Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Foşti poliţişti, victime ale migraţiei…

Foşti poliţişti, victime ale migraţiei ilegale

Valeriu Pancu şi Oleg Bejan sunt foşti angajaţi ai Brigăzii cu destinaţie specială “Fulger”, din cadrul MAI. În 2005, din cauza salariilor inadecvate şi a condiţiilor de muncă dificile, ei au plecat de la “Fulger”, în căutarea unor soluţii de supravieţuire pentru familiile lor. Atunci a început o etapă nespus de grea din viaţa lor, despre care abia acum au decis să vorbească public. Problemele lor sunt legate de activitatea a trei firme ale cetăţenei Olga Coronciuc: “Olvis-Stepanenco“, “Volaris Grup“ şi “Benidax Grup”.

„Am plecat de la MAI pentru că salariile, de 1300 de lei, nu ne permiteau să ne întreţinem familiile. Dacă rămâneai cinstit, copiii îţi sufereau de foame. Dacă vroiai să fii şi tu “în rând cu lumea”, atunci nu aveai decât să bagi mâna în buzunar străin sau în buzunarul statului, aşa cum practicau mulţi pe atunci”, spun cei doi foşti angajaţi MAI, încercând să explice de ce au ajuns să apeleze la nişte firme care anunţau că sunt specializate în organizarea cetăţenilor decişi să plece la muncă peste hotare.

„În Turcia trebuia să primească paşaport şi viză lituaniană”

Oleg Bejan povesteşte că, timp de 4 ani, soţia sa, Diana, a încercat să-şi restituie banii “investiţi” într-un contract de muncă peste hotare. “Iniţial i-am dat 3500 de euro, ulterior au cerut alţi 1300 de euro, necesari pentru cheltuieli de transport. După mai multe tergiversări, banii de drum au fost restituiţi, iar ceilalţi – nici până azi”, spune Oleg Bejan. În redacţie, fostul angajat “Fulger” a contactat-o încă o dată pe şefa firmei “Olvis-Stepanenco”, Olga Coronciuc. “Kakie denghi?” (n.r.: “Ce fel de bani?”) – a întrebat inocentă Coronciuc.

Bejan îşi aminteşte cu ce fel de probleme s-a confruntat soţia sa. Atunci, drumul spre UE a trecut prin Ucraina, unde un oarecare Serioja, într-un Audi A6, de culoare gri, cu numere de Moldova, a întâmpinat-o şi a condus-o în port, ca să ajungă în Turcia. Toate păreau, într-un fel, veridice, deoarece fiecare intermediar avea argumentele sale. Când pleca spre Turcia, bunăoară, i s-a spus că, ajungând, va primi paşaport şi viză lituaniană, ce i-ar permite să intre în UE. În Turcia, însă, a fost deconspirată şi doar intervenţia soţului său, angajat al MAI, a salvat-o. De atunci au trecut 4 ani, dar nu şi-a mai putut recupera banii.

Pleca în Polonia cu un contract “semnat” cu o firmă inexistentă

„Am auzit de firma “Olvis-Stepanenco“ şi am ajuns la uşa biroului 144, la unul dintre oficiile firmei, pe str. Academiei, 1. Acolo am fost tratat cu amabilitate. Mi s-a promis că, imediat cum achităm banii pentru plecare, vom ajunge la muncă în UE”, ne-a spus fostul poliţist Valeriu Pancu.

S-a grăbit să dea toţi bani, ca să plece cât mai degrabă. Astfel, la 22 martie 2011, a achitat suma de 500 de euro, pentru un contract de muncă în Polonia, iar la 29 martie 2011 pleca deja din Chişinău.

În scurt timp, la 30 martie 2011, era la frontiera cu Polonia, unde a şi aflat că, în schimbul celor 500 de euro, intrase în posesia unui contract de muncă falsificat.

„I-am telefonat şi i-am trimis câteva mesaje directoarei firmei, Olga Coronciuc, dar porblema nu a fost soluţionată”, povesteşte Pancu.

Experienţa sa de poliţist i-a sugerat să păstreze şi până acum în telefonul mobil mesajele trimise şi recepţionate de la Olga Coronciuc. Astfel, pe 30 martie 2011, primea următorul răspuns, scris în  rusă, la mesajul său: “Valera, aghenstvo pomenealo iuridiceskii adres! Oni nam segodnea skazali. Budem meneat’ priglaşenie!” (n.r.: “Valera, agenţia şi-a schimbat adresa juridică. Ei ne-au spus astăzi despre asta. Vom schimba invitaţia!”).

De fapt, la frontiera cu Polonia, Pancu fusese anunţat că acea firmă care, chipurile, îi perfectase contractul de muncă era închisă de mult.

„Jumătate de Moldovă e în Europa cu astfel de vize… ”

În acele zile, Coronciuc găsise, totuşi, o soluţie pentru Pancu. Ea i-a sugerat să plece la Lvov şi să încerce de acolo să ajungă în Polonia. “Mojem prislat’ do Lvova” (n.r.: “Te putem trimite la Lvov”), îi scria Coronciuc un mesaj telefonic lui Pancu.

În alt context, pe 31 martie 2011, supărată din cauza insistenţei fostului poliţist, Coronciuc nota: “Pol Moldovî v Evrope s takimi vizami… U menea vse liudi, vsio poneali, crome tebea…” (n.r.: “Jumătate de Moldovă e în Europa cu astfel de vize… Toţi clienţi mei au înţeles totul, cu excepţia ta”).

Cazat într-un hotel din Lvov, cheltuind zeci de euro pe zi, Pancu a aştepat “soluţia” de la Coronciuc. Peste o săptămână, la 6 aprilie 2011, a primit un mesaj mai categoric de la aceasta: “Poka nicego horoşego scazat’ ne mogu” (n.r.: “Deocamdată, nu-ţi pot comunica nimic bun”).

În aceeaşi zi, la 23.36, Coronciuc îi scria lui Pancu: “Shodi eşcio raz v posolstvo i uznai cito takoe Viza D i kak s nei mojno peredvigatsea po Evrope. Za 500 evro ia uje slişkom mnogo sdelala dlea tebea” (n.r.: “Pleacă încă odată la ambasadă şi află ce înseamnă Viza D şi cum te poţi deplasa cu ea prin Europa. În schimbul a 500 de euro eu am făcut deja prea multe pentru tine”).

Ulterior, Pancu a avertizat-o: “Dacă nu vrei să-mi restitui banii paşnic, voi acţiona legal”, la care  Coronciuc a răspuns: “Horoşo” (n.r.: “Bine”).

Acum, Pancu înţelege de ce Coronciuc a fost de acord cu eventualele sale apeluri în justiţie. Răspunsul l-a găsit citind mai multe articole în care, pe parcursul ultimilor ani, se relata că sute de persoane au apelat la procuratură şi la poliţie, solicitând să intervină în cazul acţiunilor Olgăi Coronciuc. Cu toate acestea, niciun dosar intentat pe numele ei nu s-a finalizat cu vreo sentinţă.

22 de cauze penale şi nicio sentinţă definitivă

Iurie Podarilov, de la Centrul de combatere a traficului de persoane al MAI, a confirmat că cele trei firme, prin intermediul cărora operează Olga Coronciuc, figurează în mai multe dosare penale, care însă nu au ajuns la vreun final. “De mai multe ori, în urma demersurilor Centrului, Camera de Licenţiere a retras licenţele de activitate ale celor trei firme, dar ulterior, în urma adresărilor în judecată, instanţa Centru, pe teritoriul căreia se află firmele respective, dar şi Camera de Licenţiere, califica drept ilegale acţiunile de suspendare a licenţelor.”

Elena Cazacov, de la Secţia combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale, ne-a confirmat că, în ultimii 3 ani (2009-2011), au fost pornite 22 de cauze penale legate de activitatea directoarei şi angajaţilor firmelor “Olvis Stepanenco”, “Volaris-Grup” şi “Benidax Grup”. Toate cauzele vizează organizarea migraţiei ilegale şi au fost iniţiate în urma plângerilor cetăţenilor – clienţi ai firmelor Olgăi Coronciuc. Potrivit Elenei Cazacov, timp de doi ani, în judecată au fost trimise patru cauze penale. Dintre acestea, pe trei cauze, Judecătoria Centru a pronunţat sentinţe de achitare, pe motiv că ar lipsi componentele infracţiunii. Sentinţele au fost atacate de procurori în instanţa de Apel.

Cu un bagaj penal impresionant, a devenit primar PCRM

Aşa cum, în cele 22 de cauze penale, intentate pe numele celor trei firme, a administratorului şi a  angajaţilor, nu a fost pronunţată o sentinţă definitivă, la ultimele alegeri locale, în iunie 2011, Olga Coronciuc a fost aleasă primar din partea PCRM în comuna Bălţata, raionul Criuleni.

La firmele de pe strada Academiei, 1, despre Olga Coronciuc ţi se spune că “e în concediu de maternitate”, “e bolnavă”, “va fi mai târziu” sau “lăsaţi telefoanele şi veţi fi contactaţi”. Juristul Ion Matusenco, cel care reprezintă firmele în procesele de judecată, a promis să ne ofere date despre cazurile Bejan şi Pancu, după care nu a mai răspuns la telefon.

Marţi, 15 noiembrie, la Primăria Bălţata ne-a răspuns primara, Olga Coronciuc. Ea ne-a spus că ar trebui să înţelegem, totuşi, câte ceva din faptul că, din 9 concurenţi electorali, cei 2000 de alegători de la Bălţata au preferat-o anume pe ea, în proporţie de 80%. Cât despre acuzaţiile ce i se aduc, despre cele 22 de cauze penale, intentate la cererea a peste 100 de cetăţeni păgubiţi, ea spune că ar trebui să întrebăm noii administratiori, deoarece, după ce a devenit primar, s-a retras din activităţile acelor firme. Ea spune, totuşi, că toate dosarele au fost intentate “la comandă” şi că problemele celor trei firme au început din cauza acţiunilor celor de la Centrul de combatere a traficului de persoane a MAI. “Pe 13 noiembrie 2009, au efectuat percheziţii în birourile noastre, au ridicat computerele, contractele, au paralizat toată activitatea. Din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au putut pleca în străinătate. Cei care au fost blocaţi s-au şi plâns la poliţie, iar poliţia i-a obligat să scrie plângeri pe mine, promiţându-le că le vor recupera banii… Am câştigat mai multe procese şi nu voi ceda nici acum. Sunt gravidă în luna a 5-a, aştept al 7-lea copil. După ce voi naşte, prin martie 2012, voi începe deja eu să-mi apăr drepturile”, ne-a spus Coronciuc.

Amintim că, în urma percheziţiilor efectuate la sediile celor trei firme, în noiembrie 2009, au fost depistate şi ridicate peste 100 de paşapoarte ale cetăţenilor R. Moldova, cărţi de identitate, permise de conducere româneşti, paşapoarte lituaniene, paşapoarte cehe. Majoritatea actelor erau false. Totodată, au fost găsite 35 de clişee ale ştampilelor diferitor instituţii de stat din R. Moldova, România, Germania, ale Serviciilor de grăniceri din diferite state, ale unor bănci, ale unor notari, clişee ale ştampilelor unor agenţi economici din R. Moldova, Lituania, Turcia, Ungaria.

RdG