Dosarul Clonelor: Cum au fugit „clonatorii” din R. Moldova?
Este oficial. Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba, ucrainenii care „au clonat” ZdG şi Timpul, au dispărut din R. Moldova, deşi, aparent, aveau interdicţia de a părăsi localitatea. Acum, PG afirmă că Havici şi Koţiuba sunt daţi în căutare internaţională. Vitalie Nagacevschi, apărătorul celor doi, consideră că „în acest caz autorităţile au mers pe calea clasică pe care o aleg de obicei atunci când dau cu oiştea în gard. Pur şi simplu nu fac nimic, ca să se uite de caz”, crede avocatul.
ZdG scria încă acum o lună despre dispariţia lui Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba, urmăriţi penal în cazul clonării ZdG şi Timpul. Atunci, Lucreţia Zaharia, procuroarea care conduce urmărirea penală, ne-a spus că va cere ofiţerului de urmărire penală să le facă celor doi „o citaţie la domiciliul înregistrat la noi, pentru a verifica dacă ei sunt sau nu aici”. Zaharia ne cerea să revenim peste o lună, pentru a ne spune dacă informaţia prezentată de noi este adevărată sau nu. La aproape o lună de la acea discuţie, am revenit, iar Lucreţia Zaharia ne-a confirmat dispariţia celor doi cetăţeni ai Ucrainei.
Procurorul decide, anchetatorul verifică
Pe 24 mai 2011, Curtea de Apel Chişinău (CAC) menţinea decizia Judecătoriei sect. Centru emisă cu o săptămână mai devreme, de nepărăsire a localităţii pentru Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba. Pe 14 mai, responsabili din cadrul MAI anunţau reţinerea persoanelor care au tipărit cele două ediţii „clonate” ale ZdG şi Timpul, intitulate „Ziarul de Chişinău” şi „Timpul Chişinăului”.
Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru, cel care a participat ca judecător de instrucţie la judecarea cazului ne-a spus că organul de poliţie din raza unde cei doi ucraineni aveau stabilit domiciliul este responsabilă de executarea hotărârei instanţei de judecată, conform Codului de Executare al R. Moldova. Juriştii cu care ma discutat ne-au explicat că în acest caz, aparent, ofiţerul de urmărire penală este cel care ar fi trebuit să verifice regulat prezenţa celor doi ucraineni.
Articolul 178 din Codul de procedură Penală al R. Moldova indică faptul că „durata măsurilor preventive nu poate depăşi 30 de zile şi, după caz, poate fi prelungită doar motivat. Prelungirea se dispune de către procuror şi fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile”.
Totodată, în Codul de procedură Penală se menţionează faptul că „o copie de pe hotărârea definitivă a procurorului sau a instanţei, adoptată în condiţiile prezentului articol, se trimite organului de poliţie în a cărei rază teritorială locuieşte învinuitul, inculpatul sau, după caz, organelor de frontieră pentru executare şi ridicarea provizorie a paşaportului…”. Persoanele care cad sub incidenţa acestui articol nu pot părăsi ţara „fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură”.
SG: Informaţia nu poartă caracter deschis
Serviciul Grăniceri (SG)nu ne-a putut oferi nici un fel de informaţie referitoare la metoda prin care Havici şi Koţiuba au părăsit R. Moldova, făcând referire la faptul că această informaţie ar purta un caracter confidenţial şi poate fi acordată doar la cererea organelor de forţă. Nu am putut afla de la SG nici dacă organele care au dispus măsura de nepărăsire a localităţii pentru cei doi au trimis către SG copia hotărârii prin care se confirma acest fapt, pe motiv că o aşa informaţie „nu poartă caracter deschis”.
Marţi, 15 noiembrie, Lucreţia Zaharia, procuroarea care conduce urmărirea penală nu a putut să ne spună care sunt acţiunile întreprinse de procuratură în acest moment, ţinând cont de situaţia creată, dar a precizat că „se iau toate măsurile necesare”.
A doua zi, Lucreţia Zaharia nu a mai dorit să discute cu ZdG şi ne-a cerut să apelăm Serviciul de presă pentru a afla alte detalii despre acest caz. Reprezentanţii serviciului de presă al PG, în timp ce o contactau pe Lucreţia Zaharia, care, ba era în şedinţă, ba nu răspundea la telefon, ne-au sugerat să discutăm cu Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, care ar fi şef pe urmărirea penală în cadrul PG.
Ping-pong la Procuratură
Pântea, care se află în concediu, ne-a spus că el nu are vreo atribuţie cu dosarul în care sunt implicaţi cei doi ucraineni şi ne-a redirecţionat către Nicolae Chitoroagă, şeful direcţiei conducere a urmăririi penale. Surpriză însă. Acesta ne-a spus că acest caz a fost în subordinea „d-nului Pântea, căruia d-na Zaharia i-a raportat personal şi eu nu am dreptul şi nici nu ar fi corect să ofer careva informaţii. Doar d-nul Pântea o poate face”, ne-a spus Chitoroagă.
Am revenit la Serviciul de presă al PG, iar ulterior, după consultaţii cu procurorul general Valeriu Zubco, acesta „a solicitat că presa să-l sune pe Pântea”. Am revenit la Andrei Pântea. Acesta ne-a explicat încă o dată faptul că se află în concediu, adică în afara sediului PG, că nu are acces la dosar şi „faptul că d-na Zaharia nu i-a raportat d-nului Chitoroagă, nu-l împiedică pe ultimul să studieze materialele dosarului penal şi să discute cu noi, sau s-o cheme pe Lucreţia Zaharia la el pentru a se informa, iar ulterior să ofere răspuns la întrebările noastre”. Pântea a făcut referire la un ordin din 2010, precum că, responsabil cu interacţiunea cu organele mass-media sunt şefii de direcţie, „iar şeful direcţiei în cauză este Chitoroagă Nicolae Constantinovici. Chiar dacă mi-a fost raportat mie, asta nu-l scuteşte pe d-nului de responsabilitatea de a interacţiona cu presa”, a precizat Pântea, care ne-a mai spus că datele cu privire la faptul când PG a depistat faptul că cei doi ucraineni au dispărut, dacă procurorul a prelungit, conform Codului de procedură Penală după fiecare 30 de zile măsura de nepărăsire a localităţii sau care este statului actual al celor doi NU constituie secretul anchetei.
Ucrainenii au fost daţi în căutare internaţională
Contactat din nou, Nicolae Chitoroagă a avut acelaşi discurs. „Nu pot să vă spun altceva decât v-am spus mai înainte. D-nul Pântea nu poate să vă spună să apelaţi la mine pentru că el cunoaşte foarte bine că eu nu cunosc materialele cauzei date, şi el ştie foarte bine de ce eu nu le cunosc, pentru că el a fost permanent la dânsul la control”. I-am propus lui Nicolae Chitoroagă să-l telefoneze pe Andrei Pântea pentru a se decide între ei cine va fi persoana care să dicute cu noi. „Nu, nu, nu. Eu pe d-nul Pântea n-am să-l sun pentru că eu-s subalternul lui. El e cel mai mare „nacialnic” (şef- n.r. )” al meu şi eu nu pot să-l deranjez pe el în concediu cu aşa întrebări”. Eu nu pot să îndrăznesc să fac asta”, ne-a spus Chitoroagă.
Într-un final, s-a ajuns la concluzia ca Lucreţia Zaharia să discute cu noi prin intermediul Serviciului de presă al PG. Maria Vieru, şefa Serviciului de presă ne-a spus că este abilitată să ne comunice doar că „cei doi cetăţeni ucraineni într-adevăr au dispărut şi acum sunt daţi în căutare internaţională”. Întrebată de ZdG, prin intermediul Serviciului de presă, dacă a respectat Codul de procedură penală, prelungind măsura de nepărăsire a localităţii pentru Havici şi Koţiuba la fiecare 30 de zile, Zaharia ne-a răspuns că această informaţie constituie „secretul anchetei”. Juriştii susţin însă că astfel de informaţii nu ar trebuie să constituie secretul anchetei, din moment ce sunt fapte deja consumate.
Într-o discuţie anterioară, Lucreţia Zaharia ne spunea că nu vorbise cu ucrainenii de mai mult timp, pentru că nu era nevoie de ei în acel moment în cadrul urmăririi penale, lăsând impresia că nu prelungise după fiecare 30 de zile măsura de nepărăsire a localităţii pe numele celor doi. Astfel, cel mai probabil, Havici şi Koţiuba au părăsit legal R. Moldova. Juriştii consideră că cel mai probabil, procuroarea „a uitat” să prelungească termenul, conform Codului de procedură penală şi astfel s-a ajuns la această situaţie.
Juristul Vitalie Zamă ştie din proprie experienţă că, de cele mai multe ori, procurorii nu consideră necesar să prelungească măsura de nepărăsire a localităţii la fiecare 30 de zile, lucru care însă contravine legii şi favorizează dispariţia inculpaţilor.
Nagacevschi: Nu se face nimic, ca să se uite de caz
Vitalie Nagacevschi, apărătorul lui Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba susţine că nu cunoaşte nici el unde s-ar afla cei doi clienţi ai săi. „Nu am vorbit cu ei. Având în vedere că nu ştiu ce se face cu dosarul, nu am purtat nici un fel de discuţii cu dânşii. Nu am discutat nici cu procurorul pe această temă. Nu este nici un fel de reacţie din partea autorităţilor absolut deloc”, ne-a spus Nagacevschi, care continuă să afirme că în acţiunile clienţilor săi nu au fost ilegalităţi. „Pe mine însă absolut deloc nu mă interesează măsurile preventive aplicate acestor doi cetăţeni, pe motiv că însăşi fapta care le este imputată nu este o infracţiune. Orice măsură de constrângere aplicată faţă de aceste persoane este ilegală, inclusiv şi obligaţia de nepărăsire a localităţii”, afirmă avocatul.
„Presupunând faptul că persoanele au plecat, în cazul în care acum va fi o reacţie din partea autorităţilor R. Moldova, cum ar fi darea în căutare sau o schimbare a măsurii preventive, cetăţenii ucraineni vor avea mai multe motive de a da ulterior R. Moldova în judecată, cu solicitarea reparării de ordin pecuniar (bănesc – n.r.), pe motivul încălcării drepturilor lor garantate de Constituţia R. Moldova şi de Convenţia Europeană. Aici nu este o infracţiune, înţelegeţi?”, ne-a întrebat Vitalie Nagacevschi.
„După mine, în acest caz, autorităţile au mers pe calea clasică pe care o aleg ei de obicei atunci când dau cu oiştea în gard. Pur şi simplu nu fac nimic ca să se uite de caz. Sunt multe cazuri care au făcut vâlvă în mass-media şi ulterior ce se face cu dânsele?”, ne-a întrebat retoric Nagacevschi.
„Odată ce până acum nu există o reacţie a autorităţilor R. Moldova, este evident că există o lagalitate în acţiunile ucrainenilor”, ne-a declarat, zâmbind, avocatul ucrainenilor.
Clonarea ziarelor — un PR negru împotriva mea
Igor Dodon, cel despre care s-a spus că a beneficiat de pe urma celor două ziare „clonate”, a precizat că nu-i cunoaşte pe cei doi ucraineni, dar a reiterat că clonarea ziarelor a fost un PR negru folosit împotriva sa în campania electorală. „Nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar trebuie să vedeţi cine a profitat mai mult de lucrurile astea”. Întrebat dacă crede că acele persoane ar fi din cadrul PCRM, Dodon a precizat: „Nu vreau să fac presupuneri, pentru că nu ar fi corect. Dar, faptul că persoane din interiorul PCRM au lucrat împotriva mea în campania electorală a fost evident”, a punctat Dodon.
