Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dosarul Sclearov: primele sentinţe

Dosarul Sclearov: primele sentinţe

Instanţa de judecată a pronunţat o decizie în dosarul lui Eugen Sclearov. După ce tânărul şofer a fost declarat vinovat de comiterea accidentului, Judecătoria Botanica a hotărât că responsabili de recuperarea prejudiciului moral şi material sunt firma de taxi şi Direcţia Generală de Transport a mun. Chişinău. Peste o sută de mii de euro au costat până acum intervenţiile chirurgicale de la clinica din Germania. Tatăl lui Eugen spune că fiul său a fost lipsit de principalul în viaţă: a fi între oameni şi a comunica, din cauza feţei deformate.

În aprilie 2009, Eugen Sclearov, în vârstă de 18 ani, a suferit un grav accident rutier. Împreună cu un prieten, se întorceau acasă, la Chişinău, cu un taxi. În regiunea gării de sud, şoferul a adormit la volan, iar maşina s-a tamponat de un parapet metalic. La capătul acestuia atârna o bară metalică, care în timpul impactului a intrat prin parbriz în salonul maşinii, în faţa lui Eugen. Partea de jos a feţei i-a fost distrusă, iar băiatul avea şanse puţine de supravieţuire, dacă nu era transportat în Germania.

Viaţa, printr-un tub şi o sondă

După accident, Eugen a fost internat la spitalul de urgenţă din capitală, în stare foarte gravă. Băiatul nu putea respira, nu putea să se alimenteze sau să vorbească. Familia lui Eugen a căutat soluţia la clinicile specializate din străinătate, pentru a-l ajuta pe băiat să supravieţuiască, dar şi pentru refacerea feţei deformate. Peste o lună de zile, o ambulanţă aeriană l-a transportat la o clinică universitară din Germania.

Valentin Sclearov, tatăl lui Eugen, spune că traumele băiatului sunt foarte serioase. El se alimentează printr-o sondă gastrică, a pierdut funcţia vorbirii şi nimeni nu ştie dacă după intervenţiile chirurgicale va putea să comunice. “Starea psihologică a lui Eugen degenerează în depresie; el refuză să contacteze cu cei apropiaţi şi cu prietenii”, spune Valentin Sclearov. „Numai gândul că nu va putea ieşi din casă fără să provoace priviri îngrozite îi cauzează suferinţe psihice cumplite”, adaugă tatăl băiatului.

Taxi Regal – în judecată

Primul condamnat în acest dosar a fost taximetristul, angajat al firmei de taxi 1449. Judecătoria Centru l-a condamnat pe şoferul taxiului la trei ani de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de un an şi şase luni. Valentin Sclearov este de părere că o pedeapsă privativă de libertate nu ar fi schimbat situaţia, în special situaţia lui Eugen.

Aşa cum s-a stabilit în şedinţa de judecată, firma de taxi a admis mai multe încălcări ale legislaţiei muncii şi regulilor de transportare a pasagerilor. Astfel, şoferul a fost angajat fără a avea o experienţă de cel puţin trei ani, după cum cere regulamentul. O altă încălcare se referă la faptul că salariatul muncea mai mult de 12 ore pe zi, contrar prevederilor Codului Muncii al R. Moldova.

O dovadă a acestui fapt este şi foaia de parcurs, unde ştampilele medicului şi mecanicului sunt aplicate pe câteva zile înainte, ceea ce demonstrează că nu exista un control adevărat al stării şoferului sau a maşinii. În cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul firmei a susţinut că şoferul îşi întocmea singur graficul de muncă, însă controlul medical se efectua zilnic. Şoferul a recunoscut că dormea doar câte trei ore, iar în noaptea accidentului era surmenat.

Taximetrişti beţivi şi narcomani

Valentin Sclearov a afirmat că toţi ştiu despre încălcările grave ale firmelor de taximetrie, însă nu se întreprinde nimic pentru ca acestea să fie controlate şi penalizate. „Nu sunt cerinţe anumite de securitate pentru transportul public, pentru siguranţa deplină a pasagerilor. Dacă ar fi fost aceste schimbări în legislaţie, nu mai ajungeam la judecată”, spune tatăl lui Eugen.

În 2009, Camera de Licenţiere atenţiona despre situaţia firmelor de taxi, care au uitat de cele mai simple norme de securitate şi protecţie a călătorilor. Astfel, au fost depistate maşini deteriorate, persoane fără stagiu de muncă, şoferi bolnavi de narcomanie şi alcoolism. Instituţia recunoştea că angajarea medicilor şi mecanicilor devenise o formalitate la firmele de taxi. În acelaşi an, a fost iniţiat un control al taximetriştilor şi al maşinilor, iar ulterior câteva licenţe au fost retrase. Aceleaşi motive: şoferi drogaţi sau în stare de ebrietate, maşini care nu corespundeau normelor tehnice.

Maşina asigurată, iar pasagerul – ba

Conform condiţiilor de licenţiere, firmele de taximetrie sunt obligate să încheie contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorului faţă de călători. În R. Moldova, cuantumul maxim al despăgubirilor în cazul asigurărilor obligatorii este de 350 000 de lei, pentru persoana păgubită, în caz de vătămare corporală sau deces. Această sumă a fost încasată de la SA „Auto-Siguranţa”, care nu a dorit să se judece cu familia Sclearov şi a înţeles situaţia lui Eugen.

Ce se întâmplă în cazurile când pagubele pasagerului sunt mult mai mari? În România, transportatorul trebuie să dispună de o asigurare a pasagerilor şi a bagajelor, fără de care nu primeşte licenţa. O altă posibilitate ar fi extinderea poliţei CASCO, astfel încât să fie incluşi şi pasagerii. Valentin Sclearov a studiat legislaţia şi spune că anume această lacună generează astfel de acţiuni în judecată.

Regal Taxi dispunea de CASCO, din motivul că maşinile fuseseră procurate în leasing. Companiile de creditare se asigură că vor fi beneficiari dacă maşina va fi distrusă sau furată. La obiectul asigurării, este trecut doar autovehiculul, cu toate că mai jos există o rubrică destinată „şoferului şi pasagerului”. Tatăl lui Eugen afirmă că este o situaţie anormală, când se pune preţ mai mult pe un obiect decât pe siguranţa sau viaţa unui om.

Cui aparţine parapetul metalic?

În şedinţa de judecată, reprezentantul Direcţiei de Transport a mun. Chişinău (DGTPCC) a afirmat că trecerile subterane, acolo sunt construite aceste parapete, se află la balanţa întreprinderii municipale „Exdrupo”. Aceştia din urmă au negat, susţinând că proprietarul este Direcţia, deoarece se folosea de dreptul de a închiria spaţiile subterane.

Totuşi despre pericolul acestui parapet deteriorat a atenţionat Poliţia Rutieră, încă în 2008. Expertiza Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor a arătat că parapetul-barieră nu corespundea normelor tehnice şi prezintă pericol atât pentru pietoni, cât şi pentru maşinile în deplasare. Conform unui proiect, acest parapet urma să fie demontat, însă această lucrare nu a mai fost executată.

DGTPCC a comunicat că în 2009, pentru lucrări de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii rutiere, regia Exdrupo a încasat, conform contractului, 54 milioane de lei. Totuşi, bara nu a fost demontată, iar vătămarea lui Eugen s-a produs anume din cauza avansării ţevii metalice neblocate. Valentin Sclearov crede că, în cazul blocării acesteia, vătămarea corporală gravă putea fi evitată.

Instanţa a mai stabilit că Direcţia poartă răspundere civilă, administrativă şi penală pentru calitatea lucrărilor executate, iar responsabil de starea tehnică insuficientă a parapetului de protecţie se face posesorul pasajului – Direcţia Transport a mun. Chişinău.

Judecata continuă

Atât firma de taxi, cât şi DGTPCC au fost nemulţumiţi de decizia judecătoriei Botanica şi au atacat-o la Curtea de Apel. Valentin Sclearov spune că mărimea prejudiciului material a fost calculată strict de pe bonurile de plată de la clinica medicală din Germania. „Prejudiciul moral, însă, nu poate fi acoperit cu nimic, deoarece Eugen a pierdut ceea ce-i mai scump în viaţă – sănătatea şi posibilitatea de a-şi realiza speranţele”.

În luna martie urmează o nouă şedinţă de judecată aici, în R. Moldova, iar Eugen aşteaptă o nouă intervenţie chirurgicală, în Germania. Tânărul spune că ceea ce trăieşte el acum se numeşte existenţă, iar viaţă – va fi atunci când va termina cu operaţiile. Mai zice că nu ştie dacă a meritat într-adevăr atâta efort şi răbdare.