Dinastii de judecători

Copiii judecătorilor au posibilitatea să studieze la facultăţile de drept din R. Moldova fără să achite taxa anuală de aproximativ opt mii de lei. Prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în 2008, peste zece copii de judecători au fost propuşi spre înmatriculare la instituţiile superioare de învăţământ. Mai mult decât atât, după finalizarea studiilor, absolvenţii nu au nicio obligaţie faţă de instituţiile de stat care i-au promovat la studii fără contract.

Din mai 2008 până la mijlocul verii, CSM a adoptat opt hotărâri prin care propune înmatricularea la studii în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Universităţii de Stat “Alecu Russo” din or. Bălţi, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), Universităţii de Studii Europene din Moldova (USEM) şi scutirea de taxe a unor copii ai judecătorilor.

Copii de judecători doar la facultăţile de Drept

“Examinând cererile parvenite de la Valentin Verejan, preşedinte al Judecătoriei Militare, Nicolae Craiu, judecător al Curţii de Apel Economice, Ghenadie Eni, preşedinte al Judecătoriei Cahul şi Ecaterina Buzu, specialist principal în secţia justiţie şi cadre a Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii”, este notat în hotărârea CSM din 22 mai 2008, “în temeiul Contractului de Colaborare între USM şi CSM, propune înmatricularea la studii la Facultatea Drept a USM a următorilor candidaţi: Victor Verejan, Sergiu Craiu şi Artiom Eni”, mai notează actul.

În baza aceluiaşi contract de colaborare între USM şi CSM, prin hotărârea din mai 2008, se solicită scutirea de taxă pentru anii 2008—2012 a studentei anului I, Cătălina Buzu.

Mai târziu, în iunie, CSM a examinat cererea lui Sergiu Furdui, vicepreşedinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, prin care a fost solicitată înmatricularea la Facultatea de Drept a USM a fiului acestuia, Alexandru Furdui. Şi Tatiana Duca, vicepreşedinte interimar al Curţii de Apel Bălţi, a cerut înmatricularea fiicei sale, Zinaida Duca, la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat “Alecu Russo” din or. Bălţi. În iulie 2008, Veronica Nichitenco, judecător la Judecătoria Căuşeni, a solicitat CSM înmatricularea fiicei sale, Olga Nichitenco, la USEM. Tot în iulie, Iurie Diaconu, judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi Nina Traciuc, judecător al Curţii de Apel Chişinău, au cerut ca fii lor, Sandu Diaconu şi Constantin Traciuc, să fie înmatriculaţi la USM. Tot la acea dată, Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte interimar al Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, a solicitat înmatricularea la Facultatea Drept a fiicei judecătorului de instrucţie, Ghenadie Morozan, Constanţia Morozan. Iar Gheorghe Scutelnic, preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, a solicitat CSM să o înmatriculeze pe Svetlana Ghercavii la studii de masterat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat “Aleco Russo” din or. Bălţi.

Studii gratuite fără niciun regulament

Deşi aceste hotărâri ale CSM au fost făcute publice, Gheorghe Avornic, decanul Facultăţii de Drept de la USM, acolo unde taxa anuală este nici mai mult, nici mai puţin, opt mii de lei, spune că în acest an nu există studenţi propuşi de CSM. “Acesta era un schimb între USM şi CSM”, explică Gheorghe Avornic. “Ei ne ofereau baza de practică, iar noi, la demersul lor, înmatriculam studenţi”.

La Bălţi, taxa pentru un an de studii la Facultatea de Drept, este de 7 200 lei. Gheorghe Neagu, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, spune că astfel de acorduri au existat între mai multe instituţii şi Facultăţile de Drept. “În mod normal, ar trebui să existe un regulament care ar stipula în ce condiţii are loc înmatricularea la universităţi a studenţilor propuşi de instituţiile de stat”, spune Neagu. “Problema, de fapt, porneşte de la absenţa cadrului juridic în acest sens. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului ar fi trebuit să elaboreze un regulament. În lipsa acestuia, universităţile aveau acorduri cu instituţiile de stat, iar universităţile scuteau studenţii de taxă.

– Obligaţii? – Niciuna!

Nicolae Clima, preşedintele CSM, spune că, în septembrie 2008, instituţia pe care o conduce a reziliat contractul cu toate facultăţile de drept. “Copiii nu au fost promovaţi decât în ordine generală. De fapt, era o colaborare între CSM şi facultăţile de drept. Acest contract a existat din 2005 până în septembrie 2008”, mai spune preşedintele CSM. Judecătorii care doreau ca fiii lor să studieze gratuit la facultăţile de drept, nu trebuiau decât să depună o cerere la CSM.

De când a fost reziliat acest contract, Nicolae Clima spune că toţi judecătorii au fost informaţi despre acest fapt. Preşedintele CSM mai spune că există mai multe acorduri cu instituţiile de drept: CSM, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, Curtea Supremă de Justiţie.

Chiar dacă numărul studenţilor înmatriculaţi în baza hotărârilor CSM depăşeşte zece persoane, Nicolae Clima spune că în acest an doar trei studenţi au fost înmatriculaţi la facultăţile de drept. Ce obligaţie au aceşti studenţi după absolvirea studiilor? “Niciuna”, răspunde preşedintele CSM.

Hotărâri în afara legii

Toate aceste hotărâri, reprezentanţii CSM afirmă că le-au luat în baza Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Vitalie Nagacevschi, de la Jurişti pentru Drepturile Omului, spune însă că legea cu privire la CSM stabileşte clar domeniile în care CSM are dreptul de a adopta hotărâri. “Înmatricularea nu este prevăzută”, afirmă Vitalie Nagacevschi. “Înţeleg dorinţa CSM de a promova interesele judecătorilor sau promovarea unor dinastii de jurişti, dar văd anumite probleme. E vorba despre înmatricularea copiilor în afara concursului sau de acceptarea copiilor la studii fără contract. Ar fi normal ca după promovarea acestor copii la studii să fie întocmite şi anumite obligaţii. O altă problemă poate fi şi metoda de selectare”, mai spune juristul Nagacevschi.

Am contactat câţiva dintre părinţii celor care au fost înmatriculaţi la facultăţile de drept. Judecătorii însă s-au simţit lezaţi, spunându-ne că studiile copiilor lor din banii publici ţine de viaţa privată.

Anastasia NANI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. eugen.

    dinastiile sunt bune numai nu in justitie.Eu in genere socot ca in justitie ele trebue intertise caci ele creaza trafic de influenta si coruptie.Avem multe cazuri cu copii si fratii judecatorilor insa nimeni nu urmareste.De exemplu,ei au dreptul sasi repare gratis masinile proprii din care cauza fratii lor se plimba cu automobilul scris pe numele judecatorului.In cele din urma platim noi,contribuabilii.Nemaivorbind de deciziile CEDO, unde nu toti se adreseaza, stiind procedura lunga.Ar fi bine sa scrieti si despre multe alte privelegii ale judecatorilor care niciodata nu poarta raspundere pentru deciziile lor anulate,vadit tendentioase,iar unii chiar au fost avansati dupa ce au favorizat una din parti.Caci o mina spala pe alta.

  2. Lidia

    Nu mai spuneti ca nu au obligatii copiii – au obligatii parintii, ca da… totul se plateste.
    Poftim exemplu:2008-10-22/18:42 Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) va ataca R. Moldova la CEDO pentru încălcarea dreptului la libera asociere şi dreptului la un proces echitabil, după ce Ministerul Justiţiei (MJ) a refuzat înregistrarea modificărilor statutului formaţiunii, iar Curtea de Apel Chişinău a dat dreptate ministerului.

