Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dosarul BAC-ului: Corupţie şi interese

Dosarul BAC-ului: Corupţie şi interese

Este oficial! „Dosarul BAC-ului” s-a încheiat, iar persoanele acuzate – declarate nevinovate. Adrian Ghicov, cel considerat în 2009 de CCCEC „capul reţelei”, se pregăteşte acum de sesiunea de bacalaureat din această vară, după ce a revenit în funcţia de director al Agenţiei de Evaluare şi Examinare.

Şi-au reluat activitatea şi subalternii săi, Valeriu Şarai şi Aurica Marcu, consideraţi de CCCEC principalii complici ai lui Ghicov. După ce, în noiembrie 2010, Curtea de Apel a menţinut decizia primei instanţe, de a-i achita pe acuzaţi, procurorul de la Curtea de Apel, care a preluat cazul, a considerat că decizia instanţei este legală, şi nu a mai atacat-o la Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, ea a devenit definitivă. Cei trei suspecţi principali în acest dosar au acceptat în premieră să discute la acest subiect.

În iulie 2009, CCCEC afirma că a descoperit poate cel mai răsunător caz de corupţie din istoria sistemului educaţional moldovenesc. Atunci, Iurie Ciorbă, directorul adjunct al Direcţiei generale combaterea crimelor economice, declara că la desfăşurarea examenelor de bacalaureat şi înaintarea contestaţiilor pentru anul de studii 2008—2009, directorul Agenţiei Evaluare şi Examinare, Adrian Ghicov, în cârdăşie cu Aurica Marcu, specialist principal la Agenţie, Valeriu Şarai, specialist coordonator al aceleiaşi instituţii, directori de licee şi direcţii de învăţământ teritoriale au extorcat mijloace băneşti şi bunuri materiale pentru a le fi mărite notele elevilor. Colaboratorii Centrului dădeau asigurări că există suficiente probe la dosar pentru a-i condamna pe acuzaţi.

Trei vinovaţi, pedepsiţi cu amendă

ZdG a scris de mai multe ori despre „Dosarul BAC-ului”. Astfel, la 7 octombrie 2009, Lilian Rudei, procurorul care s-a ocupat de caz în prima instanţă, declara că în judecată au fost trimişi doar 4 din cei 6 funcţionari ai Ministerului Educaţiei acuzaţi, 2 dintre  suspecţi, recunoscându-şi vina, s-au ales cu o amendă contravenţională în mărime de 150 de unităţi convenţionale. Ulterior, Valentina Tonu, o altă bănuită, şi-a recunoscut vina şi s-a ales şi ea cu o amendă, în instanţe figurând, până în final, 3 nume, Adrian Ghicov, Aurica Marcu şi Valeriu Şarai, cei 3 fiind  anchetaţi împreună.

Dacă e să ne luăm după cele întâmplate, reiese că la bacalaureatul din 2009 a existat corupţie, de vreme ce, pe parcursul anchetei, 3 persoane şi-au recunoscut vina, fiind amendate. Fără a ţine cont de acest precedent, judecătorul Gheorghe Plămădeală, de la Judecătoria Buiucani, la 4 iunie 2010 i-a achitat pe Ghicov, Şarai şi Marcu, care, după spusele anchetatorilor, erau, de fapt, principalii actori ai actului de corupţie.

Procurorul l-a contrazis pe procuror

„Decizia a fost contestată la Curtea de Apel, iar acolo deja este Procuratura Curţii de Apel care participă la proces, iar eu nu m-am implicat”, ne-a spus Lilian Rudei, procurorul care a condus cazul în prima instanţă. „Erau probe care demonstrau vinovăţia celor implicaţi. Erau probe mai ales pe Aurica Marcu. Erau foarte multe probe! Chiar dacă putem admite ca Ghicov să fie achitat, pe Marcu trebuiau să meargă „po polnoi programe”. Nu ştiu de ce s-a hotărât aşa, e opinia instanţei. Credem că, până la urmă, ei urmează să fie traşi la răspundere, pentru că noi şi prin apel am combătut sentinţa instanţei”, ne-a mai spus Rudei.

Dacă Lilian Rudei cerea în recursul său 6 ani de închisoare, o amendă de 1000 de unităţi convenţionale cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii pe un termen de 2 ani pentru Adrian Ghicov şi Valeriu Şarai şi 6 ani de puşcărie, amendă de 2000 de unităţi convenţionale cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii pe un termen de 3 ani pentru Aurica Marcu, procurorul Artur Lupaşco, cel care a preluat cazul la Curtea de Apel, a cerut admiterea parţială a recursului lui Rudei. Lupaşco a cerut judecătorilor să menţină decizia de achitare a primei instanţe în ceea ce-i priveşte pe Adrian Ghicov şi Valeriu Şarai, iar pentru Aurica Marcu a cerut o amendă de 800 de unităţi convenţionale.

După 3 şedinţe de judecată în lunile octombrie şi noiembrie, şi cu ajutorul procurorului Artur Lupaşco, pe 17 noiembrie, Curtea de Apel a menţinut decizia de achitare pentru cei 3 acuzaţi. Imediat, Şarai şi Marcu au fost reprimiţi în funcţiile pe care le deţineau anterior, iar puţin mai târziu şi Adrian Ghicov şi-a reluat activitatea în funcţia de director al Agenţiei.

„Cazul a fost examinat în instanţa de apel. A fost pronunţată decizia de respingere a apelului procurorului, cu menţinerea sentinţei de achitare. Decizia a devenit definitivă, pentru că noi nu am atacat-o. La studierea acesteia, am considerat că deciziile, atât a primei instanţe cât şi a Curţii de Apel, sunt legale”, ne-a spus Lupaşco, fără a preciza şi alte detalii.

Din culisele anchetei

Avocaţii acuzaţilor au mizat pe faptul că, în dosar, probele prezentate de procurori şi „pregătite” de ofiţerii CCCEC nu erau suficiente pentru a demonstra vinovăţia celor 3. „Ei au fost acuzaţi că au luat bani pentru a le mări notele unor elevi. CCCEC nu a făcut nimic pentru a demonstra că acelor elevi le-au fost într-adevăr mărite notele. Nu a fost o hotărâre de judecată, nimic. Centrul trebuia să facă demersuri ca acei elevi cărora le-au fost mărite notele să mai dea o dată examenul, pentru a nu intra cu nota mărită la universitate. Nimic din toate astea nu s-a făcut. Respectiv, dacă nu au fost dovezi că s-au mărit notele, nu poţi acuza pe cineva că a luat bani pentru a le mări”, ne-au spus procurorii care au avut tangenţă cu acest caz.

Deşi în instanţa de judecată au apărut mai mulţi martori care susţineau că trebuiau să plătească pentru a le fi mărite notele, dar şi persoane care susţineau că au strâns bani de la aceşti elevi pentru a le fi mărite notele, avocaţii acuzaţilor au reuşit să convingă judecătorii că „declaraţiile martorilor sunt neveridice şi trebuie privite critic”. Avocaţii au mai demonstrat că nu existau probe precum că banii colectaţi de elevi trebuiau să ajungă la Adrian Ghicov. „Ei nu au fost prinşi în flagrant, iar asta i-a ajutat”, ne-a spus un procuror. „Totodată, şi probele acumulate de CCCEC şi Procuratură au fost sub orice critică”, ne-a relatat unul dintre avocaţii care au participat la proces.

ZdG a încercat să afle opinia CCCEC vizavi de „dosarul BAC-ului”, dar Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al CCCEC, nu a răspuns la telefon şi nici la e-mailul trimis de ZdG pe adresa acesteia.

Ghicov: „A fost un dosar fabricat”

Cei trei angajaţi ai Agenţiei de Evaluare şi Examinare au acceptat în premieră să discute vizavi de cele întâmplate în anul 2009. „Cu certitudine a fost un dosar fabricat”, a ţinut să puncteze încă de la începutul discuţiei Adrian Ghicov, cel considerat de CCCEC „capul reţelei”. „Dosarul a ajuns în instanţă fără nici o probă directă. Cei care ne-au acuzat au făcut-o nefondat şi fără a respecta prezumţia nevinovăţiei”, spune Ghicov.

