Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dublul omor de la Durleşti.…

Dublul omor de la Durleşti. Încă un „suspect”

492-mironPe 17 septembrie 2014, Alexandru Miron, fostul angajat al Academiei Militare „Alexandru cel Bun”, învinuit de procurori că şi-a omorât soţia, în august 2011, a fost condamnat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), la 23 de ani de puşcărie, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis. CSJ (judecătorii Ghenadie Nicolaev, Petru Moraru şi Nadejda Toma) a menţinut sentinţa primei instanţe, emisă de un complet de judecători ai Judecătoriei Centru (Ion Ţurcan, Djeta Chistol şi Garri Bivol) pe 11 octombrie 2013. La câteva săptămâni după decizia CSJ, Ion Diacov, procurorul mun. Chişinău, instituţie care a condus urmărirea penală, a declarat că, în opinia sa, Miron ar fi şi autorul dublului asasinat de la Durleşti, din noaptea de 1 aprilie 2011, crimă nedescoperită până în prezent de organele de drept. Atunci, un băiat de 19 ani şi o fată de 15 ani au fost găsiţi împuşcaţi: el – în portbagajul maşinii sale, ea – dezbrăcată pe jumătate, împuşcată în ceafă.

Declaraţiile şefului Procuraturii municipale au alertat şi au intrigat opinia publică, care încă aşteaptă ca cel care a comis odioasa crimă din vecinătatea Mănăstirii Sf. Andrei din Durleşti să fie prins. De atunci au trecut 4,5 ani.

„Toată viaţa a dorit să arate că este bărbat”

Criticat de unii colegi pentru declaraţia sa, Ion Diacov nu cedează. El susţine că, pentru ca acea crimă să fie descoperită, e nevoie ca dosarul să ajungă în gestiunea procuraturii pe care o conduce, iar cu Alexandru Miron „trebuie de lucrat”, ca acesta să-şi recunoască vina. „Sunt multe lucruri care m-au făcut să vin cu asemenea afirmaţii. Cunosc cazul investigat de noi. Nu vreau să mă laud, dar sunt singurul procuror din R. Moldova care are pregătire specială în descoperirea omorurilor de acest gen. E lungă povestea. E vorba şi de portretul psihologic al asasinului. Reieşind din toate, am destule date pentru o bănuială rezonabilă că el a comis crima. Nu învinuiesc, doar am această bănuială. Pentru a avea dovezi clare, e nevoie de investigat. Vedeţi că, după ce el a fost arestat, în august 2011, asemenea crime nu s-au mai produs. Miron avea o amantă, prin Durleşti. Totodată, când era mic, a trăit într-o familie violentă. Mama îl bătea pe el, dar şi pe tatăl său. După astea, el toată viaţa a dorit să arate că este bărbat”, îşi justifică poziţia Ion Diacov, precizând că nu exclude faptul că Miron şi-ar fi împuşcat soţia pentru că aceasta ar fi început să bănuiască că el a comis crima de la Durleşti. Miron a împuşcat-o pe aceasta în august 2011, la vreo jumătate de an de la dublul asasinat de la Durleşti.

492-politia1Cum şi-a omorât soţia

Cel care a condus urmărirea penală în dosarul în care Miron a fost condamnat pentru omorul soţiei sale e procurorul Nicolae Zanevici. Acesta, însă, nu a dorit să se pronunţe pe marginea declaraţiilor şefului său, Ion Diacov. „Este secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale care conduce urmărirea penală pe cazul de la Durleşti. Eu nu pot să mă expun. Eu doar am condus urmărirea penală pe cazul omorului soţiei, de pe str. Munceşti. Părerea mea nu contează aici”, a precizat acesta.