    Preşedintele MAE, Anatol Petrencu, a declarat miercuri, 22 octombrie, într-o conferinţă de presă la Info-Prim Neo că formaţiunea s-a conformat recentelor modificări la Legea privind partidele. La 29 iunie în cadrul Congresului extraordinar al MAE au fost aduse modificări la statutul formaţiunii, inclusiv pentru schimbarea statutului de mişcare social-politică în partid politic.

    „După mai multe tergiversări, MJ a refuzat înregistrarea noului statut, făcând trimitere la Codul civil şi la alte acte normative, care ies din cadrul legal cu privire la partide. Noi am insistat pe lângă MJ şi chiar am pichetat ministerul în ideea sensibilizării ministrului Vitalie Pârlog, căruia i-am adresat şi o scrisoare prin care am arătat că refuzul MJ nu are suport legal”, a menţionat Anatol Petrencu.

    MAE a acţionat MJ la Curtea de Apel. La 20 octombrie, judecătorul Curţii de Apel, Mihai Ciugureanu a declarat neîntemeiată cererea MAE şi a dat dreptate MJ. MAE consideră că judecătorul a luat această decizie urmărind anumite interese, având în vedere că fiica sa, Carolina Ciugureanu-Mihailuţă, a fost propusă de către deputaţii comunişti în calitate de candidat la funcţia de avocat parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului. „Este foarte clar pentru noi că este vorba de un aranjament, MAE fiind prin definiţie împotriva actualei guvernări. Evident că tata are grijă de protecţia fiicei sale, ca să treacă în Parlament în calitate de avocat parlamentar”, explică Anatol Petrencu decizia instanţei în defavoarea MAE.

    Avocatul Vitalie Nagacevschi susţine că ar fi recuzat judecătorul, dacă ar fi ştiut la momentul examinării litigiului că fiica lui a fost propusă în calitate de candidat la funcţia de avocat parlamentar şi urmează a fi numită de Parlament, unde majoritarea este deţinută de comunişti. „Suntem siguri, însă, că judecătorul Mihail Ciugureanu cunoştea acest lucru şi ar fi trebuit să se abţină de la judecarea acestei cauze având în vedere implicaţiile politice din cadrul acestui litigiu”, a spus avocatul.

    „Acest litigiu este o hârtie de turnesol care demonstrează cât de bine funcţionează democraţia în R. Moldova. Este evident că se face totul pentru a împiedica partidele democratice de opoziţie să se dezvolte şi se doreşte excluderea acestora din competiţia electorală din 2009”, a mai spus Vitalie Nagacevschi. Avocatul crede că partidul MAE este acum în rol de experimentator. „Făcând paralela cu acest litigiu putem concluziona cum va proceda MJ în ceea ce priveşte celelalte partide de opoziţie, care vor solicita înregistrarea modificărilor documentelor lor de constituire”, a afirmat juristul.

    Având în vedere că decizia Curţii de Apel este definitivă, dar şi pasibilă de atacată cu recurs, MAE o va ataca atât la CEDO, cât şi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). „Bănuim că şi la CSJ vom avea anumite probleme pornind de la implicaţiile politice pe care le ridică acest dosar. Prin exemplul acestui dosar, vom încerca să demonstrăm că în R. Moldova, la moment, regulile democratice încă nu funcţionează”, a spus Nagacevschi.

    Totodată, avocatul nu exclude că CEDO va examina, în regim de urgenţă dosarul, pentru a da posibilitate partidului să participe la alegerile parlamentare din 2009.

  3. Tinka

    inainte ca sa scrieti asha articol in ziar…cercetati daca toate informatiile sunt corecte!!daca au obligatii “copii de judecatori” dupa ce termin studiile??daca invata ei gratuit?!!!…luati va rog si verificati informatiile date si nu scrieti MINCIUNI!!!!!!
    P.S:pentru acest articol puteti fi dati in judecata!!!

  4. pentru Tinka

    Tinka,
    fii atenta la ceea ce declara Nicolae Clima, presedintele CSM. daca vrei sa ataci in instanta, cerceteaza initial hotararile CSM, iar apoi discuta si cu dnul Clima.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *