Funcţionari, vânători de apartamente

Schemele de însuşire a locuinţelor cu implicarea funcţionarilor publici sunt puse la punct până în cele mai mici detalii. De cele mai multe ori, profitând de statutul lor, angajaţii instituţiilor întreţinute din resurse publice se aleg cu apartamente pe care le pasează contra unor sume de bani dintr-o mână în alta. Anterior ZdG a făcut publice mai multe cazuri în care cetăţenii au ajuns în stradă din cauza funcţionarilor “abili”.

Într-o situaţie similară s-a pomenit şi Dumitru Manole. Deşi încă în 1991 achiziţionase un apartament pe str. Florilor, 8/1 din Chişinău, de la un amic de al său, Victor Djiranov, după aproape 18 ani de când locuieşte aici, angajaţi ai Primăriei mun. Chişinău au ajuns să declare că ei sunt proprietarii locuinţei. Atunci, în 1991, bărbatul îi achitase prietenului său o sumă de zece mii de ruble (valută folosită la începutul anilor 1990, n.r.). “Eram parteneri de afaceri, iar mai târziu am devenit şi buni prieteni”, îşi începe istoria Dumitru Manole. “În primăvara 1991, situaţia financiară a acestuia s-a înrăutăţit şi el a decis să îşi vândă imobilul. Astfel, în mai 1991, de comun acord, am convenit că el îmi vinde apartamentul. Conform recipisei din 30 mai 1991, acesta a primit banii de la mine, iar eu am primit imobilul în posesie, pe care îl folosesc până în prezent”, continuă el.

Şeful a cumpărat apartament

Pentru că pe atunci apartamentul nu era privatizat, cei doi nu au reuşit să perfecteze un contract de vânzare-cumpărare în formă legală. La scurt timp de la vânzarea apartamentului, amicul lui Dumitru Manole s-a stabilit la Kiev. Pentru că adesea era plecat în deplasări de serviciu, dar şi pentru că Djiranov a revenit în R. Moldova doar o singură dată, cei doi nu au mai reuşit să perfecteze actele corespunzătoare. Din cauza cancerului, în 2002, Victor Djiranov a decedat într-un spital din Kiev.

Astfel, din iunie 1991 până în prezent, Dumitru Manole a folosit acest apartament ca un adevărat proprietar, achitând orice factură. Dar, surpriză! Acum câteva luni, i-a bătut la uşă poliţistul de sector, care l-a informat că apartamentul în care locuieşte de mai bine de 15 ani a fost înstrăinat, conform unui contract de vânzare-cumpărare din aprilie 2009.

Potrivit acelui contract, cea care vinde apartamentul este nimeni alta decât contabila Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 19, sect. Râşcani, Valentina Filip. Potrivit unei recipise, funcţionara ar fi procurat apartamentul de la Victor Djiranov în octombrie 2002 contra unei sume de 7 200 USD. Aşadar, potrivit datei indicate pe recipisă, tranzacţia avea loc în timp ce Djiranov se afla într-un spital din Kiev, cu două luni înainte de moartea sa (!). “Profitând că nu există un contract în formă legală între mine şi prietenul meu, folosindu-se de funcţia sa, a încercat să mă deposedeze de apartament. O înţelegere între Djiranov şi Filip nu a existat şi nici nu putea să existe, mai ales că el a revenit în R. Moldova doar o singură dată, în 1995”, spune Manole.

Arestat pentru că locuieşte în apartamentul său

Potrivit acelui contract, angajata Primăriei vinde apartamentul chiar şefului său, Gheorghe Pâslari, care anterior a ocupat funcţia de şef al secţiei Poliţiei Rutiere Ialoveni, în prezent, pensionar MAI. Despre şeful Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ din sect. Râşcani se presupune că ar avea relaţii cu o persoană de răspundere din cadrul Procuraturii aceluiaşi sector.

În această situaţie, Manole a depus o cerere de chemare în judecată. Judecătoria sect. Râşcani a aplicat sechestru pe apartament, a suspendat executarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Filip şi Pâslari. Pe de altă parte, Procuratura Râşcani a refuzat propunerea de neîncepere a dosarului penal, venită de la Comisariatul de Poliţie, înaintând un demers pentru arestul lui Manole (!), pentru ocuparea ilegală a locuinţei.

Avocatul lui Manole, Marcel Stegărescu, bănuieşte că-i pusă în practică o schemă bine gândită. Dă de bănuit faptul că Procuratura insistă asupra urmăririi penale a lui Manole. “Nu poate fi intentată o cauză penală acum. Poate doar după ce se va stabili că Dumitru Manole nu este proprietarul apartamentului”, ne-a comunicat avocatul.

Am încercat să discutăm cu angajata Primăriei, Valentina Filip, care a vândut apartamentul superiorului său. Aceasta a refuzat categoric să ne răspundă la întrebări. Am încercat să aflăm dacă cunoaşte persoane implicate în acest caz. Am întrebat-o dacă îl cunoştea pe Gheorghe Pâslari, şeful său, dar şi cel căruia i-a vândut apartamentul. “Nu”, a urmat răspunsul ferm al femeii. La fel s-a întâmplat când am pronunţat numele altor persoane. Totodată, Filip a ţinut să ne spună că acest caz nu este de competenţa presei. Deşi am încercat să îi amintim că este o angajată a unei instituţii publice, întreţinută din bani publici, ea a răspuns scurt: “Ei şi ce?”, după care a închis telefonul.

Gheorghe Pâslari ne-a confirmat că a cumpărat acest apartament de la subalterna sa. El spune că este păgubaş în cazul acestui apartament, chiar dacă deţine un contract de vânzare – cumpărare. Solicitat să comenteze acuzaţiile precum că ar avea relaţii în Procuratură, Gheorghe Pâslari ne-a sugerat să adresăm întrebări “cumsecade”.

Nici procurorul care instrumentează cazul, Marin Afanas, nu a dorit să ofere vreun comentariu. El ne-a sugerat să ne adresăm la şefii săi de la Procuratura Generală ca să se pronunţe. Solicitat să comenteze acuzaţiile precum că ar fi primit indicaţii de la anumite persoane din cadrul Procuraturii sect. Râşcani, el a spus că nu are timp să ne vorbească “nici azi, nici mâine”, sugerându-ne să nu îl mai contactăm.

Am trimis o solicitare de informaţie adresată noului procuror general, Valeriu Zubco, dar încă nu a fost desemnat un procuror care ar putea comenta situaţia.

Unde ne adresăm?

Anterior, ZdG a publicat mai multe articole referitoare la implicarea funcţionarilor publici în deposedarea de locuinţe a unor cetăţeni. Amintim aici cazul Neonilei Grimalschi, care suferea de o maladie psihică şi risca să rămână fără apartament după ce funcţionarii au profitat de situaţia ei. Cazul a fost rezolvat după ce ZdG a făcut dezvăluiri şocante legate de el. Similar e şi cazul pensionarei Diana Ulianova, rămasă fără locuinţă după ce, în 2006, instanţa judecătorească supremă a decis să repartizeze casa în care aceasta locuise aproape nouă ani inspectorului superior de la Comisariatul de Poliţie Buiucani, Cornel Sajin. În scurt timp, Sajin a fost avansat în funcţie, devenind inspector superior la Departamentul Servicii Operative al MAI, iar Diana Ulianova, pentru a supravieţui, vinde ţigări într-un chioşc din oraş.

L-am abordat şi pe şeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare, Petru Gontea. El spune că aude pentru prima dată despre astfel de cazuri şi este convins că, în cadrul direcţiei sale, asemenea scheme nu au fost puse în aplicare vreodată.

Primarul general, Dorin Chirtoacă, nu exclude, însă, existenţa unor funcţionari care fac uz de statutul lor pentru a se instala în apartamente eliberate de persoane care nu le-au privatizat. “În special, acest lucru îl făceau procurorii şi judecătorii”, ne-a comunicat Chirtoacă.

Solicitat să ne spună unde ar trebui să se adreseze victimele acestor scheme, primarul îndeamnă cetăţenii să meargă la şeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare, Petru Gontea, la viceprimarul Vlad Coteţ, şi, în ultimă instanţă, chiar la primarul de Chişinău.

În opinia experţilor CAPC, problema “locuinţelor de stat” şi utilizarea abuzivă a acestora este generată de câteva cauze: legislaţia locativă imperfectă şi învechită; lipsa informaţiei publice despre situaţia la zi a fondului locativ şi inventarierea acestuia; nihilismul juridic al unor cetăţeni, care nu îşi înregistrează corect drepturile pe care le au asupra imobilelor în care locuiesc zeci de ani. Evident, în astfel de cazuri se implică în temei funcţionarii care cunosc informaţia despre situaţia juridică a unui imobile neprivatizate, iar pasivitatea administraţiei municipale, care nu a depus eforturi să asigure reguli clare în domeniu, permite să fie utilizate scheme frauduloase de împroprietărire şi îmbogăţire fără temei a unor deţinători de funcţii publice sau asimilate acestora.

Anastasia NANI


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *