Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   "Dedesubturi" din lumea notarilor

„Dedesubturi” din lumea notarilor

Blanchetele speciale, aprobate spre folosire în emiterea actelor notariale în două rânduri prin ordinele miniştrilor Justiţiei, provoacă un scandal ascuns în cercul notarilor. Mulţi refuză să le folosească pe motiv că acestea ar reprezenta un business pentru cei care promovează folosirea lor.

În iulie 2008, printr-un ordin semnat de Vitalie Pârlog, ministrul Justiţiei de atunci, în circuitul notarial erau introduse blanchetele speciale de strictă evidenţă pe care urmau să se întocmească toate actele notariale.

Furnizorul foilor de strictă evidenţă urma să fie selectat printr-un concurs organizat de Ministerul Justiţiei (MJ). Ce se cunoaşte este faptul că licitaţia a fost câştigată de Întreprinderea de Stat “Tipografia Centrală”. Unde anume însă se produc blanchetele, de unde se aduce hârtia şi prin intermediul cărei firme, nu a devenit niciodată public.

Două ordine şi o deciziem irevocabilă a CSJ

Nemulţumite de această nouă regulă impusă de MJ, Asociaţia Obştească “Uniunea Notarilor din R. Moldova” şi Asociaţia Notarilor din Moldova “NOTA” au cerut în instanţa de judecată anularea ordinului semnat de Pârlog. Iar Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), pe 11 noiembrie 2009, le-a admis solicitarea. În februarie 2010, Alexandru Tănase, succesorul lui Pârlog, se conforma deciziei CSJ şi anula oficial ordinul din 2008.

Doar că, în martie 2010, adică peste o lună după ce oficializa anularea ordinului privind blanchetele speciale în activitatea notarială, Tănase semna un alt ordin, similar celui anulat de CSJ, prin care blanchetele erau reintroduse în circuit.

Tănase explica decizia sa prin faptul că “nu mi-a plăcut că s-a mers în judecată pentru a anula un ordin al MJ. Le-am dat  un semnal celor care doreau să anuleze ordine în acest fel”.

Cert e că ordinului din 2010, semnat de ministrul Tănase, nu s-au conformat numeroşi notari, pe motiv că în el lipseşte menţiunea “obligatoriu”, dar şi pentru că un ordin similar fusese anulat de judecată. Astfel, şi acum, mulţi notari refuză să utilizeze blanchetele speciale în activitatea lor.

Cei care au de suferit sunt oamenii care apelează la serviciile unui notar. Până acum se cunoaşte că cel puţin Secţia Consulară a Ambasadei României la Chişinău primeşte actele legalizate doar pe blanchete. Astfel, cei care ajung la un notar care refuză utilizarea blanchetelor riscă să nu fie primiţi cu acel act la Consulat. Totodată, nu se ştie care va fi pe viitor soarta contractelor de milioane, încheiate pe foi simple şi nu pe blanchete speciale.

Miniştrii despre blanchete

Vitalie Pârlog, ministrul Justiţiei care a introdus blanchetele, spune că era nevoie de ele pentru că apăruseră multe sesizări, inclusiv din afara ţării, despre falsificarea actelor notariale. „Consider că folosirea blanchetelor e o practică benefică pentru toţi. Ele au fost introduse pentru a împiedica falsificarea actelor notariale. Nu cunosc de ce mai mulţi notari le refuză. Nu înţeleg acest raţionament”, spune ex-ministrul.

Alexandru Tănase, succesorul lui Pârlog, cel care a reintrodus blanchetele în circuit, susţine că “notarii trebuie să respecte legea şi să emită acte acceptate la orice instituţie. Ei au privilegiul de a obţine câştiguri foarte bune, deţinând un monopol delegat de stat. În acest sens, ar trebui să se conformeze cerinţelor legale. Cred că cei care refuză să folosească blanchetele vor să facă şmecherii cu acte notariale, or, motivul din care ele au fost introduse este siguranţa”, a precizat Tănase.

Oleg Efrim, actualul ministru al Justiţiei, e de părere că “notarii ar trebui să folosească blanchetele”, dar spune că, “la moment, legea nu este prea clară”. “Noi vom fi mai expliciţi în noua lege cu privire la notariat. E nevoie de blanchete pentru a da un grad sporit de siguranţă actelor notariale, pentru că, din păcate, multe se falsifică”, a precizat ministrul.

Blanchetele – un business?

Organizaţiile care s-au opus în 2008 introducerii blanchetelor în sistemul notarial sunt şi acum împotriva utilizării lor. Tatiana Ungureanu, preşedinta Uniunii Notarilor, spune că scandalul blanchetelor nu a fost făcut public deoarece “sunt lucururi care ţin de activitatea noastră şi care ne privesc doar pe noi”. Ea susţine, însă, că nu acceptă blanchetele deoarece în spatele lor s-ar ascunde un business. “Am spus că este un business la Adunarea Generală a Notarilor. Nu cunosc al cui este businessul. Am spus că cineva are nevoie să vândă stocurile de la tipografie. Nimeni nu a negat aceste acuzaţii”, zice Ungureanu.

De aceeaşi părere este şi Elena Constantinescu, de la Asociaţia “Nota”. “Legea nu ne obligă să folosim blanchete. Atâta timp cât aceste blanchete nici nu corespund exigenţelor pentru a proteja cu adevărat actele, este intransparentă procedura de achiziţionare a lor, or, noi nu ştim când s-a organizat tenderul, cine furnizează hârtia din care se fac blanchetele, nu le putem folosi”, spune Constantinescu.

„Cineva, din contul cetăţenilor, se îmbogăţeşte. Modul în care se distribuie blanchetele de la tipografie către notari nu garantează că ele nu pot fi sustrase. Ştiu că, la Chişinău, există un pseudo-notar care are acces la acele formulare. Cum?”, se întreabă Constantinescu.

„Nu vreau sa particip la îmbogăţirea cuiva. Ce sens au aceste formulare? Cel puţin de nu ar putea fi falsificate, dar, despre ce vorbim? Se falsifică şi banii, cum să nu se falsifice nişte blanchete? Soluţia ar fi educarea oamenilor, nu introducerea blanchetelor”, crede Constantinescu.

„Păi ce, şi spaniolii fac business”?

Sunt şi notari care au păreri diferite. Diana Zgardan, preşedinta Asociaţiei Obşteşti “Liga Naţională a Notarilor”, care împarte un birou notarial cu Elena Mocanu, viceministra Justiţiei în perioada în care au fost introduse blanchetele de ex-ministrul Pârlog, crede că toate actele notariale ar trebui perfectate pe blanchete, iar notarii ar trebui să se conformeze. “Eu autentific acte notariale doar pe blanchete. Nu sunt adepta unei interpretări textuale a legii. Blanchetele au fost introduse pentru a reduce riscul falsificărilor”, afirmă Zgardan.

Întrebată de un posibil business cu blanchete, Zgardan a spus “nu”, zâmbind. “Păi ce, şi spaniolii fac business. Şi ucrainenii”, după care a zis că-i ocupată şi a închis.

5 mln anual ar putea genera vânzarea blanchetelor

Blanchetele speciale pot fi procurate de către notari de la Tipografia Centrală, iar preţul unui exemplar este de 55 de bani. Blanchetele se vând acum doar în cutii a câte 500 de bucăţi, iar o cutie costă 255 de lei. Am telefonat la Tipografie, întrebând dacă acum se mai produc blanchete. Ni s-a răspuns afirmativ, iar interlocutoarea a menţionat că “notarii cumpără câte 2-3 mii de bucăţi”.

Dacă ar fi să ţinem cont de ipoteza notarilor care refuză să folosească blanchetele pentru că acestea ar  reprezenta “businessul cuiva”, am deduce că, de pe urma producerii şi vânzării lor, dacă ar fi acceptate de toţi cei 300 de notari din R. Moldova (din spusele notarilor, pe zi, un notar foloseşte cel puţin 100 de blanchete), lunar, s-ar obţine aproape 400 mii lei, iar anual, aproximativ 5 mln lei.

Notarii anti-blanchete susţin totodată că acestea nu sunt scoase de pe piaţă pentru că ar putea exista un contract semnat pe mai mulţi ani între R. Moldova şi o firmă producătoare de blanchete, la fel ca în cazul paşapoartelor, iar dacă R. Moldova ar renunţa la comercializarea lor, atunci ar trebui să achite despăgubiri de milioane.

Miniştrii nu cred şi nu cunosc

Despre business şi despre un posibil astfel de contract, oficial, nu am reuşit să aflăm nimic. “Hai să fim serioşi. Despre ce fel de business poate fi vorba? Preţul lor nu este deloc mare”, spune Pârlog. Acesta nu-şi aduce aminte de vreun acord semnat între R. Moldova şi vreun producător de blanchete. “Nu cunosc aşa ceva”, a conchis ex-ministrul.
Nici Alexandru Tănase nu crede în businessul blanchetelor. “Cred că problema nu e în bani. 55 de bani pentru un formular nu este mult. Cred că notarii caută o portiţă pentru şmecherii”, spune ex-ministrul.

„Nu ştiu despre vreun contract semnat de R. Moldova cu  vreo firmă. Dacă există o asemenea ipoteză, e nevoie şi de dovezi. S-ar putea să fi fost semnat un asemenea contract prin 2008, dar eu nu am de unde să ştiu. Dacă îmi aduceţi dovezi – discutăm”, a precizat Tănase.

„Blanchetele au fost produse cu mult timp în urmă, la Tipografie. Nu cunosc de unde-i hârtia specială. Probabil a fost adusă de undeva, dar asta a fost demult. Nu cunosc detalii”, ne-a spus şi Oleg Efrim.

Hârtiile pe care se tipăresc blanchetele – din Rusia

Am încercat să discutăm despre problemă cu Alexandra Vidraşcu, şefa Direcţiei notariat şi avocatură din cadrul  MJ. Vidraşcu ne-a direcţionat la responsabilii pentru relaţii cu publicul din cadrul MJ. Nici de la persoanele responsabile de relaţiile cu publicul nu am primit răspunsuri la întrebările noastre despre tender, despre vreo firmă care s-ar ocupa de blanchete, dar şi despre poziţia MJ vis-a-vis de haosul din sistemul notarial. Tot ce am putut afla e că “problema este una veche”.

Dinu Sorocovici, numit în 2011 director al Tipografiei Centrale, a precizat că blanchetele se tipăresc în R. Moldova, şi că Tipografia cumpără hârtia specială din Rusia, de la întreprinderea de producere a hârtiilor de valoare din Sankt Petersburg (Goznak). “Nu lucrăm cu intermediari. Hârtia nu se aduce printr-o firmă. Nu-i niciun business aici”, spune Sorocovici.

„Acum se mai aduce hârtie. Contractul cu ruşii e semnat prin 2007, iar în fiecare an se prelungeşte”. Sorocovici nu a putut să ne spună câte blanchete se vând zilnic. “Principalu’ că se cumpără”, a conchis acesta.