Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dosarele de 2 milioane ale…

Dosarele de 2 milioane ale judecătorilor și procurorilor

Vitalie Cotorobai

Aproape 100 de mii de euro, echivalentul a 2 milioane de lei. Atât va încerca Ministerul Justiţiei să recupereze de la 34 de justiţiabili, dintre care 27 actuali sau foşti judecători şi şapte procurori, dar şi doi funcţionari, consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Cea mai mare despăgubire, de 20 mii de euro, ar urma s-o achite un judecător şi doi procurori din raioane, după ce nu au investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, anunţa miercuri, 27 ianuarie 2016, că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi a întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci Ministerul Justiţiei (MJ) anunţa şi o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari cu funcţie de răspundere care vor fi acţionaţi în judecată prin acţiune de regres de către instituţie. ZdG a solicitat şi a primit de la MJ nu doar lista funcţionarilor care urmează să-şi justifice deciziile luate, dar şi dosarele din cauza cărora R. Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Astfel am descoperit că cei 36 de oficiali, dintre care 27 de judecători, şapte procurori şi doi funcţionari publici, urmează să plătească pentru 11 dosare pierdute, în valoare totală de 97 mii de euro, echivalentul a 2 milioane de lei. În urma acestei analize se constată că cea mai mare sumă de bani, 20 mii de euro, ar urma să fie achitată din buzunarele a trei justiţiabili din Hânceşti şi Anenii Noi, deşi marile dosare, dar şi marile erori din justiţie sunt, de fapt, în Chişinău.

553-vitalie_cotorobai220 mii de euro de la doi procurori şi un judecător din raion

Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai urmează să fie acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015. Reclamantă a fost Veronica Ciobanu, o tânără care s-a adresat la Înalta Curte pentru dreptate după ce oamenii legii din R. Moldova nu au investigat eficient şi sub toate aspectele un accident rutier din 6 aprilie 2006, când soţul său, taximetrist, aflându-se la volanul unui automobil LADA, s-a ciocnit, mortal, cu un BMW Seria 5, şoferul căruia nu a fost găsit responsabil de justiţia din R. Moldova. Curtea a decis ca statul să-i plătească reclamantei 20 mii de euro, drept prejudiciu moral, plus orice taxă care poate fi percepută. Curtea a considerat că „modul în care autorităţile naţionale au desfăşurat investigaţia îi poate crea impresia unui observator independent că ele nu au încercat cu adevărat să elucideze circumstanţele cauzei şi să descopere adevărul”. Igor Lamba, fost procuror în cadrul Procuraturii Hânceşti, actualmente delegat la Procuratura Generală, dar şi Aurel Burlacu, actualul procuror al r. Anenii Noi, fost procuror la Hânceşti, au fost acuzatorii de stat care au gestionat acel dosar. Împreună cu Vitalie Cotorobai, judecător de instrucţie la Judecătoria Hânceşti, cei trei urmează să plătească, în total, 20 mii de euro.

Procurorul Aurel Burlacu susţine că nu a fost informat până acum despre dosarul pentru care urmează să fie acţionat în judecată. „Întrebarea e dacă am banii ăştia (zâmbeşte, n.r.). Eu sunt sigur că instanţa nu o să accepte cererea. Legea cu privire la agentul guvernamental a intrat în vigoare în 2015. Acolo se menţionează că se trage la răspundere timp de trei ani de zile. Dar, cazul a avut loc în 2008. Are importanţă când a avut loc încălcarea, în 2008. Da, pe asta mizez”, explică procurorul. Acesta susţine că nu a vorbit cu celelalte două persoane implicate în acest dosar, dar pasează vina spre judecătorul de instrucţie, Vitalie Cotorobai. „El a luat ultima decizie pe caz”, susţine Burlacu, precizând că lista cu funcţionarii acţionaţi în judecată ar fi una „făcută selectiv”. Judecătorul Cotorobai a evitat să discute cu noi, deşi i-am lăsat grefierei acestuia un număr de contact, la care urma să ne apeleze.

17150 de euro pentru violenţă domestică

Magistraţii Liuba Pruteanu şi Sergiu Lazări de la Judecătoria Buiucani, dar şi procurorii Daniela Chiriac, Igor Cerchez şi Alexei Axentiev, foşti sau actuali angajaţi ai Procuraturii sect. Buiucani, urmează să fie acţionaţi în judecată pentru un prejudiciu de 17150 de euro adus R. Moldova în urma unei hotărâri a CtEDO din 28 ianuarie 2014. Cei cinci justiţiabili urmează să răspundă după ce două femei, TM şi MC, mamă şi fiică, s-au plâns la organele de drept că sunt maltratate de soţul şi, respectiv, tatăl acestora. Reclamantele au invocat în faţa judecătorilor de la Strasbourg faptul că autorităţile nu au executat ordonanţa de protecţie emisă de instanţa de judecată şi astfel nu le-au acordat protecţie efectivă împotriva violenţei domestice. Curtea a constatat că instanţele de judecată şi Procuratura au luat în acest caz decizii contradictorii sau cu întârziere.

Cauza „Dragostea Copiilor”, iniţiată printr-o cerere depusă la 13 mai 2008 contra R. Moldova de către întreprinderea „Dragostea Copiilor – Petrovschi – Nagornîi”, a avut o finalitate la data de 20 mai 2014, când Curtea a decis, în şedinţă închisă, ca statul să plătească reprezentanţilor firmei 6300 de euro. Compania reclamantă a susţinut că, în urma erorilor din justiţia R. Moldova, şcoala pe care o gestiona a fost nevoită să-şi înceteze activitatea, iar consiliul de administraţie a suferit prejudicii grave. Pentru acest dosar, MJ i-a găsit responsabili pe Vera Macinskaia, fostă judecătoare la CSJ, dar şi pe Galina Stratulat şi Tatiana Vieru, actuale magistrate în cadrul acestei instanţe.

Judecătorii Victor Pruteanu, Ana Panov şi Anatolie Minciună, toţi de la CA Chişinău, urmează, dacă demersul MJ va fi aprobat, să achite 10800 de euro pentru dosarul lui Radu Botezatu, pe care l-au examinat. Reclamantul este ofiţerul de poliţie Radu Botezatu, care s-a plâns la CtEDO că o decizie de repartiţie a unui apartament care i se cuvenea a survenit tardiv, iar ulterior, instanţele naţionale i-au acordat „compensaţii insuficiente pentru această încălcare”.

3700 de euro de la o judecătoare decedată

Ion Muruianu (fost preşedinte al CSJ) şi Nina Cernat, actualmente judecători la CA Chişinău, împreună cu Constantin Gurschi şi Valentin Barbă, foşti judecători la CSJ, urmează să fie acţionaţi în judecată pentru dosarul „Kenzie Global Limited LTD”, pierdut de R. Moldova la Curte în aprilie 2014. Acest SRL a acuzat faptul că, având un litigiu, nu a fost citat de CSJ pentru a se prezenta la proces şi, respectiv, a fost privat de dreptul de a-şi expune punctul de vedere. CtEDO a decis ca R. Moldova să plătească acestei firme, cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, suma de 5100 de euro.

Olga Adam, fostă judecătoare la CSJ, decedată între timp, Mihail Macar, preşedintele Judecătoriei Hânceşti, Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, şi Tudor Popovici, fost judecător în cadrul instanţei supreme, vor plăti, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, 3700 de euro din cauza examinării defectuoase a dosarului Svetlanei Beşliuc, reclamantă care s-a plâns de durata excesivă a procedurilor penale împotriva sa.

Pentru cauza „Dănălachi c. Moldovei”, pronunţată în septembrie 2013 şi în urma căreia statul a fost obligat de CtEDO să achite reclamantei Angela Dănălachi 5 mii de euro, urmează să plătească, conform Ministerului Justiţiei, trei persoane: Galina Vavrin, acum preşedinte interimar la CA Cahul, Dumitru Chebac şi Tudor Chircu, foşti judecători din cadrul acestei instanţe. Angela Dănălachi, printr-o hotărâre judecătorească, care a devenit definitivă în noiembrie 2008, a fost condamnată, pentru delapidare, la plata unei amenzi. La 20 februarie 2009, instanţa a înlocuit amenda pe care nu a reuşit să o plătească cu pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 12 luni şi ea a fost în aceeaşi zi reţinută. La 12 martie 2009, hotărârea a fost anulată de către Curtea de Apel în cadrul unei proceduri în care doamna Danalachi nu a fost reprezentată de un avocat, se spune în hotărârea CtEDO.

Explicațiile ministerului
Ministerul Justiției, într-un răspuns remis ZdG, anunță că intentarea acțiunilor civile în regres a devenit posibilă după intrarea în vigoare a noii legi cu privire la Agentul guvernamental, din 30 iulie 2015. Instituția precizează că, la indicația ministrului Justiției, au fost create două grupuri de lucru: primul grup urma să identifice o listă prealabilă de persoane contra cărora MJ intenţionează să depună acţiuni în regres, iar cel de al doilea grup – să elaboreze aceste acţiuni şi să le depună în instanţele de judecată. „Ca urmare a unei analize temeinice a tuturor cazurilor în care R. Moldova a fost obligată de CtEDO să achite nişte prejudicii morale, materiale şi cheltuieli reclamanţilor şi ţinând cont de termenul de prescripţie prevăzut de legea cu privire la Agentul guvernamental, primul grup de lucru a identificat o listă prealabilă de 11 cazuri”. MJ anunță că aceste cauze au fost alese ținându-se cont de termenul de prescripție (cauzele în care R. Moldova a achitat prejudicii morale, materiale și cheltuieli reclamanților în urma hotărârilor CtEDO, dar nu au o perioadă mai mare de 3 ani din momentul achitării sumelor menționate), de faptul că ele ar putea crea precedente pentru justiție, dar și de încălcările comise de funcționari.

Doi procurori din Străşeni şi Călăraşi, somaţi să achite 17150 de euro

Cauza Lebedinschi (Adrian Lebedinschi, avocat, actual deputat pe listele PSRM) va face şi ea obiectul unui proces de judecată dintre MJ şi patru foşti sau actuali judecători: Ana Gavriliţă de la CA Chişinău, Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan de la CSJ şi Svetlana Novac, fostă angajată a instanţei supreme. MJ consideră că aceşti judecători sunt responsabili de faptul că statul a fost obligat de CtEDO să achite 5500 de euro reclamantului, care s-a plâns că instanţele naţionale i-au stabilit o indemnizaţie unică mai mică decât cea legală, după ce a suferit un accident fiind la serviciu (poliţist), în urma căruia şi-a pierdut capacitatea de muncă.

Şase judecători, Djeta Chistol de la Judecătoria Centru, Valeriu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cimpoi şi Galina Stratulat de la CSJ, dar şi un funcţionar din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS), Adela Glavan, mama ministrei Sănătăţii, tot ea, şefa Asociaţiei medicale Centru din Chişinău, vor fi judecaţi pentru a returna statului 5960 de euro, după hotărârea Radu c. Moldovei, din aprilie 2014. Reclamanta Liliana Radu a reclamat în faţa judecătorilor de la Strasbourg că judecătorii şi funcţionara de la MS nu i-au asigurat dreptul „la respectarea vieţii private”, fiind făcute publice informaţii din dosarul său medical.

Igor Chiriac, procuror în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, procuror în cadrul Procuraturii Străşeni, vor fi acţionaţi în judecată pentru cauza „Eremia c. Moldovei”. Reclamantele, Lilia Eremia şi fiicele ei, Doina şi Mariana Eremia, s-au plâns la CtEDO de faptul că autorităţile au fost inactive în vederea protejării împotriva violenţei domestice şi tragerii la răspundere a făptuitorului. Judecătorii de la Strasbourg au decis ca statul să le achite celor trei nu mai puţin de 17150 de euro, bani pe care acum MJ va încerca să-i recupereze de la cei doi procurori.

900 de euro MJ va încerca să recupereze de la Vladimir Coteţ, viceprimar de Chişinău, după hotărârea „Chirica c. Moldovei”, în care reclamantul, Grigore Chirica, pe atunci angajat al Ministerului Apărării, s-a plâns de faptul executării tardive de către autorităţile locale a unei hotărâri de judecată prin care acestuia îi fusese repartizat un apartament.

Acest arti­col este rea­li­zat în cadrul pro­iec­tu­lui „Con­so­li­da­rea Sta­tu­lui de drept şi asi­gu­ra­rea trans­pa­renţei sis­te­mu­lui jude­că­to­resc”, imple­men­tat de către A.O. “Juri­ş­tii pen­tru drep­tu­rile omu­lui” cu supor­tul Civil Rights Defen­ders şi Natio­nal Endow­ment for Demo­cracy, care nu influ­enţează în niciun fel subiec­tul şi conţi­nu­tul inves­ti­ga­ţi­i­lor publi­cate.