Conform deciziilor instanţelor judecătoreşti, Alexandru Miron a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru că, „urmărind scopul omorului cu premeditare şi din interes material a soţiei sale, Angela Miron, din motiv că dorea să creeze o familie nouă cu amanta sa, Avram Natalia, urmărind scopul intrării ilegale în posesia cotei-părţi a soţiei din patrimoniul total deţinut în devălmăşie, intenţionat, a planificat săvârşirea infracţiunii…”

Procurorii şi judecătorii au ajuns la concluzia că Miron şi-a omorât soţia după ce, pe 3 august 2011, din Centrul Comercial „Jumbo”, a procurat o mască din latex cu imaginea unui monstru pentru a se deghiza, iar din piaţa improvizată din str. Tăbăcăria Veche şi-a procurat o salopetă albastră, cu acelaşi scop. Apoi, pe 18 august, s-a deplasat pe str. 31 august, 33, unde, din subsolul casei, a dezgropat un ştuţ (ţeavă scurtă) pregătit artizanal, pe care l-a pus în portbagajul maşinii. Ulterior, ştiind cu certitudine că soţia se află la cumpărături şi că, în scurt timp, urma să revină la domiciliu, a telefonat-o pentru a concretiza ora revenirii. Apoi, a luat masca, salopeta, maioul, bocancii şi ştuţul şi s-a deplasat la domiciliul său. Acolo şi-a parcat maşina la 800 metri distanţă, după care, pe bancheta din spate a automobilului, s-a îmbrăcat în salopeta şi maioul pregătite din timp, a încălţat bocancii şi, ajungând la etajul 14 al blocului nr. 54 din str. Munceşti, ştiind că soţia sa se întoarce de la cumpărături, Miron a aşteptat-o. Când soţia sa a ieşit din ascensor, la etajul 14, inculpatul s-a apropiat de ea şi a efectuat două împuşcături din ştuţul pe care-l avea cu sine, cauzându-i leziuni corporale sub formă de traumă produsă prin armă de foc penetrantă, oarbă, cu lezarea lobului drept al ficatului, splinei, intestinului… Arma crimei, care se presupune că a fost una de vânătoare, nu a fost însă găsită.

Amanta de lângă Durleşti

Iniţial, în cadrul urmăririi penale, Miron şi-a recunoscut vina. Ulterior, în cadrul cercetării judecătoreşti, el s-a declarat nevinovat, afirmând că a fost maltratat şi forţat să declare că el este autorul crimei. În instanţă, au fost audiaţi zeci de martori, unii dintre ei precizând că l-au văzut pe Miron şi maşina acestuia la locul crimei, iar alţii, că l-au văzut cum a cumpărat salopeta şi masca din latex. A fost audiată şi Natalia Avram, despre care procurorii susţin că era amanta lui Miron. Avram a recunoscut că i-a fost amantă, însă doar până în 2009, asta deşi, în urma percheziţiilor, la domiciliul său au fost găsite mai multe lucruri care aparţineau lui Alexandru Miron. Atunci, Natalia Avram avea domiciliul pe str. Ioana Radu, în sect. Buiucani, foarte aproape de Durleşti. Conform deciziilor judecătoreşti, Miron, chiar cu o seară înaintea crimei, a dormit acolo, la fel cum obişnuia să facă acest lucru şi în trecut. Ca o precizare, în iunie 2012, oamenii legii au făcut public un portret robot al criminalului de la Durleşti, aceştia precizând că „bărbatul are 35-40 de ani, păr şaten, 170-180 cm înălţime, vizitează frecvent sectorul Buiucani, str. Vasile Lupu şi str. Ialoveni. Posibil lucrează sau locuieşte la Buiucani”.

ZdG a încercat să discute cu Natalia Avram, care, conform deciziilor judecătoreşti, a fost angajată la Academia Militară, dar fără succes. De la instituţia de învăţământ ni s-a spus că nu există o asemenea angajată, iar la numărul de telefon de la domiciliul ei nu a răspuns nimeni. Din alte surse am aflat, însă, că aceasta este angajată în cadrul unui Detaşament militar de lângă Durleşti.

„Mama îl bătea până nu mai putea. Era sadică”

Condamnatul Alexandru Miron este originar din Boldureşti, Nisporeni. Oamenii din sat îşi amintesc de mama acestuia, decedată între timp, despre care spun că era o femeie foarte severă. „El într-adevăr toată viaţa s-a temut de maică-sa. Ea îl bătea până nu mai putea. Era sadică şi foarte slobodă la gură. Nu-şi controla expresiile. Dacă a moştenit ceva de la mama sa, atunci e posibil orice. Ştiu că tot timpul se gândea cum s-o ocolească pe mama, cum să fugă de ea. Era băiat văzut. Părea liniştit. A fost singurul fecior la părinţii”, ne explică o doamnă din sat, care cunoaşte bine familia Miron.

Angela Miron, femeia ucisă de Alexandru, este fiica lui Ion Tomai, preşedintele r. Ocniţa, iar mai nou, candidat la funcţia de deputat pe listele PCRM. Tomai spune că nu ştie ce să mai creadă despre fostul său ginere. „Nici de omorul fiicei mele nu am crezut că el ar fi în stare. După acest caz, nu mai pot spune nimic. Orice e posibil”, zice acesta.

„S-a demonstrat totul în instanţa de judecată”

La CSJ, dar şi la CA Chişinău, Alexandru Miron a fost apărat de avocatul Roman Zadoinov, care afirmă că Diacov nu a avut dreptul să facă astfel de declaraţii, în lipsa unei sentinţe de condamnare pe acest caz. „Procuratura trebuie să vină cu probe, ceea ce dl Diacov nu a făcut. Mai mult, acest dosar nu a fost la el în procedură. Ion Diacov a făcut declaraţii politice”, crede avocatul. Întrebat dacă el consideră că Miron ar fi în stare să comită o infracţiune ca cea de la Durleşti, Zadoinov a spus: „Nu pot să verbalizez o asemenea concluzie, deoarece legea nu-mi permite. Legea îmi interzice să-mi expun opinia, eu fiind glasul clientului meu. Nu am dreptul la opinie proprie”, afirmă acesta. „Referitor la omorul soţiei, iarăşi, vă spun, sunt vocea clientului, care susţine că nu a omorât şi că nu are nicio atribuţie la crimă. El a fost totuşi condamnat, însă doar în baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei, pe care l-a semnat în procesul urmăririi penale, după aplicarea torturii în privinţa sa”, susţine Zadoinov.

Ion Tomai, tatăl femeii ucise, are, însă, o altă părere. „S-a demonstrat totul în judecată. Desigur, au fost probe suficiente. În primul rând, eu am fost cel care a fost interesat ca el să nu fie vinovat. Nu am vrut să rămână copiii fără părinţi. 100% el este criminalul”, spune Tomai.

Bratunov: Varianta nu este de actualitate

Săptămâna trecută, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a comunicat R. Moldova două cauze care se află pe rolul instanţei de la Strasbourg. Una dintre ele este cazul Miron. „La CtEDO am reclamat condamnarea ilegală, tortura, arestul ilegal… Vreo cinci capete de acuzare. Curtea a declarat cererea admisibilă, iar Guvernul, până la 30 ianuarie 2015, trebuie să se pronunţe”, precizează avocatul.

Corneliu Bratunov, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, susţine că varianta expusă de Ion Diacov nu mai este de actualitate. „Am verificat această informaţie atunci. Nu s-a adeverit. Nu am găsit nicio legătură. Am luat mostre ADN, l-am testat la poligraf. Nu s-a adeverit”, explică Bratunov, care susţine că pe acest dosar se lucrează, dar că multe informaţii nu pot fi făcute publice deoarece crima încă nu a fost descoperită.

De precizat că, până acum, procurorii au avut mai mulţi suspecţi în cazul dublului asasinat de la Durleşti. Unul dintre ei, Gheorghe Inculeţ, după cum s-a descoperit ulterior, era decedat încă din aprilie 2007. Au urmat fraţii Fedoruc. Ambii au fost ţinuţi în arest, ulterior procurorii stabilind că ei nu sunt implicaţi în această crimă.