Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   De ce ministrul Sănătăţii "protejează"…

De ce ministrul Sănătăţii „protejează” monopolul?

266-hotineanuLegea spune una, ministrul Sănătăţii – alta. La mijloc se află zeci de cupluri nefericite, care pierd timp, bani şi sănătate pentru a da naştere unui copil. Este vorba despre reproducerea umană asistată, domeniu monopolizat de stat în contradicţie cu prevederile legale.

Cuplurile care-şi doresc, dar nu pot da naştere unui copil pot beneficia de tratament doar la o singură instituţie din R. Moldova, Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală.

Teoretic, legislaţia locală permite practicarea acestui gen de activitate în instituţiile medicale private, în practică, însă, acest lucru e greu de realizat, deoarece obţinerea licenţei de activitate este aproape imposibilă. Este un monopol al cărui adept este inclusiv actualul ministru al Sănătăţii Vladimir Hotineanu, care intenţionează să modifice şi legislaţia, pentru a-l legaliza.

9 milioane şi o semnătură

Valentin Friptu, preşedintele Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din R. Moldova, a negociat timp de patru ani cu un investitor străin ca noile tehnologii în tratarea infertilităţii să fie aduse şi la Chişinău. Investitorul a alocat 9 milioane de lei în echipament modern. De mai bine de jumătate de an, Centrul Medical „New Med Life”, Întreprindere Moldo-Israeliană, este pregătit să funcţioneze, dar nu poate, pe motiv că nu i se acordă licenţă. „De atunci, tot umblu şi caut. La Camera de Licenţiere mi-au spus că îmi dau licenţa în câteva minute dacă Ministerul Sănătăţii semnează Regulamentul, dar ministrul nu vrea categoric. Camera mi-a dat licenţa la 15 februarie 2010, însoţită de o prescripţie prin care mă informează că, în decurs de trei luni, sunt obligat să obţin semnarea Regulamentului, altfel aceasta îmi va fi retrasă”, susţine Friptu.

Judecata decide, Ministerul respinge

Deoarece Camera de Licenţiere a respins cererea de perfectare a licenţei pentru Centrul Medical „New Med Life”, din cauza lipsei unui aviz al Regulamentului de la Ministerul Sănătăţii, aceasta a fost acţionată în judecată. În noiembrie 2009, Curtea de Apel a decis că, atât Camera de Licenţiere, cât şi Ministerul Sănătăţii, sunt obligaţi să acorde licenţa solicitată pentru asistenţă medicală în domeniul reproducerii asistate (fecundarea în vitro).

Într-o scrisoare adresată Camerei de Licenţiere la începutul lunii februarie curent, Ministerul Sănătăţii spune că referirea la Hotărârea Curţii de Apel „nu are suport juridic, dat fiind faptul că nu este irevocabilă”.

Cu toate acestea, Camera de Licenţiere a perfectat licenţa şi a emis o prescripţie cu privire la neregularităţile depistate, adică recomandând ca, în decurs de 3 luni, să fie obţinut de la Ministerul Sănătăţii avizul Regulamentului. În caz contrar, va fi restrasă licenţa.

Reproducerea asistată – prerogativa statului

Hotineanu este convins că reproducerea umană asistată este prerogativa statului. Acesta mai are câteva argumente care-i justifică decizia de a nu aproba Regulamentul Centrului Medical: „Acolo este fondator un evreu care în Tel Aviv, Bucureşti şi Kiev este judecat pentru trafic de celule, iar aici, la noi, el este investitor. Dl Friptu încalcă legea. Mai mult la tema asta nu discutăm. Eu nu pot face aşa, încât la 30 de ani femeile să fie în menopauză. Am iniţiat procedura de schimbare a legii şi gata”, a declarat ministrul, după care a închis telefonul, supărat de întrebare.

Nora ministrului într-un sector monopolizat

Valentin Friptu, directorul noului Centru, susţine că nu există nicio scuză pentru care partenerul său să fie acuzat de trafic. Ba mai mult, Ministerul român al Sănătăţii i-a acordat luna trecută aviz pentru funcţionarea unui Centru similar la Bucureşti. Medicul este de părere că toată problema constă în faptul că ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, ar avea anumite interese în acest domeniu. Printre altele, acesta protejează afacerea nurorii sale, Alina Hotineanu, care este ginecolog-obstetrician la singura instituţie publică abilitată cu efectuarea fertilizării în vitro, susţine Friptu. De asemenea, ea este fondator unic al SRL „Repromed”, care este singurul importator al medicamentelor necesare în tratamentul infertilităţii, a declarat medicul Friptu. Suma de bani necesară pentru acest tratament este una enormă pentru un cuplu din R. Moldova. Procedura propriu-zisă, de fertilizare in vitro, costă 700 de lei şi se plăteşte în casa Centrului Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. Cele mai costisitoare sunt medicamentele prescrise, aproximativ 20 de mii de lei.

Nora nu recunoaşte că ministrul îi este socru

Ministrul Sănătăţii şi-a închis telefonul înainte de a reuşi să-l întrebăm despre nora sa. Alina Hotineanu, contactată telefonic, a refuzat să confirme sau să infirme că este nora ministrului. A spus că îl cunoaşte pe ministru la fel ca toată lumea, în special că ea este medic, iar el ministru al Sănătăţii. „Da de ce mă sunaţi? Pentru ce vă trebuie? Eu sunt doar ginecolog”, a declarat aceasta, răspunzând insistent la toate întrebările la fel: că ea nu este director al firmei „Repromed”, fără a oferi alte explicaţii vis-a-vis de relaţia sa cu acest SRL. Cu toate acestea, într-un act din 2009 al Ministerului Sănătăţii, numele Alina Hotineanu figurează drept conducătoarea SRL-ului respectiv, iar în baza de date 1188, acest SRL este înregistrat pe numele şi adresa domiciliului acesteia. În baza on-line a Registrului, unde sunt înregistrate datele despre toţi cetăţenii R. Moldova, găsim doar o singură persoană cu numele Alina Hotineanu.

Mai târziu, soţul acesteia, care ne-a confirmat că este fiul ministrului, Adrian Hotineanu, a respins toate acuzaţiile aduse soţiei sale şi firmei al cărei fondator este ea. El a declarat că soţia sa are şi studii de farmacist şi că, deşi firma activează de mai mulţi ani, este una mică, au reuşit să înregistreze doar 6 denumiri de medicamente pe care le importă. Unele pot fi folosite în tratarea infertilităţii şi nu doar.

Concurenţă neloială cu statul

Nicolae Sadovei, doctor în drept, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, ne-a explicat ce prevede legislaţia în acest domeniu şi care ar fi soluţia. În esenţă, am obţinut un comentariu similar cu cel din hotărârea instanţei de judecată. „Acest domeniu este reglementat de Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială, adoptată în 2001, care sub aspect juridic este una specială. Prevederea acestei legi este în contradicţie cu cea a Legii Sănătăţii Publice din 1995, care este una generală, elaborată când în R. Moldova nici nu se efectua acest gen de activitate. După părerea mea, nu este un lucru complicat. Răspunsul se găseşte în alt act normativ, care soluţionează conflictele de competenţe între legi. Acesta prevede că, în cazul divergenţelor dintre un act normativ general şi unul special, se aplică norma actului special, adică a Legii cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială”, a declarat conferenţiarul. Legea numită prevede că „acordarea serviciilor ce ţin de realizarea drepturilor la reproducere se asigură de instituţiile de stat de ocrotire a sănătăţii şi de învăţământ, precum şi de organizaţiile şi instituţiile nestatale”.

Doctorul în drept susţine că, deşi înţelege politica Ministerului, după el, este vorba de o concurenţă neloială. „Argumentul că ar fi posibil să fie traficate aceste celule, nu este motiv de a interzice. Pe de altă parte, ar trebui să ne întrebăm cât de calitativ poate supraveghea statul acordarea acestor servicii”, a conchis Sadovei.

În R. Moldova mai persistă un anumit vacuum legal

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în ediţia specializată „Progress in Reproductive Health Research”, din 2003, menţionează că prestarea asistenţei medicale în domeniul reproducerii asistate în ţările slab dezvoltate necesită o abordare multidimensională, dar şi o responsabilitate majoră economică ghidată de legislaţie, priorităţi ale sistemului de sănătate publică, protocoale şi ghiduri de management în domeniu, sisteme integrate de monitorizare şi raportare eficiente. Lipsa instrumentelor menţionate mai sus, în special în ţările slab dezvoltate sau cu economia în tranziţie, este o deficienţă şi un obstacol de implementare a fecundării in vitro.

Reprezentanţii Fondului ONU pentru Populaţie susţin că în R. Moldova mai persistă un anumit vacuum legal şi etic la acest capitol, din care motiv este oportună o colaborare regională în comun cu OMS, Fondul ONU pentru Populaţie, alte organisme internaţionale interesate pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea tuturor instrumentelor regulatoare care ar răspunde integral şi specific prestării asistenţei medicale în domeniul reproducerii asistate.

Tatiana EŢCO