Faptele suspecte din dosarul „Sandulachi”

Un şir de întâmplări mai mult decât dubioase au determinat statul să recupereze 6,2 mln. de lei de la Pantelei Sandulachi, deputat în primul Parlament al R. Moldova, după ce, tot statul i-a acordat aceşti bani cu o rapiditate care naşte multe semne de întrebare. Procurorii Anticorupţie sunt foarte aproape de a deschide un dosar penal pe marginea acestui caz.

ZdG scria, în numărul precedent, despre cum statul a ajuns să-i plătească 400 de mii de euro lui Pantelei Sandulachi. La 23 ianuarie 2012, Valeriu Bogoroş, pe atunci judecător la CAC, admitea parţial cererea lui Sandulachi, care solicita de la stat 2,4 mln de euro. Judecătorul a dispus încasarea din buget, cu suportul Ministerului Finanţelor (MF), a 400 mii euro pentru faptul că „a fost tras la răspundere penală ilegal şi pentru că procesul penal iniţiat pe numele său a depăşit limitele rezonabile de examinare a unor astfel de cauze”.

Coincidenţe dubioase

La 13 februarie 2012, judecătorul Bogoroş elibera pe acest caz şi titlu executoriu, pus în aplicare de către reprezentanţii MF peste o săptămână, la aproape o lună de la emiterea hotărârii CAC. Conform ordinului de plată nr. 36 (foto) din 20 februarie 2012, de la Trezoreria de Stat se transferau pe un cont Victoriabank, pe numele lui Pantelei Sandulachi, 6 mln. 252 mii 480 lei, echivalentul la acea dată a sumei de 400 mii euro.

„Judecătorul Valeriu Bogoroş nu a comunicat la toate părţile despre existenţa hotărârii motivate. Or, în ziua în care judecătorul i-a eliberat lui Sandulachi titlu executoriu (13 februarie), în aceeaşi zi, ne trimite nouă, pentru informare, copia hotărârii motivate, hotărâre care ajunse pe 20 februarie, exact în ziua în care MF o executa deja”, ne explică procurorul Oleg Gavriliţă, şef adjunct al secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, cel care a reprezentat instituţia în judecată.

„Deoarece nu fuseseră informaţi toţi participanţii despre existenţa hotărârii motivate, judecătorul nu trebuia să elibereze titlul executoriu”, susţine Gavriliţă. „Judecătorul trebuia să comunice la toţi participanţii despre existenţa hotărârii. Ministerului îi fusese eliberată copia hotărârii înainte de a-i fi eliberată o copie şi PG. Or, apare întrebarea: de ce nu s-au remis copii către toţi participanţii, şi Ministerului şi Procuraturii, în aceeaşi zi? La 24 ianuarie, a doua zi după proces, hotărârea era redactată şi remisă la MF, dar la PG ea a fost trimisă abia la 13 februarie, ajungând pe 20, când banii erau deja încasaţi”, întreabă procurorul.

S-a executat o hotărâre care nu trebuia executată

Conform Codului de Procedură Civilă (CPC), „recursul se declară în termen de 20 zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate”. Totodată, CPC prevede că „hotărârile primei instanţe devin irevocabile după expirarea termenului de atac”.

În acest caz, pentru PG, termenul de atac s-a calculat de la data de 20 februarie 2012, atunci când, pe adresa instituţiei, a ajuns hotărârea motivată a CAC. Dacă reprezentanţii PG nu ar fi declarat recurs timp de 20 de zile, adică până pe 10 martie 2012, atunci hotărârea ar fi devenit irevocabilă şi, totodată, executorie. După  cum se vede, însă, hotărârea a fost executată de MF exact pe 20 februarie 2012, înainte de expirarea termenului de atac, şi deci, înainte ca ea să devină executorie.

„Sunt situaţii paradoxale. În opinia noastră, titlul executoriu nu trebuia eliberat”, precizează Gavriliţă. În aceste condiţii, vina ar cădea în principal pe judecătorul Valeriu Bogoroş, care a eliberat titlu executoriu fără a avea acest drept şi nu a remis concomitent, ambelor părţi din dosar, hotărârea motivată. Bogoroş însă nu îşi poate susţine punctul de vedere, pentru că, între timp, a decedat.

Indiciile duc spre judecătorul decedat

„Circumstanţele ce ţin de executarea hotărârii CAC şi de eliberarea titlului execotariu vor fi examinate în detaliu de Procuratura Anticorupţie (PA)”, ne asigură procurorul Gavriliţă. Prezenţa unei anchete ne-a fost confirmată şi de Viorel Morari, procurorul-şef interimar al PA. „Se efectuează investigaţii referitoare la acţiunile factorilor de decizie din MF. Vom oferi detalii la momentul potrivit. E posibil să fie pedepsite persoane, dacă vor fi constatate bănuieli rezonabile. Foarte repede au fost achitaţi banii. Sunt sume mici care se plătesc în jumătate de an, iar aici, o aşa sumă s-a plătit în câteva zile”, a remarcat Morari.

„În acest caz, este o inacţiune evidentă şi chiar neglijentă a MF”, remarcă Ion Guzun, jurist în cadrul Centrului de Resurse Juridice. „Vreau să cred că PG şi CCCEC vor analiza acţiunile sau inacţiunile angajaţilor MF. Vreau să cred că MF, Fiscul, PG şi alte instituţii vor recupera banii la fel de repede după cum s-au plătit acei 400 mii de euro către Sandulachi”, spune Guzun. „Eu nu aş califica acţiunile statului în acest caz drept greşeli. A fost un act intenţionat prin care s-a prejudiciat statul. Îmi pare rău că unii dintre colegii de partid ai lui Sandulachi nu au avut nicio opinie despre caz. Linia de partid este o pistă la care trebuie efectuate investigaţii mai aprofundate”, crede juristul.

În ce valută se restituie datoria?

Toate aceste circumstanţe nu ar fi fost astăzi atât de importante dacă joi, 19 iulie, CSJ nu admitea recursul procurorilor şi nu hotăra că Sandulachi urmează să primească nu 400 mii de euro, ci doar 1 mie de euro. În condiţiile în care banii au fost deja încasaţi, aceştia urmează a fi recuperaţi de stat, prin întoarcerea executării. Şi aici, juriştii observă o lacună. „Lui Sandulachi i-au fost achitaţi 400 de mii de euro la cursul oficial BNM din februarie, când cursul Leu/Euro era altul (15,6312). Astăzi (miercuri, 25 iulie – n.r.), cursul este mai mic (15.08). Reiese că dl Sandulachi, prin diferenţa de curs, a câştigat vreo 240 mii de lei. Super management, nu?”, remarcă Guzun.

„Cel mai corect ar fi fost ca Sandulachi să restituie datoria în lei, exact suma care i-a fost dată, ca să nu fie prejudiciat bugetul”, opinează şi Oleg Gavriliţă.

Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor, spune însă că nu ar fi o problemă, pentru că „întotdeauna întoarcerea executării se va face tot în lei, valută în care s-a şi executat hotărârea”. Ministrul ne-a mai spus că, în acest caz, a şi demarat procedura de întoarcere a executării. „Din câte ştiu, trebuie să aşteptăm decizia judiciară. Întoarcerea executării trebuie să fie iniţiată din oficiu, de la CSJ. De asta acum se ocupă juriştii”, ne-a spus Negruţă. Ministrul delegat de PLDM precizează că „trebuie să fie decupată problema juridică de problema de partid, pentru că aici e o decizie de judecată, iar în documentele care ni s-au pus pe masă scria că decizia CAC devine definitivă pe 13 sau 14 februarie. Documentele şi titlul executoriu care au venit la MF indicau că decizia e una definitivă, iar noi nu aveam cum să nu o executăm”, a conchis Negruţă.

Sandulachi vrea la CEDO. „N-are şanse”

Imediat după pronunţarea deciziei CSJ, Pantelei Sandulachi, printr-un comunicat distribuit presei, a promis că se va conforma deciziei prin care i s-a redus valoarea reparaţiei echitabile „la o sumă derizorie”, dar a spus că va merge pentru dreptate la CEDO. „CSJ, cu grave fraude de procedură, a pronunţat o decizie judecătorească irevocabilă prin care a recunoscut încălcarea drepturilor mele de către organele judiciare. Însă, concomitent, într-un mod absolut inexplicabil, a redus valoarea reparaţiei echitabile la o sumă derizorie. Ca cetăţean al acestei ţări, mă conformez acestui act judecătoresc”, spune Sandulachi.

„Ţinând cont de gravele încălcări flagrante, comise de magistraţii CSJ la organizarea procesului şi la aplicarea legislaţiei procedurale civile, astfel fiind îngrădit accesul liber la justiţie şi încălcate drepturile fundamentale la un proces echitabil şi la o apărare efectivă, voi sesiza în regim de urgenţă CEDO pentru a se pronunţa pe marginea modului funcţionării justiţiei naţionale şi respectării de către aceasta a drepturilor fundamentale pe acest caz”, a mai spus Sandulachi.

De partea cealaltă, Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, fost judecător la CEDO, ne asigură că Pantelei Sandulachi nu are nicio şansă la CEDO. „Decizia CSJ este în concordanţă cu cerinţele CEDO. Părerea mea certă e că Sandulachi nu are nici cea mai mică şansă la CEDO”, ne-a spus Poalelungi.