Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Fondul electoral al PCRM a…

Fondul electoral al PCRM a înghiţit Bugetul de stat

În ultima zi din anul 2008, Guvernul a aprobat o hotărâre (nr. 1468) privind unele modificări operate deja. Aceste schimbări s-au făcut în contextul alocării unor mijloace financiare. Cuvintele „din fondul de rezervă al Guvernului (FRG)” au fost substituite cu expresia „din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru 2008”. Potrivit experţilor, FRG a fost epuizat încă la începutul anului. Pentru a avea o acoperire, Guvernul a alocat bani din bugetul public şi a cerut Parlamentului să facă modificările necesare. Modificările au fost făcute după ce banii fuseseră cheltuiţi deja. Reiese că, timp de un an de guvernare Greceanâi, au fost acumulate substanţiale rezerve financiare pentru fondul electoral al PCRM.

Încă de la începutul anului 2008, mass-media şi societatea civilă semnalau că FRG a fost epuizat. În 2008, pentru FRG fuseseră alocaţi 75 mil. lei. Conform Regulamentului privind utilizarea mijloacelor FRG, acestea sunt destinate exclusiv finanţării următoarelor cheltuieli şi acţiuni: înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a avariilor, efectuarea alegerilor anticipate şi a referendumurilor; recuperarea pagubelor materiale cauzate cetăţenilor în urma condamnărilor ilegale etc. Expertul economic Veaceslav Ioniţă spune că, „dintr-un fond necesar pentru intervenţii în condiţii speciale, cum au fost calamităţile din vara trecută, el s-a transformat într-un „pocket money” (bani de buzunar), destinat exclusiv alocaţiilor electorale”.

Călătoriile preşedintelui, prioritare calamităţilor naturale

Chiar dacă, la prima vedere, cheltuielile făcute din FRG au o acoperire legală, apare întrebarea: ce este prioritar în aceste condiţii? Să aloci bani pentru deservirea avionului special, pe ruta Chişinău-Bruxelles-Chişinău, în legătură cu vizita de lucru a preşedintelui Voronin la instutuţiile europene (Bruxelles, 14 ianuarie 2008), pentru deservirea avionului special pe ruta Chişinău-Moscova-Chişinău, în legătură cu participarea preşedintelui la Summit-ul neformal al şefilor de state CSI, pentru vizita de lucru în Germania, sau să aloci bani pentru situaţiile excepţionale, cum au fost calamităţile naturale din vara 2008. Sau banii destinaţi situaţiilor de urgenţă se alocă pentru salariile angajaţilor Ministerulului Administraţiei Publice Locale. Aceste cheltuieli sunt incluse în rapoartele privind cheltuielile efectuate din FRG pentru 2008.

Guvernul turmentează Parlamentul

În situaţia în care a fost depăşită suma de 2% din buget, pentru a acoperi această supracheltuială, au fost efectuate alocări din bugetul de stat. Procedura avea loc în condiţiile în care cheltuielile fuseseră deja făcute. Ulterior, Parlamentului i s-a cerut să intervină cu rectificările necesare. Astfel, reiese că Legislativul a aprobat banii cheltuiţi deja, explică Ioniţă. „Aparent, parcă nu se întâmplă nimic, or, Parlamentul oricum a aprobat. Există, însă, o perioadă de la cheltuieli până la aprobare, în care, din punct de vedere juridic, fondurile au fost utilizare ilegal, în lipsa unei hotărâri legislative. Astfel de situaţii se repetă din an în an. Deputaţii din opoziţie semnalau, dar, nu este clar de ce, nu s-a întreprins nimic din partea organelor de anchetă şi control”, spune expertul.

Viorel Furdui, expert juridic la IDIS Viitorul, spune că orice cheltuieli ale resurselor financiare trebuie incluse în buget. Guvernul nu are dreptul să cheltuie niciun ban în lipsa aprobării unui organ deliberativ, în cazul nostru, a Parlamentului. E regula care trebuie respectată într-un stat de drept. Nu poate exista nicio cheltuială fără o decizie politică.

Tudor Şoitu, ex-colaborator la Curtea de Conturi, spune că, dacă te adresezi Parlamentului pentru rectificri la bugetul de stat, într-un stat democratic, forul legislativ nu ar trebui să accepte aceste demersuri. Dacă constatăm că anumite sume de bani au fost cheltuite nejustificat, deducem că a fost neglijată Legea bugetului de stat. Este important să evaluăm care sunt subtextele unor astfel de cheltuieli. „Modificările efectuate în bugetul de stat, operate prin hotărâri de Guvern, sunt nule din start. Orice modificare a bugetului se face de Parlament. E bătut în cuie”, a mai adăugat Şoitu.

Cine răspunde?

Conform Legii cu privire la Guvern, Executivul este obligat să răspundă, în faţa Parlamentului, printr-o dare de seamă despre activitatea sa. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, art. 37 (e), prevede că, la elaborarea proiectului de act normativ, grupul de lucru întocmeşte o notă de argumentare, semnată de persoana responsabilă, care include fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură. La proiectul de act normativ urmează a fi anexat un act de însoţire care ar trebui să cuprindă o notă informativă, aviz şi rapoarte de expertiză prin care ar fi motivate modificările efectuate. Orice act trebuie să fie argumentat din punct de vedere fianciar.
Contactat de Ziarul de Gardă, Serviciul de presă al Guvernului ne-a declarat că e foarte complicat acum să cauţi notele informative ale tururor hotărârilor, deoarece la o şedinţă sunt prezentate peste treizeci de hotărâri şi note explicative. Nota de argumentare este prezentată doar la şedinţa de Guvern, pentru presă, după care nu se mai păstrează.

