FalimentBank – o şmecherie de succes

Se părea că a început dezastrul pe piaţa financiară din R. Moldova. Prima victimă era „Investprivatbank”, care pe 19 iunie fusese anunţată de Banca Naţională a Moldovei (BNM) că rămâne fără licenţă. Incertitudinea nu a durat însă prea mult timp, pentru că banca falimentată a şi fost achiziţionată, pe 23 iunie, de Banca de Economii, aceeaşi bancă pe care, în urmă cu aproape un an, statul o scosese la vânzare. De remarcat că desemnarea cumpărătorului nu s-a produs în urma vreunei licitaţii, deşi, cu o zi mai devreme, ministrul în exerciţiu al Economiei, Igor Dodon, anunţa că un astfel de concurs este inevitabil.

Mai mulţi specialişti consideră că alte trei bănci din Moldova sunt aproape de un colaps financiar, deşi organele abilitate ale statului neagă acest lucru, afirmând că situaţia e sub control. Prin declaraţiile optimiste ale conducerii BNM, dar şi ale reprezentanţilor Guvernului se încearcă evitarea panicii care ar agrava situaţia prin faptul că oamenii ar purcede la ridicarea depozitelor, susţin economiştii.

Criza a ucis banca

Cu doar câteva ore înainte ca „Investprivatbank” să intre în faliment, guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, declara că situaţia din sistemul bancar e una stabilă. Mai mulţi economişti susţin, în acest context, că BNM a ştiut despre falimentul „Investprivatbank”. Şi majoritatea deponenţilor acuză BNM că nu au fost avertizaţi despre problemele băncii, ca să-şi poată ridica depozitele, evitând stresul financiar. „Misiunea lui Talmaci e să nu facă panică”, comentează declaraţia guvernatorului BNM analistul economic Vlad Bercu. „Cel mai prost lucru care s-ar putea întâmpla ar fi ca lumea să se repadă în bănci ca să-şi retragă banii. Mulţi vor să facă asta. Cu siguranţă, efectele vor fi negative. Este important ca banca naţională să calmeze lumea”.

De fapt, dacă ţinem cont de turnura pe care au luat-o lucrurile, deponenţii nici nu trebuiau anunţaţi, pentru că, susţin unii specialişti, procedura prin care banca a fost cumpărată de o altă bancă, în care acţiunile majoritare aparţin statului, a fost una bine gândită, iar banii deponenţilor nu au fost în pericol. Aceiaşi experţi consideră că falimentul „Investprivatbank” a fost „o ocazie de a înstrăina o bancă care, în ultimul timp, devenea un adversar periculos pentru alte bănci”.

Vlad Bercu crede însă că falimentul instituţiei are legătură şi cu criza economică. „Ţinând cont de faptul că „Investprivatbank” a oferit 75% din creditele sale în domeniul construcţiilor, sferă care se confruntă cu mari probleme, admitem că aceste creditări au şi fost principalul motiv al falimentului. Dacă nu ar fi fost criza, construcţiile ar fi stat bine, iar banca nu ar fi falimentat. Pe de altă parte, a existat şi o politică ineficientă a conducerii băncii, care s-a axat doar pe o singură direcţie, cea a construcţiilor”, consideră expertul. Şi fostul preşedinte al „Victoriabank”, Victor Ţurcan, consideră criza economică drept unul dintre motivele falimentului. El afirmă că doar o susţinere financiară serioasă ar fi rezolvat problemele. BNM, însă, nu a acordat acest ajutor. Şi deponenţii ne-au spus că oficialii băncii şi-au motivat falimentul prin faptul că BNM nu a dorit să le acorde un credit, deşi erau obligaţi să o facă. Deci, BNM, în cârdăşie cu Banca de Economii, au pus mâna pe deja fosta „Investprivatbank”?” Bercu susţine că nu poate confirma acest lucru, specificând, însă, că „ei fac ce vor în ţara lor”.

Ion Calinovici se numără printre miile de persoane care au un depozit la „Investprivatbank”. Acesta s-a adresat băncii cu câteva zile înainte de faliment, cerând să i se spună care este situaţia, îngrijorat de criza economică tot mai acută. Atunci i s-a răspuns că nu există motive de panică şi că situaţia ar fi sub control. Acum, Calinovici consideră că sediile băncii, dar şi proiectele pe termen lung ale acesteia vor fi cumpărate cu bani puţini de altă bancă, interesată de acest faliment. „Se va întâmpla la fel ca şi în cazul cantinei Guvernului sau al hotelului „Codru”, care au fost achiziţionate la preţuri de nimic”, prevede bătrânul. La vârsta sa, a asistat la mai multe şocuri financiare, când cetăţenii şi-au pierdut banii. Acum e relativ optimist că, în 6 luni, îşi va recupera banii depuşi în bancă.

„Investprivatbank”, cumpărată de „Banca de Economii”

Chiar dacă oficialii băncii ascundeau problemele cu care se confruntă instituţia, în interiorul acesteia se ştia că falimentul este iminent. Bercu susţine că în mediul economic se spunea că „Investprivatbank” se află în faliment deja de vreo 4 luni. El afirmă că mai multe persoane din interiorul băncii ştiau de faliment încă de acum 4 luni, aceştia sfătuindu-şi apropiaţii să-şi retragă depozitele. Victor Ţurcan declară că, deşi în urma controalelor anuale efectuate de BNM au fost găsite nereguli, nu s-a intervenit, fapt ce a dus la faliment.

Imediat după oficializarea falimentului, existau voci care susţineau ideea că în spatele acestui faliment se ascund mai multe persoane, care şi-ar dori să pună mâna pe bunurile băncii la un preţ foarte mic. În capul listei de posibili cumpărători figura numele Băncii de Economii. Până la urmă, acest lucru s-a produs la mai puţin de o săptămână de la retragerea licenţei şi fără a fi organizată o licitaţie deschisă, cum de altfel anunţase Igor Dodon cu o zi înainte de faliment. Cu toate acestea, unii experţi susţin ca BNM oricum va trebui să organizeze o licitaţie, anunţul Băncii de Economii fiind calificat drept o intenţie de a cumpăra „Investprivatbank”.

„Totul a decurs prea rapid şi are un acut iz electoral. După cele întâmplate luni şi marţi, pare a fi o chestie regizată de putere. Puterea s-a speriat că ar putea pierde câteva voturi”, susţine Bercu. Acum câteva zile, Ion Chirpalov, directorul băncii, dar şi alţi doi factori de decizie, Alexandr Voznisenschi şi Lilian Ceban, au fost arestaţi preventiv, primii doi fiind deţinuţi în izolatorul de detenţie provizorie al CCCEC, iar Ceban este în arest la domiciliu. Conform legislaţiei în vigoare, aceştia riscă o amendă în mărime de la 40 000 la 60 000 lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, informează CCCEC.

Victor MOŞNEAG