Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dosarul "Heroina", cu mai multe…

Dosarul „Heroina”, cu mai multe necunoscute

250-heroinaSentinţa în cadrul dosarului „Heroina”, deşi a fost pronunţată după mai bine de un an şi jumătate de la reţinerea capturii şi a presupuşilor vinovaţi, nu a oferit răspunsuri aşteptate, ba mai mult, a provocat mai multe întrebări şi ambiguităţi.

Nici până acum, de la începutul investigaţiilor, nu se ştie cine este „stăpânul” drogurilor. Cum a ajuns „marfa” în R. Moldova, traversând frontiera? De unde venea? Unde urma să ajungă? E singurul lot într-o astfel de cantitate? Dacă SIS aflase, de ce nu s-a implicat? După încheierea aşa-ziselor cercetări, opinia publică este tentată să creadă că, în spatele acestui dosar, se află persoane influente, interesate ca adevărul să rămână ascuns. Cine sunt ele? La începutul anchetei, presa scria că ar fi ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, despre care s-a scris că ar fi fost, într-un moment, investigat ca inculpat, dar despre care s-a adeverit că a fost audiat doar ca martor. Pe de altă parte, unii inculpaţi au declarat că au fost presaţi să dea declaraţii false împotriva lui Papuc, dar că acesta nu ar fi implicat. De mai multe ori s-a mai spus că în spatele afacerii ar sta ex-procurorul general Gurbulea şi ex-directorul SIS, Reşetnicov. Inculpatul Savca, fost şef interimar al Direcţiei Misiuni Speciale, susţine că Reşetnicov şi Gurbulea, personal, au exercitat presiuni ca cei trei poliţişti să fie cercetaţi în stare de arest, lucru lesne de demonstrat în momentul efectuării descifrării apelurilor telefonice ale judecătorilor implicaţi în dosar. Savca mai crede că, în umbra afacerii, stau angajaţi ai Procuraturii Generale şi ai SIS, care au insistat să ascundă urmele infractorilor adevăraţi. Până acum, niciuna dintre speculaţii nu a fost probată.

Aşi necunoscuţi în mânecă

Într-o interpelare adresată în 2008 deputatei Vitalia Pavlicenco de cei trei poliţişti inculpaţi, aflaţi în arest, Savca, Moiseev şi Ţopa, se spune despre „cazul caviar/icrele”, aflat în gestiune de mai mult timp fără a fi transmis instanţei de judecată şi despre care se vehicula că ar fi „un joc cu aşi necunoscuţi în mânecă”, scriau poliţiştii. Cauza penală cu icrele a fost intentată în 2006, dar Savca şi Moiseev au fost puşi sub învinuire abia în 2008, la dosarul „Heroina” fiind alipite şi „icrele”.

Dintre cei 6 inculpaţi în cadrul dosarului „Heroina”, 4 poliţişti de la Direcţia Misiuni Speciale şi doi cetăţeni turci, au fost condamnaţi, iar doi poliţişti, Ţopa şi Ohlaciuc, au fost achitaţi. Ohlaciuc a fost singurul învinuit care, pe parcursul anchetei a continuat să lucreze.

Savca a fost găsit vinovat de instanţă pe mai multe capete de acuzare, dintre care cea mai gravă se referă la „icre”, fiind acuzat de neglijenţă în serviciu. El a fost condamnat la 5,9 ani privaţiune de libertate cu imposibilitatea de a ocupa, timp de 5 ani, funcţii în cadrul MAI. A fost condamnat şi Dumitru Moiseev, la 5,6 ani, cu privarea de drepturi de a ocupa, timp de 5 ani, funcţii de conducere în MAI. Ancheta a demonstrat că aceştia, dar şi ceilalţi inculpaţi, nu făceau parte din vreo reţea criminală internaţională, cum fuseseră învinuiţi iniţial. De fapt, pe marginea cazului „Heroina”, judecata a acuzat poliţiştii de favorizarea circulaţiei drogurilor şi de falsificarea unor acte oficiale. Avocaţii susţin că şi aici ar exista mai multe necunoscute.

Dosar superficial?

Soţia lui Cornel Savca şi cea a lui Cernit Murat susţin că îl vor acţiona în judecată pe procurorul Lilian Cociu, care, în opinia lor, a falsificat mai multe probe (cum ar fi scrisoarea soţiilor pe care am publicat-o în numărul trecut al ZdG şi care este anexată la dosar, fiind anonimă). Femeile cred că procurorul a exercitat presiuni asupra mai multor martori ca aceştia să depună mărturii false. Ele spun că ar avea şi dovezi.

Mai multe voci, inclusiv din cadrul Procuraturii Generale, susţin că acest dosar e unul superficial. De aceeaşi părere e şi viceministrul de Interne, Ghenadie Cosovan, care, la momentul depistării heroinei, era şef al Departamentului Servicii Operative. „În cadrul departamentului funcţionează Direcţia antidrog. Colaboram cu colegii din Ucraina. Ei ne-au informat că ar exista o reţea de droguri. Am stabilit reţeaua, am dat de un automobil care, din datele lor, trebuia să fi adus încoace droguri. Expertiza a demonstrat că, în acel automobil, fuseseră transportate droguri. Acolo încăpeau vreo 60 kg. „Marfa” fusese tranzitată prin Transnistria, venind din Turcia, prin portul Odesa. Ucrainenii au făcut o captură mare, dar o parte le scăpase din vizor. Au apelat la noi. Începusem investigaţiile, când aflasem de cele 200 kg. La acel moment, din informaţiile pe care le aveam, credeam că heroina e cea căutată de noi. Într-o şedinţă operativă, am cerut să continuăm investigaţiile, la care noul şef antidrog, Vladimir Ceban, ne-a spus că primise indicaţii de la noul ministru, Valentin Mejinschi, să încetăm lucrul şi să nu încurcăm investigaţiilor, pentru că se ocupă SIS şi Procuratura Generală. Atunci am transmis toate materialele”, îşi aminteşte Cosovan, convins că, dacă atunci subdiviziunea sa ar fi continuat lucrul, nu se ajungea aici. „Nu am probe, dar, ca lucrător operativ care cunoaşte reacţiile infractorilor, înţeleg că, dacă purtau vreo vină, nu s-ar fi bucurat de descoperirea drogurilor. I-am văzut atunci (pe poliţiştii inculpaţi, n.r.), ce feţe aveau şi cât de bucuroşi erau de acest succes şi cu câtă prudenţă lucrau”, explică viceministrul. El crede că drogurile erau protejate de persoane influente, deoarece „transportarea unei cantităţi atât de mari e imposibil să fie făcută de oameni simpli”.

Ce a reuşit SIS şi Procuratura Generală să descopere pe marginea acestui caz? Din dosarul „Heroina” a fost iniţiată o cauză care-i vizează pe presupuşii proprietari ai drogurilor, doi turci, Omer Boztepe, aflat la momentul depistării heroinei în maşină şi care încă nu este clar cum a reuşit să scape şi să iasă din ţară, şi Kaya Selih. Nu se ştie de ce, cei doi au fost daţi în căutare de Interpol tocmai peste 10 luni de la reţinerea drogurilor.

Atacată de toate părţile

După pronunţarea sentinţei, atât avocaţii inculpaţilor cât şi procurorul au declarat că vor ataca decizia la Curtea de Apel. Tudor Suveică, avocatul lui Corneliu Savca, spune că e convins de lipsa probelor care ar fi permis demonstrarea vinovăţiei poliţiştilor. „Acuzarea susţine că sunt, dar că instanţa a dat, parţial, dreptate acuzării, unele probe fiind tălmăcite diferit. Suntem siguri că poliţiştii au acţionat legal”, a declarat Suveică, care va ataca, în numele clientului său, decizia.

Oleg Spânu, avocatul lui Cernit Murat, agent secret al MAI, condamnat la 2,9 ani închisoare, a declarat că şi el va contesta decizia la Curtea de Apel, deoarece consideră că instanţa a fost cam dură cu clientul său, având în vedere că el a anunţat poliţia despre droguri. Avocatul susţine că judecata ar fi putut pronunţa o sentinţă nonprivativă pentru Cernit.

„Evident, vom ataca decizia, iar când va fi stabilită nevinovăţia, vom cere şi compensaţii morale şi materiale, având în vedere starea sa de sănătate (Karalar are cancer şi înainte de reţinere suportase o intervenţie chirurgicală. El a declarat că a fost bătut când s-a aflat în arest, n.r.)”, a declarat Marian Babără, avocatul lui Murat Karalar, şoferul microbuzului care transporta heroina ascunsă în saci cu fasole, condamnat la 13 ani de închisoare.

Şi procurorul intenţionează să atace această decizie, pe unele capete de învinuire. „Ca parte a acuzării am cerut mai mult”, a specificat, cu zâmbet, procurorul Lilian Cociu.

Ruslan Ţopa, unul dintre cei doi poliţişti achitaţi, a declarat că va cere despăgubiri materiale pentru perioada în care a fost reţinut ilegal în detenţie. „Mă simt parţial fericit, deoarece au mai rămas colegi de-ai mei, care consider că sunt nişte victime ale situaţiei”, a spus Ţopa.

Amintim că la 20.03.08 a fost reţinută cea mai mare captură de droguri din istoria R. Moldova, 200 kg. Heroina, descoperită întâmplător de doi agenţi rutieri, era ascunsă în saci cu fasole, trasportaţi într-un microbuz. Heroina, preţul căreia pe piaţa neagră ar fi peste 10 mil. de euro, se presupune că este depozitată la SIS, dar şi că ar fi deja vândută.

Tatiana EŢCO