Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   De ce se plâng oamenii…

De ce se plâng oamenii pe judecători?

440-jud1De la începutul anului 2013, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a înregistrat peste 2000 de plângeri trimise de cetăţeni nemulţimiţi de comportamentul brutal al unor judecători, de ilegalitatea hotărârilor de judecată, dar şi de faptul că nu sunt ascultaţi în instanţă. Aceştia mai spun că ar fi observat acte de coruptibilitate ale unor judecători.

Grigore Badaşco, de la Teliţa, Anenii Noi, a luptat pentru Independenţa R. Moldova în războiul de pe Nistru. Acolo, în urma unei explozii, şi-a pierdut o mână şi un picior. Ulterior, a improvizat o proteză pentru mână şi alta pentru picior, ca să-şi poată lucra pământul pe care îl are în proprietate, iar toamna, de unul singur, să-şi strângă recolta de struguri. “La noi, în Moldova, tot rezolvă banul. Ai bani – ai mamă şi tată. N-ai bani – eşti nimeni. Să fii tu şi invalid. Ai bani – eşti om stimat. N-ai bani – îşi şterg picioarele de ţine toţi”, e de părere Grigore Badaşco.

Din anul 2000, combatantul a început o nouă luptă, de această dată împotriva sistemului judecătoresc. În perioada în care se împărţeau pământurile, îndemnat de un cumătru, revenit din Grecia, a decis să formeze o asociaţie. Grigore, împreună cu rudele sale, a contribuit cu un tractor, iar un alt grup de cotaşi au adus şi ei un tractor în Asociaţie. În scurt timp, acestea au fost furate. Grigore Badaşco s-a adresat la comisariatul de poliţie şi la procuratură. La expirarea anchetei, dosarul a fost trimis în judecată.

Fără o mână, fără un picior, fără dreptate în instanţă

„Judecătorul nu a făcut nimic cum trebuie. El a intrat în sala de judecată. Procurorul i-a spus că îmi dă bani. Nu am fost de acord. Am ieşit. Şi peste 3 zile, când am mers să-mi iau decizia, acolo scria că mi s-au dat 7 mii de lei cota ce îmi aparţine mie din valoarea bunurilor furate. Reieşea şi că în judecată m-am judecat cu cotaşii şi nu cu cel care a furat tractoarele”, ne-a mai spus Badaşco. El a atacat decizia la Curtea de Apel Bender. Dar spune că şi acolo nu i s-a făcut dreptate. Mai mult ca atât, a aflat că inculpatul urma să-i întoarcă 20 mii de lei. Dar, nu a mai văzut nici banii, nici tractorul.

De la începutul anilor 2000, când instanţa s-a pronunţat, Grigore Badaşco a tot încercat să demonstreze că procesul a fost unul incorect şi că nu a primit în final nici banii, nici tractorul ce i se cuvenea. De atunci, practic în fiecare an, scrie plângeri pe la toate instituţiile statului, în speranţa că va găsi pe undeva înţelegere. Este ferm şi nu are de gând să se împace cu ideea că a pierdut lupta din justiţie. “La CSM am trimis doar o scrisoare. Şi la preşedintele republicii am scris, la prim-ministru şi tot ce se scrie ajunge în procarutatura generală. Acolo se stopează tot”.

Pe parcursul anului 2012, la CSM au fost depuse peste 2500 de petiţii şi adresări de la persoane fizice şi juridice. Jumătate dintre acestea au fost depuse cu privire la organizarea insuficientă a înfăptuirii justiţiei, nerespectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor civile, penale şi contravenţionale.

440-jud2Justiţiabilii în relaţia cu CSM

Dumitru Visterniceanu, membru CSM, susţine că de la începutul anului curent la CSM au fost depuse peste 2000 de petiţii. “Adică petiţiile cresc. Volumul lor este determinat de mai mulţi factori. Persoanele care se adresează la noi nu cunosc competenţa legală al CSM şi scriu petiţii pe diferite teme. Şi de comportamentul judecătorilor, şi de legalitatea hotărârilor, şi semnale că sunt elemente de coruptibilitate în sistemul judecătoresc. De aceea răspunsurile care sunt date de către CSM în majoritatea cazurilor nu sunt înţelese de acei care s-au adresat şi rămân nesatisfăcuţi. De aici şi percepţia că CSM nu este acel organ care ar trebui să-i ajute pe justiţiari”, a explicat Visterniceanu.

Potrivit lui, majoritatea covărşitoare din petiţiile adresate CSM (circa 90%) ţin de legalitatea şi temeinicirea hotărârilor adoptate de către instanţa de judecată, iar Consiliul nu are competenţa de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârilor. Asta ţine de instanţa ierarhic superioară. “Şi chiar dacă scrie pe două pagini că nu a a fost ascultat martorul, asta nu este în competenţa noastră”.

Pe Dionisie Călugăreanu l-am întâlnit pe coridoarele de la Judecătoria Centru. A venit în instanţă să i se facă dreptate după ce i-a fost furată recolta de pe 53 ha de pământ când avea o gospodărie agricolă. “Judecătorul Bârcă a hotărât că persoana care a furat nu a încălcat nimic şi a anulat toate hotărârile care au fost până la acel moment. După aceea, persoana care a rezolvat această întrebare s-a lăudat prin sat că a găsit mijloace financiare, a plătit şi i s-a făcut dreptate. Dreptate se face foarte greu şi foarte selectiv. Sunt mulţi judecători care s-ar putea de menţionat că n-au făcut dreptate şi, adresându-mă la CSJ, CSM, nu au luat nicio măsură. Se consideră că tot ce a făcut judecătorul este absolut corect”, este de părere Dionisie Călugăreanu.

Înregistrările audio şi video în instanţă

Potrivit Raportului de activitate al CSM pentru anul 2012, Consiliul a examinat 141 petiţii referitoare la comportamentul judecătorilor, adică de două ori mai multe decât în anii precedenţi. În acest context, Igor Gandrabura, tatăl unui copil care a decedat în urma unui accident rutier, susţine că în R. Moldova este greu să obţii dreptate din cauza comportamentului judecătorilor, dar şi a gradului de cumetrism şi nănăşism din instanţele de judecată. “În judecată s-a purtat brutal. Nu ne-a dat voie să vorbim deloc. Aşa ne-a explicat că deja totul este scris şi controlat. Am văzut că este ceva la mijloc şi aşa am aflat că ei sunt rude”.

Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar al CSM, recunoaşte că unii judecători se comportă brutal chiar şi cu reprezentanţii mass-media, nu doar cu părţile din proces. “Eu mereu îmi amintesc de un proces la Judecătoria Buiucani, unde un judecător, vrând să nu permită presei să intre, a luat un dosar, s-a acoperit cu el şi a început să împingă uşa. El nu era mulţumit, sala era mică, dar el putea să găsească o altă ieşire din această situaţie. Nu vreau să-l învinuiesc. Are şi el nervi. Dar totuşi el trebuie să se ia în mâini. Să ştie că biroul nu este al lui, este un loc public. Şi dacă el găsea o modalitate să explice ziariştilor: nu puteţi să intraţi toţi aici – eu nu am să pot lucra într-o asemenea situaţie, cred că găsea o altă soluţie decât un astfel de comportament. Şi acest comportament nu priveşte neapărat înfăptuirea actului de justiţie, dar lasă o impresie negativă despre acest judecător şi ceilalţi”.

Ion Guzun, avocat şi consilier juridic la CRJM, spune că apar mai multe întrebări atunci când un număr mare de petiţii ajung la CSM vizând acelaşi judecător. “Să zicem că 10 persoane au exagerat cele descrise în petiţii, dar dacă în mod constant vin plângeri împotriva aceloraşi judecători, eu cred că trebuie să apară un semn de întrebare pentru CSM. Posibil că cererile ar avea o valoare mult mai mare în cazul în care şedinţele de judecată ar fi înregistrate audio. Eu pot să vă asigur că în instanţele în care şedinţele de judecată sunt înregistrate judecătorii au un comportament foarte bun”, a conchis Guzun.