Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Flagrant cu poliţişti şi mită…

Flagrant cu poliţişti şi mită dispărută

900 de euro marcaţi cu cuvântul mită au dispărut fără urmă, 4 poliţişti au fost reţinuţi, iar Ministerul de Interne s-a pomenit într-un nou conflict cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi Procuratura Anticorupţie. Toate acestea s-au întâmplat după ce, vinerea trecută, serviciul de gardă al Comisariatului de Poliţie Ciocana din Chişinău a blocat accesul în instituţie a grupului de urmărire penală care documenta o infracţiune flagrantă de trafic de influenţă, cu presupusa implicare a doi angajaţi ai Comisariatului.

CCCEC şi Procuratura Anticorupţie documentau un caz de trafic de influenţă care se presupunea că se întâmplă la Comisariatul de la Ciocana. În materialele cauzei penale se spune că inspectorul superior al Secţiei poliţie criminală şi ofiţerul de urmărire penală de la Ciocana ar fi cerut de la un tânăr chişinăuian, bănuit că ar fi săvârşit un viol, 2000 de euro pentru a nu porni cauza penală. Din aceşti bani, 200 urmau să ajungă la presupusa victimă, iar restul, colaboratorilor de poliţie. În respectiva zi, vineri, urmau să fie transmişi primii 900 de euro. Banii, marcaţi cu cuvântul mită, au fost luaţi din fondul special al CCCEC. Se ştia că transmiterea va avea loc în jurul orei 12 în incinta comisariatului, dar unde anume, nu ştia nimeni.

După ce grupul de urmărire penală condus de către procuror a primit semne că banii au fost transmişi, urmau să intre în comisariat ca să prindă în flagrant persoana care a primit banii. În acel moment, poliţiştii care erau în unitatea de gardă au blocat intrarea şi nu au permis accesul în clădire. Administraţia Procuraturii Anticorupţie susţine că toţi membrii grupului de urmărire penală, inclusiv procurorii, erau îmbrăcaţi în haine civile, nu erau mascaţi, nu aveau arme de foc asupra lor. Iniţial, cei din unitatea de gardă au invocat documentarea persoanelor, apoi lipsa prezenţei administraţiei. Ulterior, aceştia “au dat declaraţii formale, că n-au conştientizat că este vorba despre acţiuni de urmărire penală”, a declarat Viorel Morari, procuror interimar anticorupţie. Această scenă a durat până la 10 minute. Când grupul de urmărire penală a intrat să facă percheziţie în birourile celor suspectaţi, plus încă în altele două, li s-a permis doar la primul etaj al clădirii şi nu au reuşit să găsească banii marcaţi.

Doi poliţişti – luare de mită şi  alţi doi – depăşirea atribuţiilor

Cei doi poliţişti bănuiţi de luare de mită au fost reţinuţi. Luni, ambilor li s-a înaintat învinuirea: corupere pasivă şi, respectiv, trafic de influenţă. De asemenea, în privinţa a doi angajaţi ai comisariatului, care făceau parte din unitatea de gardă şi care ar fi opus rezistenţă ofiţerilor CCCEC şi procurorului anticorupţie, s-a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul excesului de putere sau depăşirii atribuţiilor de serviciu cu aplicarea violenţei. Codul Penal defineşte această infracţiune drept săvârşire de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Anterior, nu a mai existat niciun caz când să fi fost pornită urmărirea penală pe faptul opunerii de rezistenţă sau nepermiterii unui grup de urmărire penală să desfăşoare acţiuni de urmărire penală.

În aceeaşi zi, Ministerul de Interne a făcut public un comunicat de presă prin care anunţa că a fost dispusă iniţierea unei anchete de serviciu pe faptul reţinerii a doi angajaţi ai Comisariatului de Poliţie din sectorul Ciocana. “Potrivit informaţiei preliminare a anchetei de serviciu iniţiate, a fost stabilit că sume băneşti nu au fost depistate asupra persoanelor reţinute de către ofiţerii CCCEC şi procurorii Anticorupţie. Organul de anchetă se bazează la momentul de faţă doar pe probele acumulate în cadrul investigaţiilor operative”, se mai spune în acelaşi comunicat.

Edificiul, mai important decât actul de corupţie

Tot în aceeaşi zi, MAI a mai lansat un comunicat, prin care acuză direct grupul de urmărire penală că ar fi acţionat ilegal. “În cazul concret al incidentului de la Comisariatul de Poliţie al sectorului Ciocana, angajaţii CCCEC au descins în incinta comisariatului cu abateri de la procedura legală. Respectiv, angajaţii MAI nu au putut acţiona pentru a contribui la documentarea pretinsului flagrant şi au acţionat în limitele legii pentru protejarea edificiului”, se arată în comunicat.

MAI a mai făcut trimitere la prevederile art. 279 Cod procedură penală, care spune că orice acţiune de urmărire penală în incinta unei unităţi publice se poate efectua doar cu consimţământul conducerii acesteia ori cu autorizaţia procurorului, iar în cazurile prevăzute de prezentul cod – cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. La fel şi Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii prescrie colaborarea serviciilor speciale şi sprijinul reciproc.

Scurgerea de informaţii versus colaborarea

„Este foarte dificilă documentarea acţiunilor de corupţie din câteva considerente, unul fiind scurgerea de informaţii. Nu învinuiesc MAI-ul, vorbesc la general. De regulă, se întâmplă circumstanţe când pe cauzele penale atât în gestiunea Procuraturii Anticorupţie, cât şi a CCCEC se întâmplă momente când se scurge informaţia sau nu este posibilă documentarea infracţiunii deoarece persoana care era documentată a aflat despre acest fapt. Cu cât mai multe persoane sunt implicate, cu atât riscul de scurgere a informaţiei este mai sporit. Până acum am colaborat şi până acum au fost probleme de acest gen, când angajaţii CCCEC şi procurorii anticorupţie nu au avut acces liber în instituţii”, a declarat procurorul Viorel Morari.

MAI spune că tot ce a avut de declarat este expus în comunicatele de presă difuzate, şi anume că “anterior au avut loc mai multe măsuri operative de investigaţie desfăşurate în colaborare cu celelalte instituţii, inclusiv realizate la iniţiativa MAI. În niciun caz nu a fost sesizat vreun fapt de divulgare a informaţiilor secrete sau de refuz în acordarea sprijinului necesar în documentarea a astfel de situaţii”.

„Nu are securitatea internă nimic cu procurorul şi grupul de anchetă”

Morari a mai declarat că în viitorul apropiat sunt planificate câteva şedinţe, cu participarea procurorului general, la care se vor stabili anumite reguli de documentare a infracţiunilor în flagrant în cadrul instituţiilor publice. De asemenea, Morari a spus că pe viitor va fi implicat în astfel de acţiuni şi un angajat din cadrul serviciului de investigaţii şi securitate internă din cadrul MAI. “Adică informarea acestuia, deplasarea lui împreună cu grupul de urmărire penală la faţa locului. Sunt mai multe impedimente însă. Cum ar fi lipsa de timp, câteodată nu ştii când va avea loc transmiterea banilor”, a argumentat procurorul Morari.

Ex-ministrul de interne Victor Catan susţine că atunci când el era ministru nu s-a întâmplat niciodată o astfel de situaţie. “Nu are securitatea internă nimic cu procurorul şi grupul de anchetă. Nu este nimeni obligat prin lege să anunţe ministerul sau alte organe pentru a-şi exercita funcţiile. În acest caz, niciodată nu poţi stabili adevărul. Este o invenţie. Fiecare organ trebuie să-şi exercite funcţiile care-i revin din prevederile legii”, este convins fostul ministru. Cât despre timpul în care grupul de urmărire penală a fost ţinut la uşa comisariatului, chiar dacă doar vreo 10 minute, Victor Catan spune că este mai mult decât suficient pentru a lichida probele. “Este destul 1 minut. Din experienţa mea cunosc astfel de situaţii: imediat unii înghiţeau banii, alţii îi aruncau sau îi ardeau. Fiecare clipă este importantă, iar în cazul în care au aflat că vin procurorii, clar lucru că nu mai rămânea nici urmă de bani”.

„Situaţia aceasta a trădat rezistenţa sistemului”

Ca să dreagă busuiocul, CCCEC şi Procuratura Anticorupţie, în colaborare cu Direcţia investigaţii şi securitate internă a MAI, la doar 3 zile de la incidentul de la Ciocana au reţinut alţi doi poliţişti pentru presupuse acte de corupţie.

“E greu să-ţi imaginezi că se întâmplă într-un stat normal. Mi se par total deplasate argumentele MAI. Situaţia e foarte tristă. Cred că asta a fost o solidaritate a colaboratorilor de la comisariat. Şi ministerul, la fel, a fost solidar cu propriii colaboratori. Reiese că, pe de o parte, nu fac ordine în propria ogradă, pe de altă parte, nu vor să permită nici altora să-şi facă treaba. Situaţia aceasta a trădat rezistenţa sistemului. De fapt, atâtea lucruri se întâmplă, iar conducerea nu reacţionează într-un fel satisfăcător. Chiar şi în situaţia noastră, proastă, unde există tot felul de legături de cumătrism, consider că e grav”, este convinsă Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), preşedinta Alianţei Anticorupţie.

Tatiana EŢCO