Alocaţiile din buget – lipsite de mecanisme de control

În hotărârile modificate se alocă bani din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat. În legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, prin noţiunea de alocaţie se înţelege „mijloace aprobate în bugetele de toate nivelurile pentru efectuarea de cheltuieli, cu respectarea dispoziţiilor legale”. Viorel Furdui spune că statutul alocaţiilor nu este pe deplin reglementat. Dacă pentru FRG este o lege specială, pentru alocaţii este mult mai vag. Nu există o regelementare concretă şi specifică pentru alocaţiile prevăzute în buget. Lipseşte o definire clară ce înseamnă alocaţie. Lipseşte un mecanism destul de strict şi de control al alocaţiilor. Acet lucru permite de a depăşi unele constrângeri legale în efectuarea cheltuielilor. În art 9 al aceleiaşi legi, pct 2, se arată că „autorităţile publice nu pot admite efectuarea de cheltuieli adiţionale neprevăzute în legea bugetară anuală”.

În hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 684, Guvernul hotărăşte că Ministerul Finanţelor va aloca din FRG Consiliului raional Dubăsari mijloace financiare în sumă de 3000 de lei pentru finalizarea reparaţiei grădiniţei din s. Pârâta, raionul Dubăsari. În legea bugetului de stat pentru 2008 această sumă nu figurează.

Curtea de Conturi fără consultări, doar cu legea

Acest gen de încălcări ar trebui verificate de Curtea de Conturi (CC), organ independent de activitate. Tudor Şoitu spune că activitatea CC este astăzi minimalizată. „Preşedintele CC ar trebui să se ghideze, în exclusivitate, de legile aprobate de Guvern. Nu ar trebui să existe niciun fel de telefon, niciun fel de modificare a planului de activitate, niciun fel de interdicţii de a controla o instituţie sau alta. Toate trebuie să fie supuse controlului, atât în cazul celor care au încălcat cât şi în cazul celor care nu au depistat greşelile. Responsabilitatea ar trebui să fie reciprocă. E uşor să spui: am depistat, de exemplu, o deplasare cu 3 lei supracheltuieli. Dar nu au depistat nişte cheltuieli de milioane”.
Şoitu mai menţionează că, la CC, ar trebui să fie specialişti care ar observa toate cheltuielile, care sunt făcute cu nemiluita. „Tot ce s-a făcut în statul acesta din 2001 până în prezent este ilegal. Orice problemă pe care o desfacem, capitol cu capitol, paragraf cu paragraf, îţi trezeşte mari semne de întrebare. Persoanele responsabile de astfel de încălcări trebuie să fie trase la răspundere. Pe parcursul a opt ani acest lucru nu s-a întâmplat”.

În cazul depistării unor neregului, CC este obligată, printr-o avertizare, să se adreseze Procuraturii pentru a investiga cazurile. „Sunt numeroase astfel de cazuri. Procuratura, de obicei, spune că materialele respective nu sunt suficiente pentru deschiderea unor dosare penale”, precizează Şoitu.

Surse din cadrul Procuraturii spun că nu există o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune din hotărârea respectivă. „Poate că a rămas surplus în buget şi din acest motiv s-au făcut modificările respective. Este corect şi este legal ca toate cheltuielile să fie planificate şi prevăzute din timp. Sunt situaţii când iniţial se efectuează achiziţia şi ulterior se achită banii din buget. Acest lucru se întâmplă deoarece există fenomenul birocraţie, care complică procedura de achiziţii publice, sau nu au existat sursele necesare la momentul respectiv. Pe de altă parte, ar putea să fie vorba de un abuz în serviciu în situaţia în care ar exista un prejudiciu, precum şi persoanele care au votat proiectul de modificare ar fi urmărit realizarea unui interes personal sau material.

Dar ca să ajungi la astfel de concluzie trebuie să faci investigaţiile de rigoare. Cum să o citezi, de exemplu, pe doamna prim-ministru la un procuror? Ea are de prezidat şedinţe de guvern, are un program încărcat”.

Guvernul a hotărât că Parlamentul a hotărât

Conform unui calcul sumar, s-au cheltuit din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat peste 40 mil. lei. Această sumă constituie valoarea pensiei medii pentru 85 106 pensionari sau a alocaţiilor lunare pentru 800 000 de copii.
Veaceslav Ioniţă spune că, în situaţia respectivă, se cheltuiesc bani mai mult decât trebuie, după care aceasta se fac astfel de documente. Rezultă că fondul Guvernului are legătură cu campania electorală. În general, bugetul de stat este perceput drept buget al partidului. S-au cheltuit bani contrar destinaţiei, după care s-a venit în Parlament pentru a se face rectificările la buget. Banii s-au cheltuit prin hotărâre de Guvern, în lipsa unei prevederi legale în acest sens. Reiese că Guvernul a hotărât că Parlamentul a hotărât, în final rezultă că ei substituie Parlamentul. Unele alocări nici nu se văd în buget. Cu o hârtiuţă se încearcă să se acopere o ilegalitate.

Veronica RUSSU