De ce ascund ministerele informaţiile despre bani?

Zilele trecute Transparency Moldova a prezentat rezultatele monitorizării paginilor web administrate de către administraţia publică centrală. Informaţiile ce ţin de bani, bugete, veniturile demnitarilor publici sau interesele economice ale acestora – sunt în top. În topul informaţiilor lipsă.

Transparency International (TI) Moldova realizează deja al doilea an la rând monitorizarea transparenţei web a ministerelor. Paginile de internet a 20 de autorităţi publice au fost scanate pe principiile transparenţei. Deşi multe dintre aceste autorităţi afişează informaţii suficiente pe web, atunci când sunt analizate informaţiile lipsă, se constată că cele mai multe autorităţi publice nu reuşesc să facă publice într-o manieră exhaustivă informaţiile ce ţin de bugete, bani publici, licitaţii, dar şi venituri şi averi ale conducătorilor de autorităţi publice.

Clasamentul paginilor web, realizat la final, prezintă un top al informaţiilor intransparente. “Majoritatea absolută a instituţiilor nu au plasat date despre rezultatele controalelor şi auditelor efectuate. Inspectoratul Fiscal, Serviciul Vamal, Ministerul Sănătăţii au inserat informaţii sumare despre rezultatele controalelor efectuate. O jumătate din instituţii au plasat informaţii minime despre planificarea şi executarea bugetelor,  iar MAEIE şi  Agenţia pentru Relaţii Funciare şi Cadastru nu au inserat deloc atare informaţii”, se spune în concluzia raportului de monitorizare.

Menţionăm faptul că multe dintre aceste pagini au fost create cu suportul financiar al unor organizaţii străine. Pagina web a MAEIE  a fost elaborată cu sprijinul financiar al Guvernului Estoniei, paginile instituţiilor judiciare au fost construite cu suportul unor donatori americani şi europeni. Cu toate acestea, o treime din ministere nu au inserat date despre programele, inclusiv de asistenţă tehnică, al căror beneficiar/executant este autoritatea publică, arată raportul TI, cu referinţă la paginile web ale MA, MTIC, CCCEC, MAEIE, SV, ARFC.

Inspectoratul Fiscal are chiar o rubrică intitulată “Contribuiţi la îmbunătăţirea paginii noastre”, dar este nominalizată de câteva ori în raportul sus-numit din cauza lipsei informaţiilor prevăzute de lege.

Miniştri cu averi neschimbate

Cea mai evidentă carenţă a paginilor web ţine de publicarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor publici. Paginile web includ, de regulă, doar declaraţiile miniştrilor, nu şi ale viceminiştrilor. Doar cinci AP au postat atât declaraţiile miniştrilor, cât şi pe cele ale viceminiştrilor (MAEIE, MAIA, MM, MED, MTS). Trei autorităţi nu au inserat pe pagina web declaraţiile de venituri şi proprietate (MAI, ARFC, IFPS), în cazul MEC declaraţia ministrului nu se accesează, arată raportul.

Ianina Spinei, reprezentanta TI, susţine că după o analiză a declaraţiilor de avere ale miniştrilor şi viceminiştrilor, a decsoperit şi cazuri hilare. “Unii dau extrase din declaraţia de venit, ceea ce ne-a trezit nedumerirea, de vreme ce legea nu prevede extrase, ci declaraţii complete; alţi demnitari publici au scris pe declaraţie “situaţia nu s-a schimbat din anul trecut”, deşi legea prevede completarea declaraţiilor cu cifre, şi nu cu opinii”.

Ziarul de Gardă insistă timp de doi ani să cunoască declaraţiile de venituri şi interese ale procurorilor, dar acestea încă nu sunt făcute publice. Mai mult chiar, nici CV-urile multor demnitari publici nu sunt publicate nicăieri. Zilele trecute, şefa aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, Ioana Chironeţ, a explicat ZdG că un CV al unui judecător ar putea fi văzut doar dacă redacţia face solicitare în scris, răspunsul urmând să vină conform legii, în câteva săptămâni.

Lege este, sancţiuni – nu

Lilia Carasciuc, directoare TI, susţine că informaţia cu privire la datele acestei monitorizări va fi transmisă autorităţilor publice, în special conducerii Guvernului. “Plicurile cu rezultatele monitorizării sunt transmise Cancelariei de Stat, dar şi prim-ministrului. Totodată, aceste rezultate au fost prezentate Grupului de monitorizare a strategiei naţionale anticorupţie, din care fac parte nu doar ONG-işti, ci şi reprezentanţi ai AP”.

