2010 arăta că legea cu privire la conflictul de interese nu este respectată, iar funcţionarii nu sunt sancţionaţi pentru nedeclararea conflictelor de interese. Rezultatele sondajului de opinie realizat în cadrul a 16 instituţii publice, inclusiv mai multe ministere, arăta că majoritatea funcţionarilor publici nu sunt familiarizaţi cu noţiunea de “conflict de interese”, iar unii funcţionari confundă conflictul de interese cu corupţia.

Astfel, 12% dintre respondenţi afirmau că, de fapt, conflictul de interese ar fi un “conflict între funcţionari”, iar alte 20% afirmau că funcţionarul public este în drept să ia decizii în cazul unui conflict de interese. Totodată, peste 80% dintre funcţionarii chestionaţi recunoşteau că nu au depus declaraţiile de interese. “Am constatat lucruri îngrijorătoare, care ţin de mecanismele aplicării legislaţiei. De fapt, se bate pasul pe loc. În puţine autorităţi există subdiviziuni care monitorizează respectarea legii cu privire la conflictul de interese şi a codului de conduită. Funcţionarii intervievaţi spuneau că nu au şi nu pot avea interese personale sau că, dacă salariul funcţionarului ar fi decent, el nu ar mai avea interese personale, pe când toţi ne dăm seama că orice persoană are interese personale, e şi firesc”, a precizat Yana Spinei, Transparency International Moldova.

Campanie media pentru promovarea legii

Pentru a promova respectarea Legii privind declararea intereselor personale, Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie (AAC) au iniţiat la începutul lunii iulie campania media “Interese la vedere”. Astfel, cele două organizaţii îşi propun să-i determine pe funcţionarii care cad sub incidenţa acestei legi să-şi declare interesele. “Avem o lege care nu este respectată”, afirmă Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente (API). “Societatea civilă a simţit că este nevoie de exercitat presiune publică asupra factorului politic pentru a fi implementată legea cu privire la conflictul de interese”, spune Cristina Cojocaru, secretarul Alianţei Anticorupţie.

În R. Moldova există peste 28 mii de funcţionari publici care ar trebui să-şi depună declaraţiile de interese. Până la 1 august 2011, doar 41 dintre aceştia au reacţionat la apelul de a-şi declara interesele. Primii funcţionari care şi-au depus declaraţiile de interese au fost Viorel Chetraru, directorul CCCEC, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, şi deputatul independent Mihai Godea. Experţii susţin că cele mai complete declaraţii de interese au fost depuse de directorul CCCEC, Viorel Chetraru, şi de către Oleg Efrim, ministrul Justiţiei. Până la 1 august, din cadrul PCRM, doar deputatul Serghei Sârbu şi-a depus declaraţia de interese. Încă nu a făcut acest lucru nici premierul Filat, dar nici alţi funcţionari de rang înalt. Declaraţiile mai multor funcţionari au lăsat mai multe semne de întrebare decât răspunsuri.

Declaraţii cu interese ascunse

“Eu nu vreau să spun că Marian Lupu a avut o atitudine formală când a depus declaraţia de interese, dar este cert că declaraţia lui este completată de o manieră superficială”, spune Cristina Cojocaru despre declaraţia de interese a lui Marian Lupu. “Sunt unele declaraţii completate formal, unele de-a dreptul neruşinat”, mai precizează Cojocaru. “Ce putem spune la momentul de faţă e că foarte mulţi funcţionari, inclusiv deputaţi din legislativ, şi-au bătut joc de legea cu privire la conflictul de interese şi de declaraţiile propriu-zise, pentru că ori s-au făcut morţi în păpuşoi, ori au dorit să-şi ascundă interesele”, spune Macovei.

Nu doar declaraţia de interese a lui Marian Lupu a lăsat mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Şi alţi funcţionari de rang înalt au decis să nu respecte legea.

Prim-vicepremierul Mihai Moldovanu nu şi-a inclus în declaraţia de interese soţia. Ulterior, oamenii au telefonat la API şi au spus că soţia acestuia ar deţine un magazin în centrul Chişinăului. Şi relativ la declaraţia deputatului Chiril Lucinschi au apărut mai multe semne de întrebare. Presa a scris că acesta nu şi-ar fi declarat toate instituţiile media pe care le deţine, iar comuniştii l-au acuzat de conflict de interese, pentru că, pe lângă faptul că este patron media, este şi preşedintele comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Şi în declaraţia de interese a ex-ministrului Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, jurnaliştii au depistat mai multe nereguli, acesta fiind acuzat că nu şi-a declarat interesele din sfera farmaceutică, despre care a scris şi ZdG în mai multe rânduri.

Chetraru: E o activitate formală

“Au existat câteva cazuri când primeam telefoane de la instituţii guvernamentale sau parlamentare, pentru care era important ca şeful lor să apară ca fiind primul care a depus declaraţia de interese. Ei se uită la toate aceste campanii ca la interese de PR, pentru a apărea ei ca fiind cei mai deschişi”, spune Macovei.

“Am studiat atent toate declaraţiile cu privire la interese. Cunosc care este domeniul specific de interese al majorităţii politicienilor şi funcţionarilor de la noi. Pentru ei, depunerea acestor declaraţii a fost o activitate formală, care nu a fost tratată cu seriozitate. Nu s-a înţeles acest lucru, dar sunt sigur că, după ce funcţionarii vor fi supuşi unei blamări publice şi unei responsabilităţi morale, ei se vor transforma în funcţionari responsabili”, crede Viorel Chetraru.

O lege după trei ani

Miercuri, 27 iulie, membrii Comisiei Juridice, Numiri şi Imunităţi s-au pus de acord, după aproape o oră de dezbateri şi 3 ani şi jumătate de aşteptare, asupra componenţei comisiei care va avea rolul de a monitoriza declaraţiile de avere şi interese ale funcţionarilor. Pentru prima dată, membrii comisiei au votat aproape unanim pentru un proiect de lege. Membrii comisiei au decis şi aprobarea unui model de declaraţie. Aceştia au refuzat propunerea deputatului independent Mihai Godea ca în declaraţia de interese să figureze şi rudele de gradul II. Astfel, în declaraţia aprobată de către comisie, funcţionarii vor trebui să-şi declare doar interesele lor personale.

Joi, 28 iulie, Parlamentul a votat în lectura a II-a legea cu privire la crearea comisiei. Aceasta nu se va numi Comisia de Etică, cum se anunţa anterior, ci Comisia de Integritate. Patru membri vor fi din partea Parlamentului, inclusiv unul din partea PCRM, iar al cincilea membru va fi din partea societăţii civile.  Preşedinte al Comisiei de Integritate va fi numită o persoană care să nu fi deţinut vreodată funcţii publice, şi atât preşedintele Comisiei cât şi membrii acesteia vor avea un mandat de 5 ani. Deputatul neafiliat Mihai Godea a cerut să fie supus votului şi acel amendament care nu trecuse de Comisia Juridică, Numiri şi Imunităţi. Godea cerea ca funcţionarul să spună ce averi deţin părinţii, socrii, cumnaţii sau nepoţii. Unii deputaţi au declarat că nu au nimic cu averile soacrei. “Cu soacrele poate nu aveţi nimic, s-ar putea ca unele dintre proprietăţile voastre să fie pe numele soacrei voastre”, a explicat deputatul. Colegii însă nu au pus la vot solicitarea lui Godea, fapt ce l-a făcut pe fostul liberal-democrat să compare AIE cu PCRM.

Speranţă: legea va funcţiona

“Ideea cu desemnarea unui membru din partea societăţii civile mi se pare foarte bună. Este bine să fie reprezentată şi opoziţia în astfel de organe, pentru că dacă guvernarea încearcă să ascundă ceva, întotdeauna există vocea nemulţumiţilor, opoziţia”, afirmă Cristina Cojocaru, secretarul Alianţei Anticorupţie. “Din punctul meu de vedere, opoziţia trebuie să aibă un rol hotărâtor în asemenea instituţii, fiindcă un control mai eficient decât cel al opoziţiei nu există. Eu, dacă nu eram sigur că legea va funcţiona, nu mai eram în această funcţie, îmi dădeam demisia. Vor fi rezultate, o să vedeţi. Eu sunt sigur de acest lucru”, crede  Viorel Chetraru,  directorul CCCEC. “Nu am dubii că această lege va fi respectată”, a menţionat şi Oleg Efrim atunci când l-am întrebat dacă în anii următori vom avea persoane pedepsite pentru că au încălcat legea cu privire la conflictul de interese.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. vera

    Averea, acumulata de ei e imposibil de numarat, deaceea si declaratii nu fac; poate, ca trebuie s-o mai scrie dupa cineva si nu au dovedit, deaceea o intind asa mult!?

  2. vera

    Cine e obligat, sa controleze declaratiile lor de interese, daca mai are dreptul s-o faca,cumva?

  3. AVRAAM

    Vera draga,trebuie ca la vama-na declara ce ai,restul ce gasim nedeclarat confiscam!!!!trebuie o comisie non guvernamentala,neafiliati politic si sa verifice averiile,gospodariile,firmele,biznesul,imobilele demnitarilor,sotiilor,rudelor,ce nu corespunde declaratiei-CONFISCAT na cui!Da de unde are Filat cladirea IPTEH?Mare bula si Filat aista!Hot din drumul mare!

  4. vera

    Nu cred in declaratiile lor de avere, fiindca ei sunt legati; unul cu altul si nici odata n-o sa stim adevarul curat! Vorbe goale, insirate pe hirtie, atit!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *