Fântânile miniştrilor otrăvesc imaginea Guvernului
Atlasul ecologic „Resursele Acvatice ale Republicii Moldova”, apărut de curând în librării, face publică o listă de fântâni din localităţile ţării în care apa nu corespunde normelor sanitare. Printre acestea se numără mai multe fântâni renovate de foştii miniştri ai Guvernului „Tarlev – 2”.
În anul 2006, miniştrii Guvernului „Tarlev – 2” au fost obligaţi de fostul premier Vasile Tarlev să finanţeze construcţia sau renovarea unei fântâni în localităţile natale. „Eu deja am făcut o fântână în localitatea mea de baştină (s. Başcalia, r. Basarabeasca – n.r.). Consătenilor mei le-a plăcut foarte mult ce şi cum am făcut”, a declarat atunci Tarlev. Atlasul însă arată că apa din această fântână conţine doze nepermise de substanţe toxice, adunate prin risipă de bani publici.
Potrivit publicaţiei, fântâna din Başcalia, situată în centrul satului, lângă liceul teoretic „Marcu Tarlev”, şi lăudată de Vasile Tarlev, nu corespunde cerinţelor igienice din cauza conţinutului înalt de nitraţi, sulfaţi şi cloruri, de reziduu şi a durităţii totale sporite. Cu alte cuvinte, apa din această fântână nu este potabilă. Menţionăm că fântâna în cauză a fost construită în 2006, sub patronajul ex-prim-ministrului Vasile Tarlev, cu suportul Fondului Ecologic de Stat.
Ministrul Apărării, Vitalie Vrabie, ex-ministrul Învăţământului Victor Ţvircun, preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, ex-premierul Vasile Tarlev, sunt doar câteva nume ale înalţilor demnitari sub patronajul cărora au fost reconstruite fântâni cu apă nepotabilă.
Miniştrii nu beau apă din fântânile pe care le-au construit
Vladimir Garaba, preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste (OTCME), îşi aminteşte bine de tentativa de a irosi nişte bani din Fondul Ecologic Naţional pentru reparararea unei fântâni de la Orhei. Pe atunci Vladimir Garaba era membru al Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Naţional. „Deşi apa nu era potabilă, funcţionarii Ministerului Ecologiei au încercat să arunce nişte bani pentru acea sursă de apă”, îşi aminteşte Garaba. Potrivit expertului, deturnările de fonduri au început în 2006, după ce Vasile Tarlev, fostul prim- ministru, a dat indicaţia ca fiecare ministru să îşi construiască câte o fântână la locul de baştină.
Unii dintre demnitari au fost precauţi şi nu şi-au pus numele pe fântânile proaspăt reparate. Alţii, însă, au adăugat nume în plus, cum ar fi cel al preşedintelui Vladimir Voronin. Un exemplu este şi fântâna amplasată la ieşirea din mun. Chişinău spre s. Vatra, lângă postul de Poliţie, construită de fostul primar interimar al capitalei, Veaceslav Iordan.
Potrivit lui Vladimir Garaba, apa din fântâna „lui Iordan” este de proastă calitate. Veaceslav Iordan a recunoscut că a fost construită din banii agenţilor economici, deşi pe inscripţia încrustată în bronz din vecinătatea puţului scrie că fondatori sunt „Vladimir Voronin, Veaceslav Iordan etc”. L-am întrebat când a gustat ultima oară apa din fântâna pe care a construit-o, „las s-o beie…” a urmat răspunsul directorului general al Agenţiei „Apele Moldovei”.
Proiect cu fântână şi troiţă aruncată
În unele cazuri, opera de edificare a „fântânilor nominale ale demnitarilor” nu a fost ocolită de scandaluri. În 2004, familia Margarint a decis să instaleze o Troiţă lângă o fântână din Sângerei. „Ne-am bucurat şi am mulţumit Domnului că mi-a dat putere să fac acest lucru pentru oameni”, spune Vasile Margarint. Trei ani, Troiţa a stat pe locul ei. Pe 19 aprilie 2007, Vasile Mărgărint a plecat în Italia după nişte ajutoare pentru a deschide o cantină socială pentru bătrâni. Când a revenit acasă, la Sângerei, pe 29 aprilie, a găsit Troiţa doborâtă la pământ. „La început am crezut că am halucinaţii, nu-mi puteam crede ochilor, cum să dai jos un lucru sfinţit şi din ce motiv? Primarul mi-a spus că va fi instalată în ograda bisericii, iar pe locul ei va fi înălţată altă Troiţă, din piatră”. Între timp Troita a fost dusă în alt sat.
Vasile Margarint consideră că de scoaterea Troiţei Sfinţite, ctitorită de familia sa, se face vinovată Maria Condurache, viceprimar al raionului Sângerei din partea pcrm, cu care este în conflict de mai mult timp. Am contactat-o pe Maria Condurache. Ea a declarat: „Am câştigat un proiect de la Ministerul Ecologiei pentru amenajarea unei zone de odihnă şi a fântânii lângă care se afla Răstignirea ceea a lui Margarint. Troiţa din piatră era în ansamblu cu fântâna renovată. Noi am scos Răstignirea, nu am aruncat-o, cum spune Margarint, şi am zis s-o punem în alt loc, dar el a dus-o în satul său natal”.
„Troiţa din piatră intra în ansamblu cu fântâna, da fântâna este a preşedintelui Academiei de Ştiinţe, dl Duca. El a propus să facem proiectul”, a declarat părintele Serghei.
Tarlev confundă bugetul Ecologic cu cel propriu
Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe din R. Moldova a spus că nu îşi aminteşte prea multe de fântâna construită la Sângerei şi că ştie doar că a fost transferată în ograda bisericii. Deşi, preşedintele Academiei s-a laudat cu trei fântâni pe care le-a ctitorit la Sângerei acum vreo cinci ani. Acesta însă nu şi-a amintit prea bine din ce surse au fost finanţate. Dar după o pauză mai lungă, Gheorghe Duca a răspuns: „Mi se pare că două îs din bugetul meu, cealaltă e un proiect de la Fondul Naţional Ecologic. Pe atunci, îmi amintesc eu, oamenii nu aveau apă în robinete. Din această cauză aveau nevoie de fântâni”.
Solicitat de Ziarul de Gardă, Vasile Tarlev, ex-prim-ministru, spune că proiectul pe care l-a iniţiat rămâne „actual şi binevenit”. Toţi funcţionarii, în mare parte şi-au respectat obligaţiile. Vasile Tarlev pe parcursul a doi ani a contribuit la amenajarea a două izvoare şi a unei fântâni. Este vorba de un izvor spre Cahul, unul în s. Pituşca, r. Călăraşi, şi o fântână în centrul s. Başcalia. „De fiecare dată când am posibilitate gust din această apă. Nu sunt indiferent”, ne spune Vasile Tarlev. Deşi în atlasul „Resursele Acvatice ale Republicii Moldova” scrie alb pe negru că una dintre cele trei surse de apă renovate de Vasile Tarlev a fost finanţată din Fondul Ecologic Naţional, ex-prim-ministru declară că a luat aceşti bani din bugetul familiei sau de la diferiţi sponsori – „prieteni şi rude”.
Curăţarea fântânilor, profanată de Voronin
Elena Creangă de la Fondul Ecologic Naţional nu îşi aminteşte de finanţarea unei fântâni patronată de funcţionari publici. «De când există Fondul, anual este finanţată amenajarea mai multor fântâni», explică ea. «De obicei, costul amenajării sau renovării unei fântâni se estimează de la zece mii de lei şi mai mult», mai spune Elena Creangă.
Potrivit preşedintelui OTcME, Vladimir Garaba, Mişcarea Ecologistă a iniţiat o acţiune de reconstrucţie şi curăţare a fântânilor acum zece ani. „În fiecare an încercam să curăţăm un izvor sau o fântână”, spune Garaba. „”La câţiva ani după lansarea iniţiativei, am mers cu un demers la preşedintele Voronin. Acolo, la Preşedinţie, s-a prins repede firul, încercând să facă din asta o acţiune pentru propria imagine. Iniţial mi s-a părut un lucru bun, ca mai târziu să îmi dau seama că l-au profanat”, îşi mai aminteşte Garaba.
Amintim că în 2005, preşedintele Vladimir Voronin, printr-un decret a iniţiat acţiunea ecologică „Săptămâna apelor curate”, cu genericul „Apa e izvorul vieţii”.
1830000 cetăţeni ai R. Moldova beau apă nepotabilă
Potrivit lui Dumitru Sireţeanu, specialist la Centrul naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină, majoritatea surselor naturale de apă potabilă stătătoare nu sunt bune de a fi utilizate în alimentaţie.
«În 77 la sută din fântânile din R. Moldova concentraţia de nitraţi este mai mare de 50 de miligrame, ceea ce înseamnă că aproximativ 1 830 de mii de oameni, adică 50 la sută din populaţie, în special cea din zona rurală, consumă apă nepotabilă. Acest fenomen afectează în primul rând sănătatea copiilor. De exemplu, din o mie de cazuri de anemie la copii, aproape jumătate sunt provocate de consumul de apă nepotabilă. Consumul de apă nepotabilă cauzează şi multe alte boli», ne-a declarat Sireţeanu.
Anastasia NANI Diana RAILEAN