Directorul Agenţiei de Evaluare şi Examinare a precizat că, după toate datele pe care le deţine, dosarul a fost unul politic, legat de poziţia pe care a avut-o vizavi de limba română în perioada comunistă. Adrian Ghicov susţine că dosarul a fost pus la cale de Larisa Şavga, ex-ministra Educaţiei. „Ea a făcut jocul puterii de atunci. Doreau să scape de mine ca să poată manipula cu notele, ceea ce au şi făcut după ce am fost arestaţi. Eu de multe ori am fost chemat şi mi s-a cerut să scriu cerere de demisie. Mi se spunea că eşti băiat bun, dar nu eşti de-al nostru. Dl Victor Stepaniuc m-a chemat de 3 ori înainte de a fi reţinut şi mi-a cerut să plec. Îmi reproşa că am format „numai românaşi în sistemul de educaţie”, în timp ce guvernarea promova statalitatea şi limba moldovenească”, remarcă Ghicov, care ne-a povestit mai multe cazuri când i s-a cerut să plece din minister.

Probele procurorilor, combătute de avocaţi

În 2009, CCCEC anunţa că la Aurica Marcu au fost găsiţi 23 mii de euro şi ştampila ministerului. „Ei singuri au dus ştampila la mine. Până la urmă, ea nici nu a figurat la dosar ca probă. Banii găsiţi de CCCEC au fost strânşi pentru a ne cumpăra apartament, pentru că noi locuim la gazdă. Ulterior, banii mi-au fost restituiţi”, ne-a spus Aurica Marcu. „În dosar apar două fete, care spun că mi-ar fi dat bani. Nu le-am văzut pe ele în viaţa mea. Au zis că au vorbit cu mine la telefon. Descifrarea apelurilor a demonstrat că eu nu am vorbit cu ele niciodată”, menţionează Marcu.

În instanţa de judecată, cei trei suspecţi au făcut expertiza stilistică a proceselor-verbale cu declaraţiile celor două fete care susţineau că i-ar fi dat bani Auricăi Marcu, iar expertul a stabilit că a fost un text dictat, în mărturiile fetelor fiind depistate expresii nespecifice unui copil de clasa a 12-a. „Poate aceste fete au dat ceva, dar e foarte interesant cui”, spune Marcu. Aceasta susţine că anchetatorii i-au cerut să declare că i-a oferit 300 de euro lui Adrian Ghicov, ca să se aleagă, în schimb, doar cu un dosar administrativ. „Acum puteţi să vă daţi seama de ce alte persoane, la care au fost găsiţi bani şi existau probe că i-au luat de la copii, s-au ales doar cu dosare administrative””, adaugă Valeriu Şarai, cu referire la persoanele anchetate în acest dosar, dar care au fost doar amendate după ce şi-au recunoscut vina.

„Ţinta lor am fost eu. Ei au vrut să mă excludă din sistem şi să mă defăimeze. Opt ani le-am stat ca un ghimpe”, afirmă Ghicov. „Faptul că procurorul, la Curtea de Apel, a cerut achitarea mea arată că nu au fost probe şi, într-un fel, ei şi-au recunoscut neprofesionalismul”, a conchis acesta.

Contactată de ZdG, Larisa Şavga, ex-ministra Educaţiei, a declarat că „sunt organe competente care pot să se ocupe de asemenea cazuri. Ghicov poate spune ce vrea, fiecare e liber să facă asta în ţara noastră”.

Şleahtiţchi: „Ghicov are dreptul la recompensă”

„Revenirea lui Adrian Ghicov este organic legată de verdictul pe care l-a dat instanţa de judecată, nevinovat. În strictă conformitate cu legislaţia, ministerul a fost obligat să-l repună în funcţie când ministru era dl Bujor”, ne-a declarat ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi. Acesta afirmă că, deocamdată, Ghicov nu a cerut daune pentru perioada cât nu a muncit, dar că „are tot dreptul la recompensă”. „Cred că atunci, în 2009, s-a produs un lucru grav, s-a încălcat principiul prezumţiei nevinovăţiei. În genere, în R. Moldova de multe ori s-au făcut declaraţii până a avea decizia judecăţii, pentru că doar ea poate da calificative. Am avut această modă moldovenească când omul era făcut cap de reţea, mare bandit, fără a avea decizia judecăţii. Aşa a fost şi în cazul lor. S-au grăbit cu declaraţiile, ca mai apoi instanţa de judecată să spună că, de fapt, lucrurile nu corespund adevărului, sau probele nu fac dovada faptului că omul a încălcat legislaţia. Contează verdictul final”, a menţionat ministrul.

