Devoronizarea. Schimbarea portretelor

235-devorÎn instituţiile publice din R. Moldova au fost amplasate câteva mii de portrete ale lui Vladimir Voronin. După expirarea mandatului de preşedinte, acestea ar trebui retrase de pe pereţi. În actele oficiale nu există un regulament care ar explica cum sunt plasate şi cum sunt retrase aceste portrete. Experţii consideră că în aceste condiţii ar putea avea loc acţiuni de iconoclast, adică de distrugere în masă a portretelor.

În ultimii ani, practic în toate birourile instituţiilor publice a apărut câte un portret cu Vladimir Voronin. În actele oficiale publicate de Preşedinţie şi de Guvernul R.Moldova, nu există nicio ordonanţă, dispoziţie sau hotărâre care ar dispune afişarea acestor portrete. Totuşi, acestea au apărut peste tot, în baza unei indicaţii care nu a fost făcută publică şi în pofida faptului că pe parcursul acestor opt ani persoana din portret a deţinut în permanenţă şi poziţia politică de lider de partid.

Fostul premier Vasile Tarlev confirmă lipsa unui act oficial care ar prevedea instalarea acestor portrete.«Nu veţi găsi niciun act legislativ, emis de Guvern sau de Parlament, care ar prevedea amplasarea acestor portrete. De la administraţia prezidenţială a venit această iniţiativă, dar nu cred că veţi găsi un document oficial», a declarat Tarlev pentru ZdG.

În curând, în virtutea alegerilor şi prevederilor constituţionale, liderul acestui partid nu va mai avea dreptul să deţină funcţia de preşedinte de stat şi, în acest context, menţinerea în instituţiile statului a pozei unui lider de partid ar fi şi mai neadecvată. Ce se va întâmpla cu aceste portrete? Vor fi aruncate? Vor fi arhivate? Pentru ce?

«Am găsit doar ţinta de care fusese agăţat portretul»

Încercând să discutăm cu diferiţi experţi şi autorităţi publice, am decsoperit că acest portret, totuşi, nu este afişat în unele instituţii de stat. Astfel, pe lângă biroul preşedintelui Voronin, portretul liderului PCRM nu este afişat în cabinetele unor primari şi preşedinţi de raion.

Boris Burcă, preşedintele raionului Teleneşti, ne-a spus că, de fapt, atunci când a fost ales în această funcţie şi a intrat în birou, a găsit doar ţinta pe perete şi locul unde s-a aflat portretul lui Voronin. «L-o fi luat fostul preşedinte de raion, ca să îl păstreze. Nu e nicio problemă. Portretul lui Ştefan cel Mare, pe care l-am plasat pe perete, arată foarte bine şi cred că e cel mai adecvat», a declarat pentru ZdG Boris Burcă.

Eugen Manoli, vicepreşedintele acestui raion, ne-a spus că a găsit portretul în birou, dar a considerat că e inadecvat ca chipul unui lider de partid să troneze într-un birou public.

«Cred că portretul celui care trebuie să se afle în toate birourile publice trebuie să reprezinte o personalitate cu calităţi morale perfecte, să fie un lider respectat, care acţionează respectuos», ne-a comunicat Manoli, adăugând că din aceste considerente a şi retras portretul lui Voronin.

Şi la Străşeni portretul lui Vladimir Voronin nu este foarte popular. «Sunt degrevat din funcţie şi nu stau la birou acum. Dar nu ţin portretul lui Voronin în cabinet. Nu o să-l prea găsiţi şi în alte instituţii ale administraţiei publice din Străşeni. Uitaţi-vă ce a făcut partidul de guvernământ cu autonomia locală! E vorba de o verticală a puterii. Ne impun portrete, dar ne taie bugetul», a spus Nicolae Robu, preşedintele raionului Străşeni, în contextul recentelor obligaţii de a «optimiza» bugetele locale. Mai multe persoane pe care le-am contactat au conchis că e inadecvată menţinerea portretelor unui lider acuzat de corupţie, de comiterea unor acţiuni intransparente cu bani publici sau a altor acte imorale.

Nu există un regulament de retragere a portretelor

În schimb, ex-premierul Vasile Tarlev e de părere că portretele lui Voronin trebuie ţinute pe perete, chiar dacă există acuzaţii că această persoană ar fi comis acte de corupţie sau imorale. «Da, se mai întâmplă că un preşedinte de ţară e acuzat de crime, dar pentru asta există organe de anchetă. Vrem, sau nu vrem, portretul preşedintelui, ales de popor, trebuie ţinut pe perete în instituţiile publice», a conchis Vasile Tarlev. El a declarat, însă, că un preşedinte de ţară trebuie ales «de întregul popor, nu de un partid» şi că atunci când acesta devine preşedinte, ar trebui să renunţe la calitatea sa de preşedinte de partid.

Igor Munteanu, directorul IDIS «Viitorul», consideră că, în R.Moldova, prin această amplasare a mii de portrete al aceluiaşi lider s-a contribuit la hipersonalizarea sistemului, adusă la limită de cult prin alte acţiuni autoritare. «Consider că în biroul unui demnitar e suficient să găsim blazonul regiunii pe care o reprezintă, drapelul statului şi, eventual, drapelul UE», susţine Munteanu.

Vasile Tarlev ne-a spus că nu a existat un document public sau un regulament care ar prevedea instalarea şi, ulterior, dezinstalarea acestor portrete. Deci nu există un document oficial care ar spune ce trebuie să facă funcţionarii cu portretele vechi şi de unde să le ia pe cele noi.

Experţii susţin că, în cazul în care nu există un regulament special de retragere şi schimbare a portretelor, ar putea apărea acţiuni de iconoclasm, adică de distrugere violentă a portretelor unui demnitar retras din funcţie. Istoria cunoaşte mai multe campanii de acest fel.

Cercetătorul Polly Jones, autor al mai multor cărţi despre liderii sovietici, a inserat un capitol separat, dedicat iconoclasmului, în cartea «Dilema stalinizării». El relatează prin mărturii şi documente istorice că după 1956 «o parte din autorităţi întrebau stupefiate cum să acţioneze atunci când angajaţii scoteau de pe pereţi portretele lui Stalin?». Aceste acţiuni au fost însoţite de distrugeri masive ale portretelor, prin ardere, fărâmiţare şi deteriorare în grup. Tot în această carte există câteva situaţii care au fost considerate de către autor ca un eventual răspuns pentru autorităţi. «Elevii din Moscova au scos portretele lui Stalin, spunându-i învăţătorului că acesta a comis multe greşeli».

Alina RADU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. BPR

    Voronin a depăşit orice limită a bunului simţ. Este cel mai incompetent, iresponsabil şi depravat preşedinte de ţară. Acesta este un criminal şi o ruşine a neamului românesc. Timpul plecării lui a venit. Trezeştete române.

  2. sees

    Persoana asta de mult nu-i. N-a raspuns la adresarile cetatenilor din 2004 si pina in ziua de azi. Desi era garantul Constutitiei. Unde s-o fi pierdut?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *