Funcţionari la Chişinău cu cetăţenia rmn

Mai multe instituţii de presă au relatat în ultimele zile că fostul preşedinte al Societăţii pe Acţiuni „Moldova Gaz”, actualmente director al reprezentanţei „Gazprom” la Chişinău, a primit recent cetăţenia autoproclamatei republici transnistrene.

La 24 iunie, agenţia de presă „Infotag” anunţa că, de fapt, „cererea lui Ghenadi Abaşkin de a primi cetăţenia republicii moldoveneşti nistrene” a fost satisfăcută printr-un ukaz al liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov. Agenţia pan.md susţine că, în prezent, Abaşkin ar deţine concomitent şi cetăţenia R.Moldova, şi pe cea a autoproclamatei structuri de la Tiraspol.

„Abaşkin corespunde bine”

Şi presa transnistreană comunică despre acest fapt. Pagina electronică a ziarului „Profsoiuznîe Vesti” (ziar al sindicatelor transnistrene – n.r.) comentează cauza adoptării decretului lui Igor Smirnov cu privire la acordarea cetăţeniei transnistrene lui Abaşkin în felul următor: „Transnistriei nu i-ar încurca un manager de top de asemenea nivel, care ar reprezenta interesele concernului de gaze ruseşti. Este în toi elaborarea proiectului de lege cu privire la guvernul Transnistriei, care va avea un prim-ministru. Abaşkin corespunde cum nu se poate mai bine imaginii viitorului premier. (…) O funcţie publică poate fi deţinută doar de o persoană care deţine cetăţenia rmn, astfel este explicat faptul că Abaşkin a primit cetăţenia transnistreană”.

Contactaţi de ZdG, mai mulţi jurnalişti care activează la Tiraspol au declarat că acest decret este mediatizat, dar că nu există o pagină web sau o ediţie tipărită în care ar fi făcute publice numele persoanelor care primesc cetăţenia transnistreană, iar ukazurile lui Smirnov rămân intransparente.

Niciuna dintre aceste instituţii de presă nu prezintă opinia proprie a lui Ghenadi Abaşkin. Solicitat de ZdG, fostul director „Moldova Gaz” şi-a arătat nemulţumirea în legătură cu faptul că este întrebat despre acest lucru. Deşi l-am rugat doar să confirme sau să infirme faptul, reprezentantul „Gazprom” în R. Moldova a evitat categoric cuvintele „da” sau „nu”, adăugând doar că „este chestiunea mea personală” şi că „jumătate de Moldovă deţine cetăţenia transnistreană, de ce mă întrebaţi pe mine?”.

De asemenea, fostul conducător al unei instituţii importante din R.Moldova s-a arătat nemulţumit de activitatea ZdG, declarând: „Nu voi mai răspunde la apelurile voastre telefonice. Nu trebuie să scrieţi nimic despre mine, căci scrieţi doar fantezii, aţi scris murdării, nu ţin minte exact, ceva despre ordinul care mi-a fost înmânat. Aţi scris că ordinul mi-a fost înmânat pentru creşterea preţului la gaze; când vreţi să scrieţi de rău despre Voronin, mă murdăriţi şi pe mine”.

Un ordin de ziua sa

Iată ce a scris, de fapt, ZdG la 1 noiembrie 2007 cu referire la Ordinul „Gloria Muncii”, care i-a fost prins la piept lui Abaşkin de către şeful statului de atunci, Vladimir Voronin.

Cu un deceniu în urmă, „Moldovagaz” era o întreprindere de stat, la fel ca şi reţelele de distribuţie, la fel ca şi termocentralele. Azi aceste bunuri, cândva publice, aparţin în mare parte Federaţiei Ruse. Transferul lor s-a produs în perioada în care Ghenadi Abaskin, un vechi prieten al lui Oleg Voronin, a condus această instituţie.

Iniţial, „Gazprom” a primit 50 la sută plus una din acţiunile „Moldovagaz” (autorităţile din Transnistria au primit peste 14 la sută), Moldova rămânând cu circa 35 la sută din acţiuni. Din toamna anului 2001, de când Abaşkin a ajuns la „Moldovagaz”, au fost semnate mai multe acte cu Federaţia Rusă şi cu concernul «Gazprom», care au permis privatizări masive în sistemul de gaze din R. Moldova. La 5 octombrie 2001, a fost semnat un memorandum cu privire la cooperarea moldo-rusă în domeniul gazelor. Apoi, între Guvernele de la Moscova şi de la Chişinău a apărut un acord «Cu privire la livrările de gaze ruseşti şi la tranzitarea acestuia pe teritoriul R. Moldova». În art. 16 al acestui acord se spune că «partea moldovenească va contribui la participarea organizaţiilor din Rusia la privatizarea întreprinderilor din domeniul gazelor şi a altor domenii ale industriei şi agriculturii din R. Moldova».

În decembrie 2002, conducerea de la Chişinău,în cadrul întrevederii vicepreşedintelui Consiliului de Administraţie al «Gazprom», Serghei Lucas, cu preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, şi cu premierul Vasile Tarlev , a propus SA «Gazprom» să ia parte la gazificarea republicii.

La 18 iunie 2004, a fost emisă hotărârea de Guvern  nr. 683, «Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale «Moldovagaz», din care cităm: «Autorităţile administraţiei publice locale şi alţi beneficiari vor lua la evidenţă contabilă, vor înregistra în organele cadastrale şi vor transmite toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale SA «Moldovagaz», întreprindere controlată de Rusia. Hotărârea a fost semnată de premierul Tarlev şi contrasemnată de Vasili Iovv, Zinaida Greceanîi, Iacob Timciuc şi Vasile Dolghieru.

La 29 octombrie presa de la Chişinău şi de la Moscova a anunţat că preţul la gaze va creşte de la 170 la 190 de dolari pentru o mie de metri cubi şi va continua să crească până în 2011, în baza unui acord semnat deja între Chişinău şi Moscova.

La acest început de săptămână, presa a anunţat că «Gazprom», care deţine deja pachetul majoritar în «Moldovagaz» şi deţine în mare parte reţelele de distribuţie de gaze din R. Moldova, cere de urgenţă cedarea centralelor termoelectrice de la noi, fapt deja discutat cu Voronin şi Greceanîi la întrevederea cu Andrei Fursenko, copreşedinte al comisiei moldo-ruse pentru cooperare economică. În acest context, Ghenadi Abaskin a primit de ziua sa ordinul «Gloria Muncii».

Încălcare penală neinvestigată

Menţionăm că, la sfârşitul acestui an, autorităţile transnistrene autoproclamate organizează alegeri, care se vor solda ulterior şi cu formarea unui Guvern condus de un premier, iar legislaţia locală prevede în primul rând faptul ca funcţionarii din Guvern să deţină cetăţenia rmn.

În cei 20 de ani ai diferendului transnistrean, mai multe persoane publice de la Chişinău s-au angajat ulterior în structurile autoproclamate transnistrene. Experţi de la Chişinău consideră că asemenea gesturi sunt ilegale şi merită o anchetă penală. Oazu Nantoi susţine că „în asemenea cazuri este vorba de prevederile Art. 339 al Codului de Procedură Penală, care vizează uzurparea puterii de stat şi prevede 15 ani de puşcărie pentru asemenea fapte”. Şi Ion Manole de la „Promo-Lex” susţine că „rmn este o structură ilegală şi nerecunoscută, deci cei care îşi iau cetăţenia acestei structuri comit un act împotriva constituţionalităţii R.Moldova. Cu atât mai mult, atunci când e vorba de persoane publice sau de funcţionari care sunt sau au fost plătiţi din banii publici, gestul este şi mai grav”.

Solicitat de ZdG, Gheorghe Balan, şeful Direcţiei Analiză şi Planificare din cadrul Biroului pentru Reintegrare al Guvernului R.Moldova, a spus că date cu privire la funcţionari, persoane publice sau cetăţeni de rând care iau cetăţenia autoproclamatei rmn nu sunt colectate, iar numărul lor este necunoscut.

Şi la Procuratura Generală am fost informaţi că „nu au parvenit plângeri” în legătură cu asemenea funcţionari, iar procurorii nu s-au autosesizat pe asemenea cazuri.

RdG