Mărturii din „Dosarul BAC-ului”

Valentina Tonu, şefa Direcţiei Generale Învăţământ, Tineret şi Sport din Hânceşti, şi-a recunoscut vina şi s-a ales cu o amendă în „Dosarul BAC-ului”.

„Instanţa de fond a respins corect declaraţiile martorului Tonu Valentina cu referire la împrejurarea că a solicitat şi a primit de la unii părinţi, copiii cărora au susţinut examenul de bacalaureat, suma de 18000 de lei şi 300 de euro, iar ulterior i-a transmis această sumă lui Busuioc Ion, şi declaraţia martorului Busuioc Ion privind transmiterea pachetului inculpatului Ghicov Adrian din motiv că nu dovedesc circumstanţa că aceşti bani au fost transmişi inculpatului Ghicov Adrian.”

Doina Chistruga, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cahul, martor în „Dosarul BAC-ului”, a susţinut că i-a dat personal specialistului principal al Agenţiei de Evaluare şi Examinare, Aurica Marcu, 300 de euro pentru majorarea notelor în urma contestaţiilor.

„Fiind audiată în şedinţa de judecată, Doina Chistruga a declarat că după afişarea notelor de la examenele de bacalaureat la 02.07.09 a aflat de la careva din colegi, pe care nu l-a memorizat, că la Chişinău, la Ministerul Educaţiei, este o oarecare doamnă Aurica Marcu, care pentru suma de 300 de euro poate ajuta ca să mărească notele, tot acolo colegul acela a dictat în glas, faţă de ceilalţi colegi şi părinţii prezenţi, numărul telefonului mobil al lui Marcu Aurica, notându-l. La acel moment, lângă ea se afla colega S.O. şi C.I. Ulterior, dânsa a telefonat-o pe Marcu Aurica şi, întâlnindu-se, i-a transmis – 300 de euro, pentru ca să-i fie majorate notele sau măcar să nu-i fie micşorate”.

Instanţa de judecată:

„Acestor declaraţii li se dă o apreciere critică, pe motiv că  contravin declaraţiilor martorilor G.A., O.A, S.D. şi S.O., care erau atunci prezenţi pe teritoriul liceului, au negat faptul că cineva din elevi ar fi răspândit informaţia referitoare la faptul că Marcu Aurica poate ajuta la mărirea notelor şi că ar fi dictat în public numărul ei de telefon”.

Adriana Moţpan, studentă la Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie, martor în „Dosarul BAC-ului”. A susţinut că i-a dat specialistului principal al Agenţiei de Evaluare şi Examinare, Aurica Marcu, 300 de euro pentru majorarea notelor în urma contestaţiilor.

„În ziua în care au fost afişate notele la Colegiul de Medicină, în timpul amiezii, de ea s-a apropiat o doamnă. Ea a recunoscut-o pe Aurica Marcu, care i-a propus ajutorul în mărirea notelor la examenele de bacalaureat pentru o sumă de 300 de euro. A doua zi, doamna i-a cerut să ducă banii în WC-ul colegiului şi să-i pitească sub lavoar, ceea ce a şi făcut. Întorcându-se peste o oră, banii nu erau, iar cine i-a luat, nu se ştie.”

Instanţa de judecată:

„Pe parcursul examinării cauzei penale nu s-a confirmat prin nimic că Marcu Aurica ar fi estorcat careva bunuri de la Doina Chistruga şi Adriana Moţpan pentru sine sau pentru o altă persoană, sau că ar fi comunicat cărorva persoane că are influenţă asupra funcţionarilor pentru a rezolva majorarea notelor acestora.”

(Extrase din decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2010)

P.S. ZdG a luat legătura cu Doina Chistruga, dar aceasta a refuzat categoric să discute despre cele întâmplate în vara anului 2009. Cealaltă martoră a acuzării, Adriana Moţpan, nu mai învaţă la Colegiul de Medicină şi Farmacie, iar responsabili din cadrul instituţiei ne-au spus că nu ne pot oferi date despre locul unde se află aceasta în momentul de faţă.