Galina Bostan, directoare CAPC, susţine că existenţa unei legi care obligă demnitarii publici să facă publice anumite date nu este suficientă, de vreme ce nu sunt prevăzute punităţile pentru nerespectarea legilor. “Legea cu privire la transparenţa decizională este foarte bună, dar nu există sancţiuni pentru nerespectarea acestor prevederi legale şi, respectiv, nimic nu se înâmplă atunci când un funcţionar nu le respectă. Există Hotărârile Curţii de Conturi care atestă încălcări privind utilizarea banilor publici, dar unde sunt sancţunile aplicate în urma constatărilor acestei curţi? Nu exista sancţiuni în lege, nu există nici aplicarea sancţiunilor în realitate”.

Presa – prima soluţie a obscurităţii

Referindu-se la nepublicarea declaraţiilor de avere şi venituri, Galina Bostan consideră că e vorba şi de mentalitatea funcţionarilor de a considera aceste date ca având caracter privat, fără să accepte că un preţ plătit pentru accederea lor în funcţii publice este şi expunerea vieţii lor private. “Publicitatea problemelor face ca ele să se rezolve”, a rezumat Galina Bostan posibilităţile de moment de a soluţiona problema opacităţii pe paginile web ale autorităţilor publice.

Stela Mocan, directoare executivă a Centrului de Guvernare Electronică (CGE), susţine că o soluţie a transparenţei pe paginile web ale autorităţilor publice ar fi elaborarea unor platforme unice pentru paginile web ale autorităţilor publice, care ar motiva autorităţile să plaseze anumite informaţii, dar care ar face şi mai simplu modul de accesare a acestor informaţii de către cetăţeni.

“Din 2010, din momentul în care Guvernul a iniţiat procesul de transformare electronică, am realizat mai mulţi paşi de deschidere a datelor cu caracter public. Dar în procesul de lucru am constatat că nu toate paginile oferă o platformă pentru a răspunde la întrebările şi solicitările cetăţenilor, iar funcţionarii nu întotdeauna dau prioritate interacţiunii pe web cu cetăţenii. Acum lucrăm asupra unui şablon pentru paginile web ale autorităţilor publice, care le vor face mai prietenoase şi mai accesibile pentru cetăţeni”, explică Stela Mocan.

Ea spune că transparenţa web înseamnă şi oferirea de servicii electronice în locul celor care cauzau aglomeraţii la ghişeele ministeriale, şi motivau şi circulaţia mitei. “Recent a fost lansat cazierul electronic. Oamenii nu mai merg la ghişeul Ministerului de Interne ca să piardă timpul la rând şi expunându-se unor riscuri de a da mită, acum aceste caziere se pot obţine în urma unor aplicaţii electronice, iar eliberarea lor va putea fi făcută în curând chiar la domiciliu”, spune şefa CGE.

Totuşi, activităţile CGE costă. Costurile e-transformării înseamnă 20 de milioane de dolari oferiţi sub formă de credit de către Banca Mondială, iar e-transformarea nu poate să mai fie amânată sau compromisă.

“Din păcate, s-a investit foarte mult în tehnologii până în prezent, dar nu s-a investit inteligent. E nevoie de o sincronizare a eforturilor Guvernului şi Parlamentului, ca să existe o platformă unică pentru spaţiul virtual al instituţiilor publice ale R. Moldova”, a iterat Stela Mocan.

Realizarea acestui articol a fost posibilă graţie sprijinului generos al poporului american prin intermediul Departamentului de Stat al SUA. Conţinutul aparţine Ziarului de Gardă şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Departamentului de Stat al SUA.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Sergiu

    Asa e Bogdane. Toti in Moldova nu ridica nimica pana nu vine sponsorizarile. Deci este o solutie, STOPAM sponsorizarile si nu mai dam bani.

  2. vera

    Ministerele ascund informatiile despre bani, de parca ar fi un interes mare de stat.
    Ce informatii sa mai dea, prostitilor de jos sau “cainilor turbati” ai lui Muruianu, ministerele despre bani, daca nu le permite poate CAPUL tuturor capurilor?!
    Cind hotii si-au mai declarat averile in mod cinstit, de unde au parvenit si cand statul, pe acei mai de gos, ne-a imbogatit..?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *