Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   De ce R. Moldova îşi…

De ce R. Moldova îşi imunizează viitorul cu vaccinuri din lumea a treia?

439-vaccin1Statul obligă părinţii să-şi vaccineze copiii, însă le propune cele mai ieftine preparate, produse în special în India, o ţară care mai rămâne în lumea a treia. Specialiştii ne asigură însă că vaccinurile produse pe continentul asiatic nu diferă la capitolul calitate de cele din Uniunea Europeană (UE). Totuşi, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi părinţi evită să-şi vaccineze copiii, de frica unor reacţii adverse severe, care ar putea să le facă micuţilor mai mult rău decât bine. Aceiaşi specialişti susţin însă că vaccinarea ar fi cel mai sigur mod de a-ţi proteja copilul de boli care pot fi fatale.

Vaccinarea copiilor în R. Moldova este practic obligatorie. Aşa au decis deputaţii în 2009, iar judecătorii constituţionali au consolidat obligativitatea la început de 2013, când au conchis că legea adoptată acum patru ani nu contravine Constituţiei. Astfel, dacă nu-ţi vaccinezi copilul, acesta are acces interzis în grădiniţe şi şcoli de stat.

Deputat: Nu sunt sigur că vaccinurile noastre sunt inofensive

Recent, subiectul obligativităţii vaccinării a fost discutat la Guvern, fără ca miniştrii să ajungă la un consens, iar în această toamnă acelaşi subiect ar putea fi înscris şi pe agenda Legislativului. Anterior, deputatul Sergiu Sârbu a depus un proiect de lege prin care solicită să nu le fie interzis accesul la educaţie copiilor nevaccinaţi. “Statul să găsească alte modalităţi de a convinge părinţii să-şi vaccineze copiii. Să demonstreze eficienţa vaccinului şi faptul că ele sunt sigure”, zice deputatul.

„Nu-s mare specialist, dar aş avea rezerve faţă de calitatea vaccinurilor de la noi. Eu singur nu am decis cum voi proceda. Înţeleg că vaccinarea e necesară, dar nu sunt sigur că vaccinurile din clinicile noastre sunt inofensive. Dacă statul nu mă convinge că ele sunt sigure, voi căuta vaccinuri din UE, unde standardele sunt mult mai ridicate”, afirmă deputatul, viitor părinte. “Statul nu ar trebui să cumpere cele mai ieftine vaccinuri, ci dintre cele mai bune. Nu preţul ar trebui să prevaleze, ci calitatea”, crede parlamentarul.

Dubii sau chiar revoltă împotriva vaccinurilor manifestă oficial peste 1000 de părinţi, care au semnat un document, declarând că refuză să-şi imunizeze copiii. Unii pentru că, după ce i-au vaccinat, au avut mari probleme, iar alţii, pentru că nu consideră vaccinarea necesară, sau pentru că le este frică. “Calitatea vaccinurilor este cea care îi îngrijorează pe părinţi. Ei se plâng că nu cunosc totul despre calitate sau că este proastă. E nevoie de mai multă informaţie despre imunizare”, afirmă Tamara Plămădeală, avocata copilului.

Reacţiile postvaccinale înregistrate

Analiza comparativă a numărului reacţiilor adverse postvaccinale (RAP) denotă că, în 2012, au fost înregistrate 144 cazuri (2011 – 117, 2010 – 90). Din numărul total de RAP, după imunizarea cu vaccinul BCG au fost înregistrate 117 RAP (2011 – 88, 2010 – 66), după imunizarea cu vaccinul DTP şi vaccinul combinat pentavalent DTPHepB-Hib – 12 (2011 – 22, 2010 – 24), după imunizarea cu ROR – 15 (2011 – 7 reacţii). După imunizările BCG, au fost înregistrate reacţii adverse după vaccinare – 78 şi 39 – după revaccinare, frecvenţa lor constituind 0,17% şi 0,11% (2011 – 15% şi 0,07%). Din numărul total de reacţii postvaccinale BCG, 80 au fost limfadenite regionale, 7- ulcere la locul inoculării vaccinului, 4 – osteite, 2 – cicatrice cheloide, lupus – 1 şi 23 abcese reci la locul inoculării vaccinului. După administrarea vaccinului pentavalent DTP-HepB-Hib, au fost înregistrate 11 RAP şi după vaccinul DTP4 – 1 RAP. Reacţiile după administrarea vaccinurilor DTP şi DTP-HVB-Hib s-au manifestat prin hiperpirexie, plâns neîntrerupt, convulsii pe fond de febră, reacţii locale, toate finalizându-se cu însănătoşire după tratamentul adecvat pe parcursul a 2 zile de spitalizare. Reacţiile după vaccinarea cu ROR s-au manifestat prin febră moderată, tumefierea glandelor salivare, finalizându-se la fel cu însănătoşire în 2 zile.

SUPRAVEGHEREA DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN R. MOLDOVA (RAPORT NAŢIONAL – 2012)

„Copilul meu, timp de două luni, a fost normal”

Istoria Inei Ganu este cunoscută după ce tânăra mămică a participat la o conferinţă de presă, unde a declarat că, după ce şi-a vaccinat fetiţa la două luni, aceasta a devenit invalidă. “Imediat după vaccin, în cartelă s-a trecut diagnosticul “reacţie postvaccinală”. Apoi a fost schimbat. Acum, fetiţa are 1,4 ani şi nu are un diagnostic. Între timp, copilul a dezvoltat şi epilepsie. Nu avem niciun ajutor de la nimeni, deşi ne-am adresat de multe ori la MS. Cei de acolo mi-au spus că fata avea o problemă de la naştere, care s-a suprapus cu vaccinarea. La moment, am depus o cerere la comisariatul de poliţie de sector, care a iniţiat o anchetă”, spune Ina Ganu.

„Timp de două luni, a fost un copil normal. Gângurea, mă privea, reacţiona la sunet, dormea liniştit. La o zi de la vaccin, încovoia spatele, îi tremura bărbia, plângea încontinuu şi n-o mai puteam ţine în braţe. Oare nu este evident că e de la vaccin?”, spune Ina Ganu, care are şi un sfat pentru părinţi: “E necesar ca, înainte de vaccin, copilul să fie investigat adecvat. Cel puţin o electroencefalogramă să i se facă. Nu-s împotriva vaccinului, dar cred că e nevoie de investigaţii serioase premergătoare vaccinării”, spune Ganu.

„De ce refuzăm vaccinarea?”

Alţi părinţi sunt mai categorici, deşi nu au întâmpinat asemenea probleme. “De ce refuzăm vaccinarea? Pentru că şi oamenii de ştiinţă au păreri contradictorii. Am un copil mare, care s-a îmbolnăvit de tuberculoză, chiar dacă a fost vaccinat. Ceilalţi nu au fost vaccinaţi, dar sunt sănătoşi. Sunt şi medici cu nume care spun că nu-i nevoie de vaccin. Îl vaccinează pe un copil mic cu aceleaşi preparate cu care îl vaccinează pe un soldat trimis în Afganistan. E anormal. Totodată, am şi rezerve vis-a-vis de calitatea vaccinului de la noi. Cu grădiniţa am rezolvat problema, că doar trăim în R. Moldova”, ne-a spus Ghenadie Gorceac, părinte care refuză să-şi imunizeze copiii.

Refuză vaccinarea şi cuplul Ghenadie şi Natalia Cazanji. “M-am adresat la policlinică şi am cerut garanţii că vaccinul va fi inofensiv pentru copil. Ei mi-au spus că nu pot face asta. Am cerut să-i fie efectuată o investigaţie generală a sănătăţii, în urma căreia să aflu dacă micuţul are nevoie de vaccin şi în ce doză, dar mi s-a spus că nu-mi pot oferi asemenea investigaţii, pentru că-s costisitoare”, povesteşte Ghenadie, care a refuzat vaccinarea copilului său, acum în vârstă de patru ani.

La stat sau la privat?

În R. Moldova sunt obligatorii 9 vaccinuri, care se administrează copiilor încă din primele zile de viaţă. Ajunşi la vârsta de două luni, şi după ce în presă au apărut din ce în ce mai multe cazuri în care părinţii au reclamat, după vaccin, reacţii adverse grave, majoritatea părinţilor nu ştiu unde şi dacă să-şi vaccineze copilul. La stat, în policlinici, îl poţi vaccina pe gratis. La privat, vaccinul costă la propriu şi la figurat. De exemplu, un centru privat cere pentru vaccinarea copilului de două luni în jur de 1300 de lei.

Diferenţa dintre vaccinurile propuse de stat şi cele de la privat se rezumă, în marea majoritate a cazurilor, la ţara lor de origine. Dacă statul îţi oferă vaccinuri produse preponderent în India, ţară care mai face parte din lumea a treia, atunci la privat eşti ademenit cu vaccinuri produse în Belgia, de GlaxoSmithKline(GSK), unul dintre cei mai mari producători de vaccinuri din lume. Ambele produse sunt însă certificate şi omologate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

439-vaccin2-si-trung-kyVaccinuri indiene aduse de un moldo-vietnamez

În R. Moldova, majoritatea vaccinurilor sunt aduse din India, de la firma Serum Institute of India, cunoscută ca fiind, practic, compania care produce cele mai ieftine vaccinuri omologate de OMS. Firma care le aduce în R. Moldova este Vinamex SRL, care deţine şi lanţul de farmacii Orient. Conform unor surse din domeniu, firma Vinamex este şi distribuitorul oficial al companiei indiene în R. Moldova. Potrivit informaţiilor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), Vinamex SRL a fost fondată în august 2000 de către vietnamezii Nguyen si Trung Ky, Bui Thi Thanh Huyen, Hy Ngoc Linh, precum şi de cetăţeanca R. Moldova Lilia Bondari. Conducătorul firmei este Nguyen si Trung Ky, care deţine 93,17% din firmă.

Oameni din domeniu afirmă că Vinamex SRL a ajuns lider pe piaţa medicamentelor din R. Moldova în urma unui contract semnat de partidele comuniste din cele două ţări. În 2002, în urma unei adresări a câtorva deputaţi comunişti în frunte cu Victor Stepaniuc către preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, lui Nguyen si Trung Ky şi soţiei sale, Bui Thi Thanh Huyen, li s-a acordat cetăţenia R. Moldova.

„Îl cunoaştem pe cetăţeanul R. Vietnam de câţiva ani. Este un businessman responsabil şi grijuliu cu angajaţii săi. Participă activ în acordarea ajutorului material veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei… Este adept al ideii socialiste. Soţia mulţi ani a predat în şcoala de partid din oraşul Hanoi”, se spune în cererea deputaţilor, acceptată de Voronin. La dosar a fost anexată şi o cerere din partea lui Nguyen si Trung Ky, scrisă ruseşte. De remarcat că proprietarul de la Vinamex a făcut facultatea de drept în R. Moldova, iar din 1992 este stabilit aici. În 2011, nepoata sa, Linda Nguyen, a câştigat titlul de mini-miss Moldova.

„Nu avem cum să câştigăm concurând cu ei”

ZdG a verificat licitaţiile care au avut loc în ultimii ani în domeniul importului de vaccinuri. Vinamex a câştigat mai mult de jumătate din licitaţiile organizate de Agenţia Medicamentului şi Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP), aducând acum vaccinuri din India, iar în trecut, din Indonezia şi Vietnam. Cum firma Vinamex are contract de distribuţie cu producătorul indian, care oferă cele mai ieftine vaccinuri omologate de OMS, practic, la licitaţii, aceastea nu are rivali, propunând cel mai mic preţ pentru majoritatea vaccinurilor.

„Nu prea participăm la licitaţii, pentru că cei de la Vinamex sunt distribuitorul oficial al celor din India, care produc vaccinuri la cel mai mic preţ. Nu avem cum să câştigăm concurând cu ei. Din acest motiv, nu prea participăm la licitaţii”, ne-a declarat directorul adjunct al unei companii care aduce vaccinuri din Belgia, pentru mai multe centre private din ţară.

Anterior, în presă s-a scris că Vinamex ar aduce de multe ori medicamentele prin diverşi intermediari, care le-ar creşte nejustificat preţul. Numele acestei firme apare şi în raportul comisiei parlamentare de anchetă privind piaţa farmaceutică, condusă de Gheorghe Brega. Deputaţii au depistat mai multe nereguli în transportarea şi depozitarea preparatelor, inclusiv a vaccinurilor.

439-vaccin4Două firme câştigă 90% din licitaţii

Dacă licitaţiile nu sunt câştigate de Vinamex SRL, atunci câştigătoare devine aproape de fiecare dată Dita Est Farm SRL, firmă care deţine lanţurile de farmacii “Farmacia Familiei” şi “Receta Farm”. Conform datelor CÎS, firma este fondată de Iurie Chirtoacă în 1995, iar în ultima perioadă, spun oameni din domeniu, firma “se înţelege bine” cu actuala guvernare, devenind unul dintre cei mai mari importatori de medicamente. Spre deosebire de Vinamex, Dita Est Farm aduce vaccinuri în special din Belgia, de la firma DSK, sau din alte ţări ale UE.

Şi numele celor de la Dita Est Farm figurează în raportul comisiei parlamentare de anchetă, fiind depistate aceleaşi încălcări în transportarea preparatelor medicale ca şi în cazul celor de la Vinamex. Numele companiei apare şi în lista celor care au fost acuzate că ar aduce medicamentele prin firme intermediare. În ultimii ani, câteva licitaţii la importul vaccinurilor au fost câştigate şi de firma Imunotehnomed, fondată şi condusă de Sergiu Raţă, fost viceministru al Sănătăţii în Guvernul PCRM.

„Poate e vorba de o împărţire a pieţei”

„La noi se acceptă să participe la licitaţii doar firmele cu produse precalificate de OMS. În ţară ajung doar asemenea vaccinuri”, ne spune Anatol Melnic, şeful secţiei epidemiologie generală din cadrul CNSP, care ne asigură că vaccinurile din India nu sunt mai rele decât cele din Belgia sau din alte ţări ale UE, chiar dacă, la prima vedere, provoacă reticenţa oamenilor. “Vaccinurile care ajung în R. Moldova sunt din diverse ţări. Da, majoritatea dintre ele sunt din India. De la compania belgiană GSK folosim vaccinurile contra poliomielitei şi cel contra infecţiei rotavirale. De la 1 octombrie, va fi un vaccin nou, contra pneumoniei, adus din SUA, prin UNICEF”, continuă Melnic. “Da, vaccinurile din India sunt mai reactogene, iar cele din Belgia dau mai puţine reacţii. Dar, reacţiile la vaccin sunt normale. Febra e o reacţie normală. Noi, din 200000 de cazuri, avem 15—20 de cazuri cu febră mai mare de 38,5 grade. În rest, alte reacţii grave nu sunt de la vaccinuri”, continuă Melnic.

„Statul de ce nu cumpără din Belgia? Din cauza diferenţei de preţ. Ea este excesiv de mare. Ar creşte undeva de două ori costul Programului Naţional de Imunizare. Preconizăm, din 2016, să schimbăm Programul şi să trecem la alte vaccinuri. Dacă anul ăsta pentru vaccinuri sunt cheltuite vreo 15 mln. de lei, la introducerea noilor vaccinuri, costul se va ridica undeva la 70 mln. de lei. Până la urmă însă, MS este cel care decide. El alocă banii. Eu înţeleg că, dacă Casa Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) acumulează anual vreo 4 mlrd. de lei, chiar şi 70 mln. nu-i aşa de mult. Dar, aşa e tradiţia la noi, până ce-o fi”, mai spune acesta.

439-vaccin3„Au plecat oameni din funcţie ca să reziste acest sistem”

Despre licitaţiile la importul vaccinurilor, câştigate mereu de aceleaşi firme, Melnic spune că “acolo tot sunt unele particularităţi. Nu e treaba noastră să ne băgăm. Sunt relaţii de colaborare, de încredere, poate mai e ceva între agenţii economici locali, poate e vorba de o împărţire a pieţei. Nu ştiu”, zice specialistul.

„Nu există vaccinuri, pentru oameni, necalitative, dacă ele au acceptul OMS. Vaccinurile din India sunt aceleaşi ca şi cele din Belgia, au aceeaşi structură, doar că sunt mai ieftine, pentru că în India mâna de lucru este mai ieftină”, ne asigură şi Ion Băhnărel, directorul CNSP. “Sunt vaccinuri care pot costa cât toate la un loc, dar noi nu ne permitem vaccinuri scumpe. Trebuie să facem achiziţiile reieşind din Programul Naţional de Imunizare”, spune Băhnărel, care crede că “dacă vrei să cheltui banii aiurea, te duci la privat”.

Directorul CNSP mai crede că valul antivaccinare ar fi unul iniţiat la comanda unor persoane care ar vrea să distrugă sistemul naţional de imunizare, care “este unul foarte bine pus la punct”. “Am fost hărţuiţi să se schimbe legea, ca să cumpărăm vaccinuri de oriunde. Au plecat oameni din funcţie ca să reziste acest sistem. Haideţi să facem front comun ca să-l menţinem. Dacă a rămas o măsură profilactică puternică şi eficientă, asta e imunizarea. Credeţi-mă, dacă ar fi probleme, noi primii am bate alarma”, ne-a mai spus acesta.

La rândul său, Stela Gheorghiţă, vicedirectoarea CNSP, afirmă că niciun caz de reacţii adverse grave postvaccin, prezentat în ultima perioadă în presă, nu s-a confirmat. “Una dintre mămici avea copilul bolnav de la naştere, dar boala s-a manifestat la două luni. Mama e o persoană vulnerabilă. În asemenea situaţii, ea este un actor foarte bun. A fost făcută anchetarea pentru fiecare caz şi nu s-a confirmat nici-unul”, zice Gheorghiţă.

Numărul celor vaccinaţi, tot mai redus

Pe parcursul ultimilor 4 ani, se înregistrează tendinţa de diminuare a cuprinderii cu imunizări, cauzată de creşterea numărului refuzurilor, completarea insuficientă cu persoane fizice a funcţiilor medicilor de familie, medicilor epidemiologi şi asistenţilor lor. Un impact negativ asupra cuprinderii cu vaccinări îl are şi intensificarea campaniei antivaccin de către unele instituţii mass-media şi organizaţii religioase.

SUPRAVEGHEREA DE STAT A SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN R. MOLDOVA (RAPORT NAŢIONAL – 2012)

„Mă îndoiesc că statul ar merge conştient la schilodirea propriilor persoane”

Cornel Râşcanu, coordonatorul programului Sănătate şi Educaţie din cadrul UNICEF, afirmă că atunci când e vorba de procurarea vaccinurilor, “e clar că statul nu ar trebui să ia în calcul o ofertă mai ieftină, în detrimentul calităţii. Eu pornesc însă de la premisa că vaccinurile selectate în urma licitaţiilor au satisfăcut atât cerinţele tehnice, cât şi cele financiare. Da, reacţiile adverse care apar ar trebui documentate, aduse la cunoştinţă MS, ca atunci când se decide procurarea unui vaccin, să se ţină cont de ele. Un lucru este însă sigur: vaccinurile şi-au dovedit eficacitatea de-a lungul anilor şi cred că nu trebuie să se pună în discuţie faptul dacă ele trebuiesc sau nu. Pot fi abordări legate de calitate, dar nu de necesitate”, spune Râşcanu.

„Mă îndoiesc că statul ar merge conştient la schilodirea propriilor persoane, în special a propriilor copii, mai ales în R. Moldova, care are probleme demografice. Nu cred că există vreun funcţionar care ar merge premeditat împotriva propriilor copii. Eu am doi copii, ambii vaccinaţi conform Programului Naţional şi ambii din acele surse pe care le propune statul. Şi nu avem probleme”, mai spune Râşcanu. Acesta crede că, pentru a preveni eventualele reacţii adverse grave după vaccinare, copilul ar trebui să fie investigat corespunzător, înainte de a fi imunizat, pentru că “sunt anumite cazuri în care copiii nu ar trebui vaccinaţi, pentru că au contraindicaţii”.