Firmele prietene ale preşedintelui
Ei sunt bogaţi, puternici şi figurează peste tot: în listele de conferire de ordine şi medalii, în listele delegaţiilor care însoţesc autorităţile de vârf în străinătate, în listele de învingători în tendere pentru banii publici, dar şi în actele organelor de control. Deşi au suficiente erori economice la activ, CCCEC, Ministerul Justiţiei, Fiscul, Procuratura, Curtea de Conturi, MAI, SIS, Preşedinţia, Guvernul sunt clienţii lor, achitând pentru ei milioane din buget.
În anul 2002 trei întreprinderi de stat au decis să creeze un SRL. Această firmă s-a numit „Moldasig” – Companie Naţională de Asigurări, în care Banca de Economii deţinea 51%, „Calea Ferată” – 25% şi „Poşta Moldovei” – 24% din acţiuni. Director al acestei întreprinderi a fost numit Vitalie Bodea, tot el, membru al Consiliului de administrare al „Fincombank”, condusă de Oleg Voronin.
În scurt timp, „Moldasig” a devenit lider pe piaţa asigurărilor, majoritatea întreprinderilor de stat alegând să îşi asigure personalul sau bunurile anume în această companie. Numai în prima jumătate a anului 2008 aceasta a câştigat vreo 20 de tendere pentru servicii de asigurări medicale, obţinând contracte în sumă de peste 1 mil. de lei. Contractele au fost încheiate între compania de asigurări şi structurile de forţă ale R.Moldova: Ministerul de Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Departamentul Trupelor de Carabinieri, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Grăniceri, Bazele auto ale Parlamentului şi Guvernului.
Este adevărat şi faptul că, în scurta sa perioadă de activitate, „Moldasig” a figurat de câteva ori în actele organelor de control. Dar organele abilitate să solicite răspunderea acestei companii pentru erorile comise deveneau, rând pe rând, parteneri ai „Moldasig”, conducătorul companiei ajungând şi el membru al unor structuri de control.
De exemplu, în mai 2008, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a emis o hotărâre prin care se indica la faptul că pe perioada anului 2007 „Moldasig” nu a efectuat plăţi de contribuţii lunare în sumă de peste 1 mil. de lei. Cu toate acestea, la finele anului 2007 Vitalie Bodea a fost reconfirmat în calitate de membru al Consiliului de experţi pe lângă CNPF.
„Moldasig” şi Preşedinţia R. Moldova, colegi de bancă
Remarcăm poziţionarea directorului „Moldasig”, între SRL-ul naţional de asigurări şi Banca al cărei acţionar este preşedintele Voronin (potrivit declaraţiei de avere pentru 2007, Vladimir Voronin deţine în cadrul „Fincombank” o cotă echivalentă cu 6879700 lei).
Problema cea mai mare a acestui SRL de stat a apărut în luna iulie 2008, când Compania Naţională de Asigurări din Moldova a devenit proprietatea unei firme din Federaţia Rusă. Privatizarea „Moldasig” s-a făcut repede şi fără tam-tam. Iniţial, CNPF (din a cărui Consiliu de experţi face parte directorul „Moldasig”) a emis 2 comunicate, la 17 şi la 24 iulie, anunţând, printre rânduri, că „a fost adoptată o decizie cu privire la avizarea prealabilă pentru dobândirea participaţiei calificate în capitalul social al „Moldasig” SRL”, apoi „s-a eliberat aviz pentru înregistrarea modificărilor operate de către „Moldasig” SRL privind majorarea capitalului social cu 48 mil. lei (de la 12 mil. la 60 mil. lei) din contul investiţiilor suplimentare efectuate de către noul asociat – LINEKERS INVESTMENTS LIMITED (Cipru), modificarea listei asociaţilor urmare a majorării capitalului social şi schimbarea denumirii în Întreprinderea Mixtă Moldo-Cipriotă Societatea Internaţională de Asigurări „Moldasig” SRL”.
Poşta şi Calea Ferată – asiguratori de stat în Rusia
Potrivit unor date recente ale Camerei Înregistrării de Stat, „Moldasig” e o întreprindere mixtă, în cadrul căreia structurile de stat din R. Moldova sunt minoritare: Banca de Economii are doar 10,2 %, „Calea Ferată” – 5% şi „Poşta Moldovei”- 4,8% din acţiuni. Restul, 80%, aparţin unei firme înregistrate în Cipru, care este o componentă a companiei ruseşti „Rossgosstrah”, din rusă – „Asigurarea de Stat a Rusiei”.
Privatizarea „Moldasig” a fost discutată recent în Parlament. Un grup de deputaţi a cerut crearea unei comisii de investigare a tranzacţiei, din care se presupune că suma de circa 50 mil. lei a fost transferată pe contul noii firme „Moldasig”, statul fiind prejudiciat enorm.
Deputatul Alexandru Oleinic a declarat pentru Ziarul de Gardă că a solicitat CCCEC, Procuratura, Curtea de Conturi, dar şi Guvernul să investigheze cazul privatizării acesti companii. „Nu am încă răspunsuri relevante, ceea ce ştim este că tranzacţia nu a fost anunţată în prealabil, iar privatizarea acestei firme create de trei întreprinderi de stat a fost făcută în lipsa unui concurs.”
Am încercat să aflăm adevărul la cele trei întreprinderi fondatoare ale „Moldasig”. Banca de Economii (BE) era acţionarul majoritar, cu 51% din acfţiuni. „Nu cred că cineva poate să vă dea un răspuns. Scrieţi-ne o scrisoare, dar nu prin e-mail, că nu o va citi nimeni, nici prin fax, căci avem fax corporativ şi nu va observa nimeni. Trebuie să ne trimiteţi scrisoarea doar prin poştă, doar atunci vă vom răspunde”, ne-au explicat la această bancă de stat.
Poşta Moldovei (PM), instituţia care trebuia să ne ducă scrisoarea la BE, era şi ea un acţionar serios al „Moldasig” , dar şi-a diminuat capitalul statutar de 5 ori. În anticameră ni s-a cerut o scrisoare, deşi această informaţie ar fi trebuit să fie făcută publică cu vreo 3 luni înaintea solicitării noastre. Am scotocit prin arhiva de comunicate, plasate pe pagina web. Am aflat că, în iulie, această întreprindere de stat s-a ocupat de marşul factorilor poştali (2 comunicate) şi de majorarea tarifelor la expedierea scrisorilor şi ziarelor. Nimic despre pierderea a 20% din acţiunile pe care le deţinea la „Moldasig”. Aliona Clapatiuc, de la Direcţia financiar-economică a PM, ne-a spus că e proaspăt angajată şi că nu ne poate spune prea multe. „Cert e că nu este vorba de privatizare”, a precizat Claratiuc.
Şi la „Calea Ferată” nu ni s-a comunicat imediat ce s-a întâmplat. Ulterior, la Serviciul financiar economic, Lidia Gutium ne-a spus că nu a auzit de privatizarea acestei instituţii, doar că, pentru a îndeplini Legea cu privire la asigurări (2007), Compania de Asigurări era obligată să-şi extindă capitalul statutar. „Calea Ferată” nu a avut o astfel de posibilitate şi a căutat un investitor, care a alocat 48 mil. lei.
ANRE – conturi şi conflict de interese la „Fincombank”
Cum spuneam, Vitalie Bodea, director „Moldasig”, este şi membru al Consiliului Băncii „Fincombank”. Vă amintim că această bancă beneficiază şi ea de fluxuri financiare din haznaua statului. Din 2002, încoace au fost transferate conturile unor mari instituţii de stat, cum ar fi „Calea Ferată”, MAI, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării. Angajaţilor MAI şi ai altor ministere le-au fost deschise carduri bancare la „Fincombank”, iar mulţi şefi de întreprinderi au fost „informaţi” că trecerea conturilor la această bancă ar fi o obligaţie. Vitalie Iurcu, directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) , deţine concomitent poziţia de membru al Consiliului de administrare al băncii familiei prezidenţiale. Astfel, acum câţiva ani, el a dispus transferul conturilor ANRE la „Fincombank”. La ANRE ni s-a spus că dl Iurcu nu este disponibil, iar despre conturi, bănci şi conflicte de interese ni s-a explicat că totul e legal, dar e taină de stat.
Un alt coleg de bancă al lui Vitalie Bodea, dar şi al lui Oleg şi Vladimir Voronin, Victor Hvorostovskii, are mai multe proprietăţi legate de familia prezidenţială. Mai întâi, el deţine peste 5 la sută din acţiunile băncii în cauză, apoi deţine Medalia „Meritul Civic”, conferită de către preşedintele Voronin, pe care, de altfel, Hvorostovskii l-a însoţit în diverse delegaţii în străinătate, apoi tot el este membru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul R. Moldova, anterior deţinând şi calitatea de membru al Colegiului Ministerului Economiei.
Cu toate aceste înalte poziţii şi distincţii, „Fincombank” şi Victor Hvorostovskii sunt citaţi şi chiar avertizaţi în unele acte ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Iată ce se spune în hotărârea cu privire la cel mai recent control efectuat la această bancă: „1. Se avertizează conducerea „Banca de Finanţe şi Comerţ” SA (Hvorostovskii Victor) despre necesitatea respectării necondiţionate a prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare. 2. Se anulează acţiunea certificatului de calificare cu dreptul de a activa pe piaţa valorilor mobiliare nr. 898 din 11.04.2006. 3. Se prescrie conducerii Băncii Comerciale „Banca de Finanţe şi Comerţ” înlăturarea încălcărilor reflectate în actul de control în termen de 30 zile din data intrării în vigoare a prezentei Hotărîri.”
Victor Hvorostovskii nu este nici pe departe singurul medaliat pentru merite civice care se află în preajma preşedintelui. După ce acesta a fost medaliat pentru „contribuţie personală la asigurarea unui mediu înconjurător sănătos şi activitate organizatorică intensă în vederea amenajării unor surse de apă potabilă” (deci nu pentru activitate financiar-bancară), alte ordine şi medalii au fost repartizate conducătorilor unor firme care îl însoţesc pe preşedintele Voronin în deplasări, în timp ce tenderele publice le aduc milioane din buget.
La 12 octombrie 2007, „Gloria Muncii” i-a revenit lui Vasile Chirtoca. „Pentru merite deosebite în dezvoltarea antreprenoriatului, activitate intensă de binefacere şi sponsorizare”, această distincţie de stat reprezentând o stea şi crenguţe de laur din tombac poleit cu aur, cu vergi suflate cu argint, a fost prinsă la reverul preşedintelui Companiei „DAAC Hermes”. La acel moment, el fusese deja pentru a doua oară confirmat în cadrul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru, în alte comisii guvernamentale, iar firmele pe care le deţine în cadrul holdingului „DAAC” şi care fuseseră de mai multe ori nominalizate în actele Curţii de Conturi şi ale CNVM, primiseră mai multe milioane de lei din bugetul de stat prin tendere.
Organele de control au compuri dintr-o singură firmă
Concernul „Daac” are un nume destul de cunoscut în R. Moldova, dar puţini cunosc faptul că Guvernul a procurat de la acest concern nu numai automobile „Şkoda”. Doar pe parcursul primei jumătăţi a anului 2008 din bugetul de stat a fost alocată suma de 12.509.052 lei.
Cel mai mult a beneficiat SRL „Daac Sistem”, care a efectuat 16 tranzacţii de vânzare-cumpărare a mărfurilor, în valoare de 5273055 lei. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, acţionarii acestei firme sunt Alexei Chirtoca, fiul directorului general, şi Igor Şcerbinschi, care este şi vicepreşedintele concernului „Daac”.
„Daac Sistem” a vândut, în fond, calculatoare şi echipamente electronice celor mai importante instituţii de ordine şi control din Moldova: Curţii de Conturi, Ministerului de Interne, Inspectoratului Fiscal, Departamentului Vamal.
Este adevărat că aceste tranzacţii s-au efectuat într-un cadru aparent legal, prin licitaţie publică. Dar alte acte perfect legale arată că firmele concernului „Daac” au comis suficiente erori în tranzacţiile anterioare cu Guvernul. Curtea de Conturi arată că în anul 2002 „Daac Sistem” a oferit echipamente electronice Preşedinţiei R. Moldova, însă, în contradicţie cu Legea bugetului, s-au dezafectat surse bugetare (prin acordarea avansurilor sub formă de plată prealabilă) pe o perioadă care depăşeşte termenul legal firmelor „S & T Mold” de aproape 600000 lei (această firmă este la fel de frecvent întâlnită în hotărârile Curţii de Conturi şi în cele despre oamenii de afaceri care însoţesc guvernanţii în deplasări), dar şi „Daac Sistem”, care a primit suma de aproape 900 000 lei.
Accesul la informaţie „nu e aşa cum doriţi”
„Se atenţionează Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice asupra aprobării cu încălcări a contractelor încheiate de grupul de lucru al Aparatului Preşedintelui şi se cere excluderea pe viitor a încălcărilor legislaţiei în vigoare la achiziţia de mărfuri şi servicii pentru necesităţile statului”, se spunea cu 6 ani în urmă în hotărârea acestui organ de control. Viitorul, însă, a adus noi hotărâri de acest gen. „Ca rezultat al politicii fiscale neadecvate (…), la achitarea drepturilor de import au fost impozitate cu TVA la cota zero mărfurile „Daac Sistem”, care n-au achitat TVA în valoare de sute de mii de lei”, ” În 2002, Departamentul Statistică şi Sociologie din contul mijloacelor bugetare pentru efectuarea recensămîntului a fost achiziţionat echipament tehnic în sumă de peste 4 milioane de lei de la „Daac Sistem”, însă „utilajul procurat în prezent nu este exploatat, acesta uzîndu-se moral”.
La Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) am solicitat un extras al tuturor tranzacţiilor la care au participat firmele concernului „Daac” pe parcursul anului 2008. Ni s-a spus că asemenea informaţie nu se oferă separat, căci datele despre toate tenderele sunt plasate pe www.tender.md. Menţionăm că această pagină are şi un motor de căutare, dar acesta găseşte doar „harta saitului” şi nu efectuează nici o căutare în rezultatele tenderelor. Directorul adjunct al ANAP, Teodor Potârniche, ne-a spus clar că toate sutele de concursuri de achiziţii se publică, însă „nu e aşa cum doriţi”, căci „Legea nu cere să oferim motor de căutare”, şi chiar dacă în anul viitor se va face o modernizare a acestei pagini web, un motor de căutare prin rezultatele tenderelor nu va exista.
Pentru a selecta informaţia despre cele vreo 20 de tranzacţii ale SRL „Moldasig” şi cele vreo 50 de tendere câştigate de firmele concernului „Daac”, e nevoie de parcurs peste 2500 de pagini din buletinele de achiziţii publice. În timp ce am sesizat că majoritatea procurărilor de echipamente electronice pentru fisc şi vamă au fost efectuate de către „Daac Sistem”, am încercat să aflu de la alţi participanţi la tendere de ce fac oferte „atât de nepotrivite” în comparaţie cu cele ale învingătorilor. Doi dintre distribuitorii cunoscuţi de echipament electronic ne-au mărturisit că sunt aproape de a-şi închide afacerile, deoarece abuzurile care se produc la nivel înalt nu mai lasă loc pentru concurenţă. Ei consideră că riscă prea multe ca să îşi spună numele, dar ne-au sugerat faptul că majoritatea calculatoarelor care intra acum pe piata sunt aduse in R. Moldova ilegal.
La 30 octombrie 2008 am trimis o scrisoare electronică acestor instituţii pentru a afla ce echipamente, în ce limite financiare şi de la cine au fost procurate. Peste o lună, am primit un singur răspuns, de la Inspectoratul Fiscal, care nu ne spune de la ce firme şi pe câţi bani au fost procurate 143 de imprimante şi 410 calculatoare. Am revenit la Inspectoratul Fiscal cu întrebarea despre „câţi bani publici au fost plătiţi cărei firme?”. Răspunsul iniţial a fost completat doar cu „dacă nu s-a scris în scrisoare, înseamnă că această informaţie nu este disponibilă”.
Am încercat să aflăm la Departamentul Vamal date cu privire la tranzacţiile cu calculatoare şi importatorii de mărfuri electronice. La Direcţia fluxuri informaţionale ni s-a spus că „organul abilitat să ne ofere aceste date este Departamentul Statistică, căruia Departamentul Vamal îi dă datele care pot fi făcute publice”, iar datele cu privire la anumite firme sunt „taină comercială”.
La Concernul „Daac” ni s-a spus că tranzacţiile de procurare a echipamentelor pot fi aflate din instituţii publice, nu de la ei. Iar participarea şi învingerea în numeroase tendere este un drept şi un succes al companiei.
Tendere cu bucluc
În anul trecut, Curtea de Conturi a făcut o nouă referinţă la erorile tenderelor oficiale în relaţiile cu firmele „Daac”, şi anume în hotărârea privind fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. „Nerespectîndu-se Legea achiziţiei de mărfuri pentru necesităţile statului, s-au admis modificări ale ofertei prezentate de „Daac-Auto” acceptate de grupul de lucru pentru achiziţii, fapt menţionat şi de Directorul general al Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare (ARMAPAU)”.
Şi în 2008 „Daac Auto” a participat activ la tenderele organizate de ARMAPAU, obţinând contracte în valoare de circa 3,5 mil. lei din 9 tranzacţii cu automobile şi piese auto importate pentru Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Serviciul Pază de Stat.
Întreprinderea- mamă, „Daac Hermes”, a vândut şi ea de aproape 2 mil. lei automobile şi piese auto pentru autovehiculele vândute anterior Aparatului Guvernului, Departamentului Vamal , MAI, Ministerului Apărării, Serviciului Pază de Stat.
Mai nou, concernul „Daac” şi-a deschis o firmă de comercializare a medicamentelor, obţinând doar pe parcursul acestui an 1,2 mil. lei din vânzarea medicamentelor şi a utilajelor medicale. La tendere au mai învins „Daac velo” şi „Daac Olimp”.
Cele mai multe tranzacţii ale „Daac”, însă, au fost înregistrate pe piaţa valorilor mobiliare. Zeci de hotărâri ale CNVM şi ale CNPF din ultimii ani vizează firmele concernului „Daac” pentru radieri din registre, blocări de conturi, retragere de licenţe şi alte rezultate ale controalelor efectuate.
Automobile – o dată, apoi piese de schimb pe viaţă
Firmele „Daac” au un suporter sigur nu doar în cadrul Consiliului Economic de pe lângă prim-ministru, ci şi în cadrul Consiliului de experţi de pe lângă CNVM. Vasile Chirtoca a fost numit în acest consiliu acum 2 ani, chiar dacă până atunci CNVM hotărâse, în repetate rânduri, „a avertiza directorul „Daac-Prom” SRL, V.Chirtoca, pentru încălcarea Legii cu privire la fondurile de investiţii”, „A atenţiona consiliul „Daac-Hermes” SA privind intensificarea controlului respectării legislaţiei de către „Daac-Prom”, „Conducerea „Daac-Hermes” va asigura restituirea datoriilor financiare”, „a atenţiona conducerea „Daac-Hermes” despre obligativitatea investirii eficiente a mijloacelor administrate de către „Daac-Prom”, „a avertiza conducerea „Hermes-Agro” (dnii Dodii G. şi Chirtoca V. ) pentru încălcările stipulate în actul de control”. Doar în anul 2008 au fost câteva sesizări din partea organelor de control cu privire la neregulile din cadrul firmelor „Daac”, dar banii şi-au continuat mişcarea firească din bugetul de stat în bugetul celor care merg de-a dreapta preşedintelui şi premierului în afaceri de stat şi private.
Alina RADU
